247 matches
-
privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), ciocârlia-de-câmp ("Alauda arvensis"), rața lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis") fâsă de munte ("Anthus spinoletta") fâsă de pădure ("Anthus
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
culturi, vegetație arboricolă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
arealul sitului (alături de pelicanul creț) este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlia-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rața lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlia-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rața lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj (sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl adăpostește o gamă variată păsări cu specii de: rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâietoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), prundaș-gulerat-mic ("Charadrius
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rața moțată ("Aythya fuligula"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
IUCN; astfel: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), gârlița mare ("Anser albifrons"), gașcă de vară ("Anser anser"), rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata pestrița ("Anas strepera"), rata sulițar ("Anas acută"), rata cârâitoare ("Anas querquedula"), rata lingurar ("Anas clypeata"), rata cu cap castaniu ("Aythya ferină"), rata moțata ("Aythya fuligula"), rata scufundătoare ("Aythya marila"), rata sunătoare ("Bucephala clangula"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânat ("Circus cyaneus"), chirighiță-cu-obraz-alb
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
pădure ("Asio otus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), găscă cenușie (" Anser anser"), prundăraș de sărătură
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă de vară ("Anser
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată (Aythya fuligula), rață roșie ("Aythya nyroca"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
Descriptio Moldaviae" (1714), despre țigani aurari. Nume de familie ce reflectă prelucrarea lemnului și aurăritul practicate de romi apar în documente din Transilvania din prima jumătate a secolului al XVIII-lea: în 1735 cel al unei femei pe nume Kalános („lingurar” în maghiară) condamnată pentru vrăjitorie; în 1737, nume cu același sens pe o listă de aurari a autorităților; în 1744, numele Bojásul (prima atestare cunoscută a cuvântului „băiaș”); în listele din 1746, 1749 și 1752, același nume și în alte
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
prima atestare cunoscută a cuvântului „băiaș”); în listele din 1746, 1749 și 1752, același nume și în alte variante, precum și cel de Linguraru. O serie de articole ale preotului luteran Samuel Augustini Ab Hortis din 1775-1776 tratează și despre romi lingurari care se ocupă cu aurăritul în timpul verii. În 1778, un călător german, Friedrich Wilhelm von Bauer, îi amintește ca un subgrup al romilor pe rudarii din Țara Românească, care se ocupă cu colectarea aurului și cu dulgheria. În 1788, Stephan
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
amintește ca un subgrup al romilor pe rudarii din Țara Românească, care se ocupă cu colectarea aurului și cu dulgheria. În 1788, Stephan Ignaz Raicevich, aflat în slujba curții imperiale austriece, îi semnalează într-o carte în limba italiană pe lingurarii din Țara Românească și din Moldova. Un autor sârb, Spiridon Jović, într-o carte apărută în 1835, relatează despre țiganii care trăiau în regiunea graniței militare din Slavonia a Imperiului Austriac, și dintre care o parte făceau obiecte din lemn
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
într-o carte apărută în 1835, relatează despre țiganii care trăiau în regiunea graniței militare din Slavonia a Imperiului Austriac, și dintre care o parte făceau obiecte din lemn, mai ales albii. Termenul „băiaș” tradus printre altele cu "Löffelzigeuner" „țigan lingurar”, apare și în 1836, într-o lucrare a preotului luteran Andreas Clemens din Sibiu. Într-o lucrare în limba franceză din 1837, Mihail Kogălniceanu menționează ca două subgrupuri ale țiganilor domnești rudarii sau aurarii și lingurarii, pe aceștia din urmă
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
altele cu "Löffelzigeuner" „țigan lingurar”, apare și în 1836, într-o lucrare a preotului luteran Andreas Clemens din Sibiu. Într-o lucrare în limba franceză din 1837, Mihail Kogălniceanu menționează ca două subgrupuri ale țiganilor domnești rudarii sau aurarii și lingurarii, pe aceștia din urmă calificându-i drept „cei mai civilizați”. Primul autor croat care menționează prezența unor băieși în Slavonia este învățătorul Ferdo Hefele, într-un articol din revista "Vienac" din Zagreb, în 1890. Un călător german, Heinrich Renner, pomenește
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
endonime în unele comunități de băieși și exonime în altele. În România sunt cunoscuți cu denumirea de băieși sau băiași în Ardeal, băniași în Banat, cea de rudari este specifică Olteniei și Munteniei, iar în Moldova se numesc aurari sau lingurari. În Oltenia se mai numesc și albieri, rotari și corfari (de la „corfă”, cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus”), "aurari" sau
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Olteniei și Munteniei, iar în Moldova se numesc aurari sau lingurari. În Oltenia se mai numesc și albieri, rotari și corfari (de la „corfă”, cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus”), "aurari" sau "baeši". În Serbia, acest grup etnic este cunoscut sub denumirea de "banjaši", "lingurari", "kašikari" (de la "kašika" „lingură”) "koritari" (de la "korita" „albie”) sau "rudari". Tot în Serbia se mai folosește și
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus”), "aurari" sau "baeši". În Serbia, acest grup etnic este cunoscut sub denumirea de "banjaši", "lingurari", "kašikari" (de la "kašika" „lingură”) "koritari" (de la "korita" „albie”) sau "rudari". Tot în Serbia se mai folosește și termenul "karavlasi" (singular "karavlah", cuvânt turcesc însemnând „valah negru”). Această din urmă denumire este generală în Bosnia și Herțegovina. În maghiară denumirea lor
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
din apropiere pentru a-și valorifica produsele prin vânzare sau troc. Ocupația lor tradițională este reflectată și de unele etnonime din cele înșirate mai sus, precum și de unele nume de familie. Astfel, în Ungaria se întâlnesc nume ca Lingurár, Kanalas („lingurar”), Kalányos („lingurar”), Orsós („fusar”). După război, modul lor de viață s-a schimbat mai mult sau mai puțin, în funcție de împrejurări. În general s-au mutat în sate, în cartiere aparte. În Oltenia, un asemenea cartier se numește rudărie. Meseria lor
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
pentru a-și valorifica produsele prin vânzare sau troc. Ocupația lor tradițională este reflectată și de unele etnonime din cele înșirate mai sus, precum și de unele nume de familie. Astfel, în Ungaria se întâlnesc nume ca Lingurár, Kanalas („lingurar”), Kalányos („lingurar”), Orsós („fusar”). După război, modul lor de viață s-a schimbat mai mult sau mai puțin, în funcție de împrejurări. În general s-au mutat în sate, în cartiere aparte. În Oltenia, un asemenea cartier se numește rudărie. Meseria lor tradițională a
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]