793 matches
-
neagră și la ochii aceia cu sprincene aplecate și la toată înfățișarea lui îndesată și spătoasă, Vitoria se uita ascuțit și cu îndîrjire, căci era dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani. Așa-i fusese drag în tinereță Lipan, așa-i era drag ș-acuma, cînd aveau copii mari cît dînșii. Fiind ea așa de aprigă și îndîrjită, Lipan socotea numaidecît că a venit vremea să-i scoată unii din demonii care o stăpîneau. Pentru asta întrebuința două măistrii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și cu îndîrjire, căci era dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani. Așa-i fusese drag în tinereță Lipan, așa-i era drag ș-acuma, cînd aveau copii mari cît dînșii. Fiind ea așa de aprigă și îndîrjită, Lipan socotea numaidecît că a venit vremea să-i scoată unii din demonii care o stăpîneau. Pentru asta întrebuința două măistrii puțin deosebite una de alta. Cea dintîi se chema bătaie, iar a doua o bătaie ca aceea ori o mamă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
puțin deosebite una de alta. Cea dintîi se chema bătaie, iar a doua o bătaie ca aceea ori o mamă de bătaie. Muierea îndura fără să crîcnească puterea omului ei și rămînea neînduplecată, cu dracii care-i avea; iar Nechifor Lipan își pleca fruntea și arăta mare părere de rău și jale. Pe urmă lumea li se părea prea bună și ușoară, după rînduiala lui Dumnezeu din povestea baciului care fusese jidov”. Așa era rînduiala, ea să îndure „puterea omului ei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nemțoaică. Înțelegea ea într-o privință că, pentru un bărbat ca dînsul, acelea-s petreceri cum bei un pahar de vin, ori cum rupi o creangă. Ea era deasupra tuturora; avea într-însa o putere ș-o taină, pe care Lipan nu era în stare să le deslege. Venea la dînsa ca la apa cea bună”. Iată gîndire de Mutter Erde autentică. Dar cînd se învăluia în aceste amintiri amețitoare, Vitoria se afla la capătul puterilor și în pragul descoperirii celei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Erde autentică. Dar cînd se învăluia în aceste amintiri amețitoare, Vitoria se afla la capătul puterilor și în pragul descoperirii celei mai dureroase. Așa că își dorea o ultimă împăcare: „Îl mai chemă odată cu toată ființa, iertîndu-l pentru orice, și Nechifor Lipan nu-i răspunse”. Partea cea mai spectaculoasă, însă, este jucată la vedere. Unele laturi ale caracterului voluntar țin de autoritatea gospodărească a Vitoriei, cum rezultă din relațiile de familie (scenele cu Mitrea și Minodora) și cu sătenii (preotul, cîrciumarul, baba
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
e coroana bărbatului”; „Femeia harnică ține casa cu fusul”. Alte aspecte caracterologice se dezvăluie pe parcurs, în miezul întîmplărilor curente. O probă este afacerea cu negustorul David. Ca să intre în rol, acesta mărturisește că a făcut multe tranzacții cu Nechifor Lipan. Uneori a cîștigat, alteori a pierdut. „Atuncea nu ești bun negustor”, a urmat replica înțepată a femeii. Ea gîndea, aici, după datină: negustorul să cîștige, agricultorul să se bucure de recoltă bună, iar păstorul să-și sporească turmele. Dar, de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
el venind aproape, lîngă umărul crîșmarului, și închizînd ochiul drept: dacă n-aș fi ovrei și însurat, și munteanca asta n-ar avea soț, într-o săptămînă aș face nunta. M-ar cununa părintele Daniil”. Greul pentru nevasta lui Nechifor Lipan începe din momentul cînd trebuie să iasă în lume: nu la modul particular, prilejuit de popasul la un han oarecare sau de vreo petiție ce trebuie înmînată funcționarului de resort. În asemenea situații nu se vedea îngrădită să-și arate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe cealaltă o arată deschisă, la vedere, răspunzînd cu generozitate la toate solicitările din jur. Este un joc greu, pe care Vitoria îl execută cu măsură impecabilă, ca și cum s-ar lua, fără s-o mărturisească, la întrecere cu însuși Nechifor Lipan, cel care participase adesea la momente însuflețite de viață ale semenilor. Tocmai în acest sens Mihail Sadoveanu are grijă să-și avertizeze cititorul: „Locuitorii aceștia de sub brad sunt niște făpturi de mirare. Iuți și nestatornici ca apele, ca vremea și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dacă puteți, cine-a văzut un om de la noi călare pe-un cal negru țintat în frunte și-n cap cu căciulă brumărie”. Ce urmează, în serie etnografică, după botez și nuntă? Moartea. Spre întîlnirea cu ea se îndrepta Vitoria Lipan; mai precis, cu una dintre ele. Traseul străbătut pînă aici, marcat de cele două rituri fundamentale „de trecere” și așezate iscusit de Sadoveanu de-a curmezișul drumului, ne-o arată pe femeie preocupată pînă la obsesie de dezlegarea visului premonitor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
temperamentală atribuită stilului polițienesc de critica literară este decisiv acaparată de legea de fier a poruncii venite peste fire și doar ei încredințate. Astfel că nimic nu îndreptățește să se spună că Baltagul ar fi un roman polițist, iar Nechifor Lipan un negustor de turme. Sigur, un roman etnografic, neasemuită capodoperă a genului. Rămîne s-o surprindem pe Vitoria în clipa cea mai grea: întîlnirea cu moartea, pe care o întrezărea de la distanță, i se vestea prin semne. Proba decisivă ar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fortifică sufletește, reușind să înfrîngă frica umilitoare. În clipa finală munteanca n-a plîns. Prin acest test ea putea să se alăture, fie și ca spectator, dar purtînd copleșitoarea sarcină emoțională, celorlalți doi, aflați deja în totalitate în rol, Nechifor Lipan și Păstorul din oralitate. Mioritismul ca mod de existență, altfel spus, ca întîmpinare a morții cu înțelepciune, cu înțelegere și cu eliberare de frică, îi unește pe toți trei. CAPITOLUL IV MIT ȘI LITERATURĂ A. A doua tinerețe a Mioriței
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a permis modificări proprii, adică a făcut să înflorească aceeași lucrare originală. Toate aceste aspecte perspectivistice se resimt în Baltagul. Cele două portrete ce urmează a fi selectate pentru analiză se disting prin tehnici specifice, diferite una de alta. Nechifor Lipan se închipuie in absentia, pe cînd Vitoria se dezvăluie printr-o prezență vie, simbolurile ying-yang fiind aparent răsturnate. În primul caz, autorul folosește procedeul reconstituirilor de tip arheologic, adică o pune pe apriga munteancă să identifice, de la Tarcău la Dorna
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
era nevoie de un portret în detaliu. Folclorul i-a oferit autorului destule exemple în acest sens, dat fiind că oralitatea excelează în reprezentări metonimice. Iată cum se desfășoară, pas cu pas, operația de „restaurație arheologică” a imaginii dispărutului Nechifor Lipan: primul pas pe care îl face Vitoria în căutarea soțului este la hanul lui Donea din Bicaz. Cîrciumarul a reținut, am zice, latura socială a personalității eroului. Ca să rămînă în conștiința semenilor, „să-i meargă vestea”, cel mai important lucru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lucru pentru omul tradiției era să boteze și să cunune. Tutela în plan spiritual destine omenești din rîndul noilor generații; după cum trebuia să se impună ca bun profesionist, în cadrul breslei sale. Așa gîndea și Donea hangiul, cu referire la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar, David, un ovrei de treabă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ieșea în lume, așa cum se obișnuia, de altfel, în mediile sătești de bună tradiție. Pe drumul spre Broșteni, un alt cîrciumar a dat prilej Vitoriei să adauge încă un element în vederea reconstituirii portretului, de data aceasta de natură vestimentară. Nechifor Lipan se oprise aici cu cei doi adversari ai săi, Bogza și Cuțui. Cîrciumarul nu reținuse numele niciunuia dintre ei, în schimb putea să-l identifice pe omul din Tarcău după căciula brumărie, semn al distincției și mîndriei gospodărești. Pasajul respectiv
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul avea idei năstrușnice, „harțag” în momente bahice, asta nu ne spune mare lucru. Informațiile de acest tip, ale hangiilor, chiar dacă sunt reevaluate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
direct la țintă. De observat că funcția comunicativă a formulei „cel cu căciula brumărie” se realizează cu mijloace poetice, nu strict referențiale și matematizabile, ca într-o instanță anterioară a vorbirii (Călugăreni). Exprimarea epitetică și nu alta îl transferă pe Lipan în zonele eterate ale poeticului și mitului asigurîndu-i, totodată, autoritate deosebită printre semenii cei mai apropiați din breaslă. El se vede îndreptățit să dea „porunci”, să aibă inițiative, să-i răsplătească generos pe cei aflați în slujba sa, să se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în renume încă se află în curs de împlinire. După o evoluție specifică, persoana eroului începe să fie reținută nu după biografie și onomastică, devenite publice, ci sub regimul unui atribut care cumulează mai multe valori. Substituirea numelui civil (Nechifor Lipan) cu o formulă sau cu un epitet „totalizant” (C. Lévi-Strauss) constituie una dintre condițiile mitizării (Max Müller). Elementele de portret catalogate pînă aici circulă în oralitate, cu funcție poetică, dar și sociologică. Atribuite unui individ, selectat cu sau fără intenție
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
suficientă simpla citare a numelui într-un text, ca individul căruia i se adresează să fie convențional avansat în sfera frumosului. Cînd în baladă apare formula versificată „Ana Ghiordănel,/Nume frumușel”, este vizată fata declarată disponibilă pentru măritiș. Numele Nechifor Lipan era o formă deschisă de identitate; același personaj, sub semnul Gheorghiță, era destinat să rămînă într-o familiaritate restrînsă. Investigația „polițienească” a Vitoriei este, în fapt, o suită de rememorări și de identificări. Pe unele și le traduce din spusele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la fel și în privința păstorului mioritic. La un alt registru al portretizării, protagonistul este destinat să șocheze dacă judecăm lucrurile numai în schemă mioritică. Să ne amintim de o anume relatare a jupînului David despre „cel cu căciula brumărie”. Cînd Lipan poposea la Călugăreni și prindea „coraj”, ceea ce se întîmpla des, găsea momentul să se răfuiască cu Diavolul, sub pretext că ar fi aruncat piatra în Bistrița (Piatra Teiului) și că ar fi tulburat apele precum și liniștea oamenilor. Era greu de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
De hoți nu se temea; avea stăpînire asupra lor. Doar dacă l-or fi pălit dintr-o lature, prieteni, pe furiș”. Un alt martor, Moș Pricop de la Fărcașa, avea și el cuvinte de admirație pentru purtarea curajoasă a lui Nechifor Lipan: „Eu cu oamenii din sat de la mine nu cinstesc; dar cu oamenii străini îmi place, că ei îs călători, au necazuri și-i bine să le stai înainte cu pahar dulce și cu vorbă bună. Dar omul acela zicea că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
De oameni răi spunea că nu-i pasă; are pentru dînșii pistoale încărcate în desagi. S-a dus și într-o vreme a prins a cînta din solz, ca să nu-i fie urît”. Sunt imagini de baladă voinicească. Aici Nechifor Lipan se întîlnește cu Ghiță Cătănuță, pregătit și acesta să înfrunte primejdii pe drumuri singuratice de codru. Operația reconstituirilor are de cîștigat în direcția mioritismului, mai ales dacă îl introducem în rol și pe Gheorghiță, fiul lui Nechifor și al Vitoriei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
face cu trei ipostaze posibile ale unuia și aceluiași personaj din mediul oieresc. După consumarea aventurii și pedepsirea asasinilor, Gheorghiță se putea alege cu formula epitetică „cel cu baltagul”, în loc de „cel cu căciula brumărie”. Ultima i s-a cuvenit lui Lipan, om „lumit” și în deplină putere. Din păcate, nu s-a bucurat nici de moarte vitejească de baladă, pe care ar fi întîmpinat-o fără discuție, după datele pe care le deținem, nici de moarte mioritică, asemenea păstorului prevenit despre uneltirile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ea să fie anunțată de către o ființă atoateștiutoare, ca eroul să „știe” pe ce cale să apuce și cum să procedeze: să pună mîna pe baltag ori să se gîndească „împăcat și tare” (Sadoveanu) la „mireasa lumii”. Cu siguranță, Nechifor Lipan, „cel cu căciula brumărie”, ar fi ascultat de povața „mioarei năzdrăvane”. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau a lui Gheorghiță. D. Baltag pentru baltag Altfel spus, toți cei trei eroi de plai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cei trei eroi de plai mioritic străbat, pînă la un anume punct, un scenariu comun. Se despart, în direcții diferite, după împrejurări lumești ori dictate de destin. Lectura paralelă a textelor orale și a variantei scrise de Sadoveanu dezvăluie că Lipan, Gheorghiță-fiul și Păstorul au parcurs un traseu comun, în înțeles geografic cutumiar și comportamental, pînă la ivirea, sub semn declarat, a adversarilor, ca purtători de baltag și de intenții neconforme cu morala locului. Primii doi au dovedit-o faptic, fără
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]