274 matches
-
Bucureștiul aduce speranța unei revitalizări a spiritului cerchist, însă Ion Negoițescu (Scri- soa rea din 30 aprilie 1947) întâmpină cu o mare mefiență capitala ; este vorba de o inaderență constitutivă și de o respingere orgolioasă a cercului de preocupări ale literaților bucureșteni. O vizită făcută lui Noica nu face decât să-i sublinieze alteritatea și să-i întărească refuzul. „Față de lumea literară am o rezervă firească, fiindcă ea nu cores- punde, în forma ei actuală, idealurilor mele - deci alor noastre comune
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Cerea să fie crezut pur și simplu pe cuvânt, dar vedem azi că avea dreptate. Chiar dacă vroia doar să șocheze (cum a părut și un an sau doi mai târziu cu volumul Nu) și oricât am ști că orice tânăr literat, chit că nu o mărturisește, se socoate un geniu, pretenția lui exorbitantă s-a dovedit după câteva decenii un pariu câștigat, fiind azi un loc comun al culturii mondiale. Și în privința lui Nu lucrurile stau la fel. Intenția de a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Latină ” din Capitala Basarabiei. 24. III. Delegația Românilor din Voivodina a participat la cel de al III-lea Festival de poezie (Casa Pogor) și apoi la ședința Uniunii Scriitorilor din România. A doua zi oaspeții, În cea mai mare parte literați, au vizitat Institutul de Lingvistică și Folclor ” Al. Philippide ”. (Al. Murgu) 26. III. La biblioteca ” Gh. Asachi ” s-a organizat o dezbatere pe marginea volumului tipărit și distribuit prin ” Ginta Latină ” - Istoria Românilor (Basarabia și Transnistria). Au expus : prof. Gh.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
național, ideea de progres însăși (uneori în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar. Vizionarii sunt diplomați Și ceaslovarii mari literați: Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori; Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți. COL. GR. LĂCUSTEANU Un amuzant reacționar este col. Gr. Lăcusteanu (1813-1883), văr al lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu, însă retrospectiv despre evenimentele de la 1848
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de amator. Darurile lui veritabile se revarsă în corespondența franceză, în care afecțiunea pentru copii, bonomia omului bătrân, informațiile mărunte, despre cele mai neînsemnate lucruri casnice (varză de Bruxelles) se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Maupassant" plin de idei "burgheze", La Bruyère un onest adunător de nume grecești, La Rochefoucauld un fabricant de maxime. Molière e indecent și încărcat de "ziceri nobile", al său domn Jourdain fiind și el un "burgez". Ironia e totală în contra "literaților francezi de fabricație pur națională" și nu scapă de ea decât doi hibrizi: Anatole France, pastișorul de clasici, și Proust, care reprezintă pentru critic "un capital cu deosebire solid în tezaurul de glorie al spiritului și deci al patriei franceze
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a fost și una și alta, și poet și "îndrumător"... Să-l vedem în primul ipostaz. " Această plecare către versuire se înseamnă și între români, zice el, mai ales de când raza culturei au început a ni lumina "1. Căci "omul literat" trebuie să fie, după el, cunoscător de toate și inspirat de pretutindene 2, ceea ce ne arată că, în această privință, Asachi era mai nou și mai luminat decât unii contemporani de ai noștri, care, sub pretext de a feri geniul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost inspirat inițial de Chatterton însuși să se îndrepte spre o "vocație poetică" și să fie ca el, original și independent) și pe poeții plebei sau țărani conștienți de "dubla voce" a lui Chatterton, și anume vocea poetică ce vorbea literaților rafinați precum unui patron literar, și cea care vorbea oamenilor de rînd (Keegan 1999: 210ff, 219, 225). [*Chiar primul poem publicat de Coleridge a fost Monody on the death of Chatterton (primele versuri au fost scrise în 1785; cele mai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, o documentată monografie, sunt cercetate cu meticulozitate, prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
toamna e departe de a vieții cale Și fruntea mea jună în sus va căuta Curgi nectar al vieții în sacre pocale Până n-o fi jale Până moartea cruntă nu ne-o secera!38 Singur, sau împreună cu frații săi literați, a abordat și genul dramatic facil al revistei sau comediei de situații. La începutul anului 1889 i s-a reprezentat chiar, pe scena Teatrului Național din București, „comedia originală în 3 acte“, Petecul lui Berechet, care s-ar fi bucurat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dintâi.241 Mai era și un cafeu chantant cu cântărețe germane la Pațac, pe strada Carol. Mai era și altul la Stadt Pesth, actualul Pasagiu Villacrosse. La Pațac găseai în toate serile pe Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, boem literat, amator de cântărețe, de crenvirști și de bere. Înconjurat de câțiva prieteni, Pantazi Ghica trona în toate serile în acea atmosferă plină de fum, de miros de bere și de aburi de crenvirști cu hrean. Din când în când apărea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
FOAIA SOCIETĂȚII „RENAȘTEREA”, revistă literară și științifică apărută la București, bilunar, între 1 ianuarie și 15 august 1874. Rezultat al strădaniilor și ambițiilor unui grup de tineri literați bucureșteni, foaia era salutată cu entuziasm de Al. Macedonski, acesta văzând în apariția revistei un bun prilej de a cere oficialității sprijinirea „tinerei generații”, din care, bineînțeles, făcea parte și el. Scopul publicației, declarat într-un prospect care cuprinde și
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
și participarea lui M. Kogălniceanu la stabilirea orientării culturale. Gazeta se adresa tuturor românilor și, mai ales, „poporului” și „tinerimei”. Scopul urmărit este acela de a deveni instrumentul „unei practice luminări” a cititorilor tineri, în afara școlii. Un grup de tineri literați - se arată în program - se va strădui să asigure publicației, alcătuită după modelul foilor populare din Europa apuseană, articole și informații privind morala, istoria, cosmografia, arheologia, istoria naturală, tehnologia, industria, economia și, bineînțeles, literatura. Mulți dintre cei care și-au
ICOANA LUMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
și a redactorilor de partitul național se fac Socrat, Ippocrat, Demosten, Diogen, ba chiar și Aristot"23. Termenul indică ignoranța în opoziție cu știința de carte: "nu mai suntem buchieri or Sarsaili, ci începem și noi a semăna a oameni literați"24. Evident, această neștiință se găsește pretutindeni. Heliade Rădulescu o întâlnește la jurnaliști, gramaticieni, literați sau la vorbitorii de rând, toți sunt pentru el Sarsaili. Dar să-i numească astfel, să spună fiecăruia "Sarsailă" ar fi monoton și ineficient. Criticul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
procopsi și a străbate ascunsele lăcașuri ale științelor, spre a scoate dintr-însele izvor de fericire și îndreptariuri de filozofia vieții, pornește orbit ca ori de care altă patimă fără povățiutoriu 23. În același an, într-un text despre "Omul literat", Asachi avea să sublinieze pericolul geloziei care se ascunde în inima universului literar, ca o latură obscură a vehiculului afectiv care mobilizează pasiunea pentru literatură. Asemeni lui Bolliac, el vrea să reprezinte prin râvnitori mulțimea celor fac literatură și imaginează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reprezinte prin râvnitori mulțimea celor fac literatură și imaginează o vastă societate literară, care îi cuprinde pe cei care scriu, pe cei care citesc, dar și pe autorii morți, cei care nu mai vorbesc decât din paginile cărților. "El [omul literat] nu va fi niciodată singur, în singurătate, nici străin de soțietate". Și adaugă câteva rânduri mai jos: "el nu va căuta de a doborî pe concurenții (râvnitorii) săi în a sa cale"24. Neologismul, concurent, pregătește deja înlocuirea vechiului cuvânt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la triumvul altora; glasul faimei (laudei) nu va fi pentru sufletul său un neplăcut sunet și, în loc ca neastâmpărata mediocritate (ci cu puțin talent) să geamă pentru toate aceste sporiuri, pentru că înaintea ei să strâmtorează neîncetat câmpul geniei, adevăratul om literat, petrecându-l cu ochi sigur, va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
XIXe siècle, Presses de l'Université Paris-Sorbonne, Paris, 2013. 23 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 276. 24 G. Asachi, "Omul literat" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit o referință a unei sociologii contemporane aflate în căutarea de noi instrumente pentru înțelegerea efectului de contagiune care organizează acțiunea indivizilor în societate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
La Nation" (1920), în Œuvres, 3, Cohésion sociale et division de la sociologie, Minuit, Paris, 1969, p. 603. 36 I. Heliade Rădulescu, "Despre autori" (1840), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 294; Asachi, "Omul literat", p. 286; G. Barițiu, "Cărți, cititori" (1843), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 320. 37 Vasilie Popp, Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre (1838), ediție îngrijită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inevitabil, la scenariul conturat, încă din 1905, în "Organizația de partid și literatura de partid". Estetica de partid și de stat este cuprinsă, in nuce, în profesia de credință a revoluționarului. În ecuația leninistă, literatura încetează să mai fie apanajul "literaților supraoameni". Emanciparea creatorului aduce, o dată cu ea, integrarea într-un mecanism perfect coerent, din care evadarea este imposibilă. Invocate ritualic, remarcile întemeietorului rămân să bântuie imaginarul partinic. Inginerul de suflete noi își are originile în această mașinărie distopică: "Ce este, așadar
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
numai că nu poate fi un instrument al unor persoane sau al unor grupuri pentru stoarcerea de profit, dar, în general, nu poate fi o chestiune individuală, independentă de cauza generală a proletariatului. Jos cu literații fără partid! Jos cu literații supraoameni! Literatura trebuie să devină o parte integrantă a cauzei generale a proletariatului, o "rotiță și un șurub" al unui mecanism social democrat bine uns, pus în mișcare de întreaga avangardă conștientă a întregii clase muncitoare. Munca literară trebuie să
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
că emigrația rusă a reprezentat continuitatea liniei spiritualist-religioase, pe care cîrmuirea bolșevică s-a silit a o jugula. Adică a liniei celei mai substanțiale a culturii rusești. Responsabilitatea față de cultura patriei sale l-a făcut pe Merejkovski să adreseze tinerilor literați din diaspora, adunați în jurul revistei Novîi Dom un patetic apel: "Noi, Diaspora rusă, sîntem critica personificată a Rusiei, ideea și conștiința parcă îndepărtată de Ea, judecata asupra Ei, cea de astăzi și profeția despre Ea, cea viitoare". Următoarea propoziție oglindește
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
asupra cărora se pronunță. De altminteri, resemnîndu-se parcă a accepta grila disjuncției dintre "poeți" și "critici", autorul Fiarei glosează, în marginea unui text al lui Pompiliu Constantinescu, asupra "rosturilor deosebite", dar și a "apropierii posibile" dintre "criticul profesional" și "criticul literat", în pofida faptului că exponenții ultimei categorii au ajuns a-i blama pe exponenții primei, în Franța de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, cu eticheta de "eunuci ai literaturii": "Pe urmele lui Albert Thibaudet, Pompiliu Constantinescu acorda criticii literaților locul ei
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
orientați unul spre dextra, iar celălalt spre senestra. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Cetatea simbolizează principalul monument istoric al zonei, Cetatea Făgărașului, astăzi fiind sediul Muzeului Țării Făgărașului "Valeriu Literat". Peștii constituie însemnul heraldic tradițional al zonei, fapt atestat de un sigiliu din anul 1413. Coroana murală de argint cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. --------------
HOTĂRÂRE nr. 851 din 11 august 2010 privind aprobarea stemei municipiului Făgăraş, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225641_a_226970]
-
reluat activitatea, dar în 1946 a fost din nou criticată de organele partidului comunist și împiedicată să-și publice lucrările. În 1956, după moartea lui Stalin, a fost reabilitată și a redevenit una din persoanele cele mai importante din lumea literată a Uniunii Sovietice. În 1964 i s-a decernat premiul internațional de poezie Aetna-Taormina, iar în 1965 i se decernează titlul de doctor honoris causa de către Universitatea Oxford din Regatul Unit. În 1964, la vârsta de 74 de ani, Anna
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]