776 matches
-
cu momeli metalice și cu pești artificiali în râurile populate cu lostrița; ... d) pescuitul recreativ/sportiv de către o singură persoană în timpul unei zile de la răsăritul și până la apusul soarelui: ... - mai mult de 10 bucăți, în total, din speciile de păstrăv, lipan și coregon în apele de munte cu salmonide; - mai mult de 5 kg de pește, cu excepția cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depășește 5 kg, în apele domeniului public; e) pescuitul cu momeli naturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
și ghiolurile Belciuc și Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie; 8. în apele de munte, diferențiat pe zonele geografice, pentru păstrăvul indigen, fântânel și coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru păstrăvul curcubeu, lipan și lostrița, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai; 9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distanță de 60 metri în aval și pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanță de 60 metri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
5 kg de pește sau numai un singur peste, daca greutatea lui depășește 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăți în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan și coregon. Anexă 4 DIMENSIUNILE minime ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice care pot fi pescuite și dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit 1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice, care pot fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
40 1.14. cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20 1.15. chefal (Mugil sp.) 25 1.16. fusar (Aspro streber) 12 1.17. gingirica (Clupeonela cultiventris) 7 1.18. hamsie (Engraulis encrasicholus) 7 1.19. lin (Tinca tinca) 25 1.20. lipan (Thymallus thymallus) 25 1.21. lostrița (Hucho hucho) 65 1.22. morunaș (Vimba vimba) 25 1.23. mreana (Barbus barbus) 27 1.24. morun (Huso huso) 170 1.25. nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140 1.26. oblete (Alburnus alburnus) 12 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, tot timpul anului; ... c) coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului; ... d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv și din 15 septembrie până pe 31 decembrie; ... e) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272731_a_274060]
-
dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur Ministrul mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu Anexa Speciile de pești cu valoare ecologică interzise la pescuit în scop comercial în vederea comercializării, c��t și la pescuitul în scop recreativ/sportiv: 1. lostriță (Hucho hucho) 2. lipan (Thymallus thymallus) 3. chișcarul de râu (Eudontomyzon danfordi) 4. chișcarul de râu (Eudontomyzon mariae) 5. chișcarul de râu (Eudontomyzon vladykowi) 6. văduvită (Leuciscus idus) 7. șalău vărgat (Stizostedion volgense) 8. obletele mare (Chalcalburnus chalcoides mentho) 9. aspretele (Romanichthys valsanicola) 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
sportiv și a momelilor artificiale; ... b) lostriței, păstrăvului de mare și mihalțului, tot timpul anului; ... c) păstrăvului indigen, păstrăvului fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2007 - 30 aprilie 2008, iar al lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai, în anii 2007 și 2008; ... d) în marea teritorială se interzic: ... - pescuitul rechinului, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 aprilie - 15 iunie inclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al episcopului Grigore Maior spune că mănăstirea avea un călugăr, iar averea consta dintr-un fânaț
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Lipan - veche familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
Lipan - veche familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut trei ficiori: Ioniță, Iordachi și Gheorghe. Din aceștia, Ioniță intrînd slugă la vistiernicul Sandulachi Sturza, de casa căruia
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
Lipan - veche familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut trei ficiori: Ioniță, Iordachi și Gheorghe. Din aceștia, Ioniță intrînd slugă la vistiernicul Sandulachi Sturza, de casa căruia era stolnicul Șerban Periețanu, cumnat de vară
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
casa căruia era stolnicul Șerban Periețanu, cumnat de vară primară maicei mele, om cu mare avere și numai o fată avè, dar să vede că era și prost, sau varvar, că în silă ș-a măritat fata cu acel Ioniță Lipan și a făcut pe postelnicul Costachi Lipan; numai că biata fimeie, simțitoari fiind, au și murit. Pe băiat l-au crescut bunică-sa, stolniceasa; după ce au murit bătrîna l-au luat maică-mea. Acesta, la domnul Calimah s-au făcut
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
de vară primară maicei mele, om cu mare avere și numai o fată avè, dar să vede că era și prost, sau varvar, că în silă ș-a măritat fata cu acel Ioniță Lipan și a făcut pe postelnicul Costachi Lipan; numai că biata fimeie, simțitoari fiind, au și murit. Pe băiat l-au crescut bunică-sa, stolniceasa; după ce au murit bătrîna l-au luat maică-mea. Acesta, la domnul Calimah s-au făcut sardar, la Ioan vodă Sturza, spatar, iar
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri a unor cantități de rumeguș de către micii întreprinzători (gatere) dar și alte substanțe toxice, se impune intervenția de urgență prin repopularea râurilor cu puiet de salmonide (păstrăv și lipan), precum și igienizarea râurilor din zonă. Râul Vaser se situează printre puținele râuri din țară care oferă pescarilor sportivi toată gama practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos, cât și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
sportivi toată gama practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos, cât și cel de finețe, cu muștele, prin biciuire mai ales de la Novăț în amonte. Începând cu anul 1960, lipanul s-a dezvoltat rapid, zona lui extinzându-se, specia găsind condiții bune de dezvoltare și în amonte de barajul Măcârlău (6 km amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială. Sute de ani, pe Valea Vaserului oamenii exploatează lemnul
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
la tobe. Până în 1998, când părăsește formația, participă cu Interitus Dei la o serie de concursuri și festivaluri de gen din țară. Anul 1997 este anul în care Ionuț Micu îl întâlnește pe cel care va fi mentorul său: Ovidiu Lipan Țăndărică. Remarcat de către maestru pentru felul în care atinge tobele, John va porni pe un drum care îi va schimba viața, ca elev și prieten al celebrului toboșar de la care învață și „fură meserie”. În 1999 va participa la „Visul
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
pentru felul în care atinge tobele, John va porni pe un drum care îi va schimba viața, ca elev și prieten al celebrului toboșar de la care învață și „fură meserie”. În 1999 va participa la „Visul Toboșarului”, creația lui Ovidiu Lipan Țăndărică, alături de Corneliu Stroe, Nicolae Voiculeț, Dumitru Fărcaș, Camerata Valahica a Radioteleviziunii Române, Fanfara 10 Prăjini. Deși este alături de Țăndărică la mai toate concertele și aparițiile publice ale acestuia, John intră în 2000 în formația Talisman cu care merge în
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
mai multe concerte Phoenix din țară. În 2007, este invitat la tobe de către membrii formației Compact, pentru un turneu de 70 de concerte în țară și două concerte în Cipru. În această perioadă, participă și la concertele organizate de Ovidiu Lipan Țăndărică și ca invitat în concertele Phoenix. Din 2008 până în 2012, participă, alături de Ovidiu Lipan Țăndărică, la multe concerte organizate de acesta cu Fanfara 10 Prăjini și Stelu Enache. Încearcă, pentru o scurtă perioadă de timp, să dezvolte o echipă
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
Compact, pentru un turneu de 70 de concerte în țară și două concerte în Cipru. În această perioadă, participă și la concertele organizate de Ovidiu Lipan Țăndărică și ca invitat în concertele Phoenix. Din 2008 până în 2012, participă, alături de Ovidiu Lipan Țăndărică, la multe concerte organizate de acesta cu Fanfara 10 Prăjini și Stelu Enache. Încearcă, pentru o scurtă perioadă de timp, să dezvolte o echipă alături de Puiu Mircea, Recover Band, cu care va cânta în mai multe cluburi din țară
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița. Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică Pietrosu Mare
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
Vidraru și Brădișor. În râurile noastre de munte nu urcă niciodată la izvoare, iar în afluenții de munte ai Dunării nu coboară prea jos. Lostrița este o specie dulcicolă, bentopelagică, răpitoare. Trăiește în râuri mari și late de munte (zona lipanului și moioagei) cu apă adâncă și curent puternic și fund pietros. Preferă apele bine oxigenate și reci (6°C-18°C). De obicei, trăiește în ape adânci umbrite de vegetația riverană abundentă, de multe ori în vecinătatea unor structuri artificiale
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota") ș.a. Îi sclipesc ochii după orice pradă vie și tratează cu desconsiderare mortăciunile. Cu cât înaintează în vârstă, cu atât devine mai răpitor, atacând tâlhărește, în
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
până la jumătatea lui mai. Perioada de depunere a icrelor coincide cu topirea gheții, îndată după scurgerea sloiurilor și a apelor provenite din topirea zăpezii, la temperaturi ale apei între 5 și 10°C. Locurile de reproducere sunt situate în zona lipanului, pe râurile mari sau la gura afluenților acestora, pe fund de pietriș. Reproducătorii se urcă în susul apei pe râurile mari sau pe afluenții râurilor principale, fără ca piedicile de 1,5 m înălțime să le oprească în drumul lor, în căutare
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]