KorAP: Find »[drukola/base=lipovean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...32 >

778 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

români 977. Comuna Sfiștofca era situată pe grindul Letea și cuprindea satele Sfiștofca și Periprava. Localitatea avea două biserici lipovenești, câte una în fiecare sat. După anul 1878 în comuna Sfiștofca au fost înființate două școli. Populația era formată din lipoveni, principala ocupație a acestora fiind pescuitul și creșterea vitelor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea 121 de case și 697 de locuitori 978. Satul Periprava era situat pe brațul Chilia, fiind locuit în cea mai mare parte de către

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
principala ocupație a acestora fiind pescuitul și creșterea vitelor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea 121 de case și 697 de locuitori 978. Satul Periprava era situat pe brațul Chilia, fiind locuit în cea mai mare parte de către lipoveni. Avea 65 de case și o populație de 344 de locuitori 979. Comuna Satul Nou cuprindea două sate: Letea și Satul Nou, având reședința în acesta din urmă. În Satul Nou exista o biserică având hramul "Nașterea Maicii Domnului", construită

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de case, 3 bordeie, 4 prăvălii și 10 mori989. Refăcută pentru prima dată în anul 1864, biserica ortodoxă din oraș a suferit lucrări de renovare și în cursul anului 1899. Alături de aceasta, în orașul Mahmudia mai existau trei biserici ale lipovenilor și o sinagogă 990. Școala din Mahmudia a fost înființată în anul 1882 ca o școală mixtă, fiind construită de către locuitori. Aceasta avea 2 învățători și era frecventată de către 142 de elevi 991. În anul 1896 orașul Mahmudia avea o

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1 560 de locuitori 992. Populația orașului Mahmudia, incluzând cătunele Gorgova și Cara-Suhat, era, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, de 1 771 de locuitori. Din totalul populației: 561 de locuitori erau români, 430 erau ruși, 486 erau lipoveni, 120 erau tătari, 80 erau bulgari, 71 evrei și 18 greci 993. Este semnificativ faptul că cea mai mare parte a populației o reprentau copiii, în număr de 985 din cei 1 771 de locuitori ai orașului. Comuna Agighiol era

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
locuitori și avea 2 învățători și 170 de elevi 1044. În anul 1884 a fost construit sediul primăriei comunei. Populația comunei era de 2 320 de locuitori, din care: 1 759 erau români, 143 țigani, 60 bulgari, 16 evrei, 11 lipoveni și 11 armeni 1045. Comuna Parkeș era situată pe gârla Somova, la 16 km vest de orașul Tulcea. Se învecina cu Isaccea și cu localitățile rurale: Niculițel, Telița și Somova. Localitatea era formată din satul Parkeș, locuit în majoritate de către

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
populația comunei Sarinasuf era de 1 161 de locuitori. Dintre aceștia, 455 erau români, 549 tătari, 123 bulgari și 26 ruși1054. Comuna Satul Nou avea o întindere de 1 560 km2 și avea o populație formată în mare parte din lipoveni. În jurul anului 1900 în comună locuiau 271 de oameni ce construiseră 63 de case1055. Localitatea Satul Nou era formată din satele: Pătlăgeanca, Ceatalkioi, Pardina și Satul Nou. Principala ocupație a locuitorilor era pescuitul, dar se practica și agricultura și creșterea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Principala ocupație a locuitorilor era pescuitul, dar se practica și agricultura și creșterea animalelor. Satul Pătlăgeanca era situat la 16 km sud-vest de Satul Nou pe grindul Vădanei. La începutul secolului al XX-lea aici locuiau 28 de familii de lipoveni ce aveau 137 de membrii. Aceștia construiseră 38 de case1056. Satul Ceatalkioi era situate tot pe grindul Vădanei, la 7 km sud de Satul Nou. Marea majoritate a celor 342 de locuitori ai satului Ceatalkioi erau lipoveni, în localitate existând

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de familii de lipoveni ce aveau 137 de membrii. Aceștia construiseră 38 de case1056. Satul Ceatalkioi era situate tot pe grindul Vădanei, la 7 km sud de Satul Nou. Marea majoritate a celor 342 de locuitori ai satului Ceatalkioi erau lipoveni, în localitate existând un număr de 85 de case1057. Principala ocupație a locuitorilor satului Ceatalkioi era pescuitul. Satul Pardina era situate pe grindul Letea, 17 km est de Satul Nou. Populația acestui sat era formată din 261 de locuitori, 169

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
fost construită în anul 1897. Populația comunei Satul Nou se cifra în jurul anului 1900, la 1 071 de locuitori, 513 dintre aceștia fiind ruși. Locuitorii români erau în număr de 435. Alături de ruși și români, în comună locuiau: 88 de lipoveni, 17 bulgari și 14 evrei 1063. Comuna Somova era situată pe malul lacului Somova, la 12 km vest de orașul Tulcea și se compunea dintr-un singur sat. În jurul anului 1900, localitatea avea: 233 de case, 3 prăvălii, 6 mori

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
au fost colonizate cu români, satele: Ilganii de Sus, Ilganii de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina 1074. De asemenea, la inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Inițial, lipovenii s-au opus procesului de colonizare a Deltei Dunării răspândind "printre nuoii coloniști temerea că casele și gospodăriile lor vor fi inundate de revărsările Dunării"1075. În ciuda acestor dificultăți "începuturile de colonizare au reușit în cea mai mare parte"1076

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
fost construită în anul 1895 având hramul "Sf. Gheorghe"1109. În această din urmă biserică serviciul religios era oficiat de către un preot. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în satul Ghizdărești, dintr-un total de 865 de locuitori, 843 erau lipoveni. În schimb, satul Tichilești era majoritar românesc, din cei 383 de locuitori, 376 fiind români 1110. Orașul Hârșova, reședința plășii cu același nume, era "așezat pe o înălțime ce domina Dunărea"1111 în apropierea Vadului Oii, denumit astfel deoarece prin

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
anul 1900 aceasta se cifra la 12 725 de locuitori 1209. Conform recensământului din anul 1880, populația județului Constanța era formată din: 22 584 tătari, 14 947 turci, 14 684 români, 8 429 bulgari, 2 607 greci, 468 everei, 322 lipoveni, 295 armeni și 116 germani 1210. În aceste condiții, prefectul județului Constanța aprecia că "cel puțin încă 5 000 de musulmani s-au întors la căminele lor anul trecut"1211. Dar, pe lângă musulmani, în Dobrogea, "de la Ianuaru 1880 s-au

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Constanța, 12 în plasa Hârșova, 15 în plasa Medgidia, 17 în plasa Mangalia și 22 în plasa Silistra Nouă1228. Referitor la populația județului Constanța, în cuprinsul raportului se preciza că "malul Dunării, afară de comuna Ghizdăresci, lângă Hârșova, populată de ruși lipoveni (...) este ocupat de sate române"1229. De asemenea, "de la Ostrov, lângă plasa Măcinului, reședința plășii Silistra Nouă, satele și orașele sunt ocupate aprope exclusiv de români"1230. În continuarea documentului se făcea precizarea că "sate române nu sunt numai pe

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1 105 cetățeni bulgari, 877 evrei cu cetățenie română, 399 cetățeni germani, 120 cetățeni francezi și 59 cetățeni sârbi 2329. Conform rezultatelor recensământului din 1899 structura confesională a populației Dobrogei era următoarea: 73,4% ortodocși, 15,6% musulmani, 4,5% lipoveni, 2,2% catolici, 2,1% protestanți, 1,6% mozaici, 0,6% armeni 2330. La 2 mai 1899 apărea în săptămânalul Constanța un articol în care se menționa că "într-o informație dată din Constanța și publicată (...) de unul din ziarele

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
era de 32 083 de locuitori 2567. Din numărul total al locuitorilor plășii Constanța, 10 866 erau români, 6 504 tătari, 1 543 turci, 2 713 bulgari, 3 192 greci, 2 297 germani, 1 290 armeni, 1 061 evrei, 958 lipoveni, 415 albanezi, 324 italieni, 344 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 83 erau români, 172 ruși, 44 sârbi, 120 polonezi, 31 francezi, 47 englezi și 90 de locuitori de alte naționalități 2568. Dacă în anul 1900 orașul Constanța avea o

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
sârbi, 30 francezi și 25 locuitori de alte naționalități 2571. Populația plășii Hârșova totaliza un număr de 28 828 de locuitori, dintre care 25 726 erau români. Alături de români, aici locuiau: 1 305 tătari, 371 turci, 340 bulgari, 1 003 lipoveni, 189 greci, 177 țigani, 40 germani, 40 evrei, 38 albanezi, 33 italieni, 39 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, dintre care 17 erau români, 35 ruși, 15 armeni, 2 sârbi, 2 polonezi și 12 locuitori de alte naționalități 2572. În noiembrie 1902

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de locuitori din care 18 660 erau români. Alături de majoritatea românească, în plasa Medgidia locuiau: 1 080 de turci, 5 029 de tătari, 456 germani, 442 greci, 371 bulgari, 198 țigani, 134 evrei, 106 italieni, 80 armeni, 55 albanezi, 2 lipoveni, 47 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 21 sârbi, 20 ruși, 20 francezi, 14 polonezi și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul Medgidia avea o populație de 2 858 de locuitori din care: 816 români, 183 turci, 1 349 tătari

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
355 de locuitori din care: 1 172 erau români, 399 turci, 18 tătari, 151 bulgari, 165 greci, 139 țigani, 65 germani, 60 evrei, 10 armeni, 90 de italieni, 10 albanezi, 13 locuitori provenind din Austro-Ungaria, 16 francezi, 11 sârbi, 2 lipoveni și 14 locuitori de alte naționalități 2578. Plasa Silistra Nouă avea, în noiembrie 1902, o populație de 29 517 locuitori din care: 16 997 erau români, 7 789 bulgari, 2 400 turci, 1 156 tătari, 219 greci, 559 țigani, 34

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
19 305 locuitori 2583. Din cei 61 561 de locuitori ai județului Constanța recenzați în anul 1880, un număr de 23 498 de locuitori erau tătari, 15 251 erau români, 11 126 turci, 8 038 bulgari, 2 121 greci, 513 lipoveni, 285 evrei, 215 armeni, 75 germani, 20 italieni, 12 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 40 englezi, 35 ruși, 28 francezi, 3 sârbi și 301 locuitori de alte naționalități 2584. Conform datelor cuprinse în raportul întocmit de către domnul Scarlat Vârnav la începutul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Constanța se cifra, în anul 1890, la un număr de 88 898 de locuitori din care: 39 829 erau români, 25 682 tătari, 9 076 bulgari, 8 014 turci, 2 201 greci, 1 310 germani, 653 evrei, 533 armeni, 932 lipoveni, 92 ruși, 78 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 59 italieni, 31 englezi, 24 francezi, 9 sârbi, și 375 locuitori de alte naționalități 2585. Din populația totală a județului Constanța, în anul 1890, plasa Constanța avea 16 156 de locuitori, plasa Hârșova

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Constanța era, în anul 1900, de 137 061 de locuitori. Din totalul populației: 74 792 erau români, 26 531 tătari, 7 920 turci, 12 665 bulgari, 4 518 germani, 4 357 greci, 1 445 armeni, 1 268 everei, 1 245 lipoveni, 790 țigani, 549 italieni, 406 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 221 ruși, 97 polonezi, 97 francezi, 58 sârbi, 41 englezi și 49 locuitori de alte naționalități 2587. Într-o altă secțiune a raportului întocmit de către prefectul județului Constanța, domnul Scarlat Vârnav

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
populația actuală, [a Dobrogei, n.n.] după cele din urmă statistici, este de 262 897 locuitori"2710. Astfel, din totalul populației, un număr de 138 537 erau români, 34 351 erau turci și tătari, 34 524 bulgari, 24 069 ruși și lipoveni, 9 104 greci, 8 311 germani, 4 447 evrei, 2 848 armeni și 6 706 locuitori de alte naționalități 2711. La 14 noiembrie 1903 au fost organizate în Dobrogea festivități dedicate aniversării a 25 de ani de la unirea acestei provincii

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
locuiau 80 137 de români și 12 179 de bulgari, iar în județul Tulcea, 48 188 români și 29 039 bulgari 2727. Alături de români și bulgari, în Dobrogea locuiau: 23 820 tătari, 10 730 turci, 15 044 ruși, 14 011 lipoveni, 9 961 greci, 8 421 germani, 4 666 evrei, 2 659 armeni și 10 779 locuitori de alte naționalități 2728. La finele lunii aprilie și în primele zile ale lunii mai 1904, familia regală a României a efectuat o vizită

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
centrală a județului, unde se găsesc terenurile cele mai fertile"2930. Astfel, plasa Babadag avea 54 436 de locuitori, din care: 23 197 erau bulgari, 13 368 erau români, 2 202 găgăuzi, 1 393 turci, 1 001 tătari, 7 565 lipoveni, 1 410 ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români, 5 198 ruși, 768 lipoveni, 3 102 bulgari, 19

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
001 tătari, 7 565 lipoveni, 1 410 ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români, 5 198 ruși, 768 lipoveni, 3 102 bulgari, 19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]