1,490 matches
-
Livra (din ; în , în ) este o unitate de măsură pentru masă, divizată în uncii, folosită în special în țările anglo-saxone și ieșită din folosință în numeroase țări după adoptarea sistemului metric de către ele. De-a lungul timpului, în diferite țări livra
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
este o unitate de măsură pentru masă, divizată în uncii, folosită în special în țările anglo-saxone și ieșită din folosință în numeroase țări după adoptarea sistemului metric de către ele. De-a lungul timpului, în diferite țări livra avea diferite valori. Livra utilizată în prezent este cea din sistemul avoirdupois care are o valoare exactă de 0,45359237 kilograme, și este divizată în 16 uncii avoirdupois. Livra romană () valora 324 grame, și era divizată în 12 uncii de 27 gr. Pe lângă cele
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
sistemului metric de către ele. De-a lungul timpului, în diferite țări livra avea diferite valori. Livra utilizată în prezent este cea din sistemul avoirdupois care are o valoare exactă de 0,45359237 kilograme, și este divizată în 16 uncii avoirdupois. Livra romană () valora 324 grame, și era divizată în 12 uncii de 27 gr. Pe lângă cele 12 uncii, livra conținea 24 demi-uncii, 36 "duelle", 48 "sicilique", 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, boabe. Este important de reținut că, raportate
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
prezent este cea din sistemul avoirdupois care are o valoare exactă de 0,45359237 kilograme, și este divizată în 16 uncii avoirdupois. Livra romană () valora 324 grame, și era divizată în 12 uncii de 27 gr. Pe lângă cele 12 uncii, livra conținea 24 demi-uncii, 36 "duelle", 48 "sicilique", 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, boabe. Este important de reținut că, raportate, în greutățile din Atena, Roma și Franța, unciile sunt diferite, chiar dacă au aceleași diviziuni de greutate, și anume
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
au aceleași diviziuni de greutate, și anume : uncia romană în 8 drahme, drahma în 3 scrupule, scrupula în 24 de boabe (grains). O altă unitate romană, mina () valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
uncia romană în 8 drahme, drahma în 3 scrupule, scrupula în 24 de boabe (grains). O altă unitate romană, mina () valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2 mărci, deci 16 uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în 7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2 mărci, deci 16 uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în 7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2 mărci, deci 16 uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în 7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost definită cu 500 de grame printr-un decret din 28 martie
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost definită cu 500 de grame printr-un decret din 28 martie 1812. Ea, însă, a fost desființată ca unitate de masă la 1 ianuarie 1840 printr-un decret din 4 iulie 1837, dar încă se
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost definită cu 500 de grame printr-un decret din 28 martie 1812. Ea, însă, a fost desființată ca unitate de masă la 1 ianuarie 1840 printr-un decret din 4 iulie 1837, dar încă se utilizează informal
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
încă se utilizează informal. În timp ce unii afirmă că măsurile convenționale (desființate în 1839), nu au fost adoptate de către popor, livra ca jumătate de kilogram s-a menținut până în ziua de astăzi în limba franceză. Anterior a mai existat livra esterlină ("livre esterlin") care echivala aproximativ 367,1 grame și a fost utilizată între sfârșitul secolului al IX-lea și mijlocul secolului al XIV-lea. Livra (cu simbolul: lb abreviat de la termenul latin ), este o unitate de masă în majoritatea sistemelor de
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
s-a menținut până în ziua de astăzi în limba franceză. Anterior a mai existat livra esterlină ("livre esterlin") care echivala aproximativ 367,1 grame și a fost utilizată între sfârșitul secolului al IX-lea și mijlocul secolului al XIV-lea. Livra (cu simbolul: lb abreviat de la termenul latin ), este o unitate de masă în majoritatea sistemelor de masă anglo-saxone : În franceză livra se numește "livre", în germană "Pfund", în neerlandeză "pond", în latină, spaniolă și portugheză "libra", în italiană "libbra", iar
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
și a fost utilizată între sfârșitul secolului al IX-lea și mijlocul secolului al XIV-lea. Livra (cu simbolul: lb abreviat de la termenul latin ), este o unitate de masă în majoritatea sistemelor de masă anglo-saxone : În franceză livra se numește "livre", în germană "Pfund", în neerlandeză "pond", în latină, spaniolă și portugheză "libra", în italiană "libbra", iar în daneză și suedeză "pund". Deși utilizarea livrei ca o unitate neoficială de măsură persistă în aceste țări, la scări diferite, cântarele și dispozitive
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
este o unitate de masă în majoritatea sistemelor de masă anglo-saxone : În franceză livra se numește "livre", în germană "Pfund", în neerlandeză "pond", în latină, spaniolă și portugheză "libra", în italiană "libbra", iar în daneză și suedeză "pund". Deși utilizarea livrei ca o unitate neoficială de măsură persistă în aceste țări, la scări diferite, cântarele și dispozitive de măsurare sunt exprimate doar în grame și kilograme. Deoarece utilizarea livrei nu este permisă comerțului în cadrul Uniunii Europene, masa în livre trebuie să
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
libra", în italiană "libbra", iar în daneză și suedeză "pund". Deși utilizarea livrei ca o unitate neoficială de măsură persistă în aceste țări, la scări diferite, cântarele și dispozitive de măsurare sunt exprimate doar în grame și kilograme. Deoarece utilizarea livrei nu este permisă comerțului în cadrul Uniunii Europene, masa în livre trebuie să fie determinată de la cântărirea în grame.
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
Deși utilizarea livrei ca o unitate neoficială de măsură persistă în aceste țări, la scări diferite, cântarele și dispozitive de măsurare sunt exprimate doar în grame și kilograme. Deoarece utilizarea livrei nu este permisă comerțului în cadrul Uniunii Europene, masa în livre trebuie să fie determinată de la cântărirea în grame.
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
Deputaților, prin care se cerea trimiterea sa în judecată conform art. 305 Cod Penal. Propunerea a căzut la vot. În același an a fost trimis din nou în misiune la Paris. În acest timp a redactat lucrarea bilingvă "„Appendice au livre vert roumain sur la question du Danube”" / „Appendice la cartea verde română asupra chestiunii Dunării” (31 pagini), pe care a publicat-o în 1881, la Paris, impr. de Chaix, sub semnătura N. Callimaki-Catargi. Ministrul secretar de Stat la departamental afacerilor
Nicolae Calimachi-Catargiu () [Corola-website/Science/306195_a_307524]
-
mai1445 de la tatăl său titlul de protector al comitatului Venaissin . Cu timpul, prințul Ludovic s-a folosit de veniturile aflate la dipoziția sa pentru a-și constitui o clientelă proprie. După 1437 el beneficia de o pensie regală de 21000 livre. La aceasta se adăugau subsidiile acordate de statele pe care le-a debarasat de "routiers". Și totuși se simțea frustrat de faptul că în urma Pragueriei se alesese doar cu controlul provinciei Dauphiné. Conspirând în 1446 contra favoritei tatălui său, Agnes
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
suburbia Pouterey, care puteau servi drept ascunziș pentru inamic. Pe 16 octombrie a început bombardarea orașului. Nu departe de noul turn de apărare construit, englezii au stabilit un tun "imens", care trăgea cu bile de piatră cu o greutate 80 livre (aprox. 57 kg). Sa păstrat numele primei victime din rândul apărătorilor, ""o femeie pe nume Belle, care a trăit alături de poterna Chenault"". În plus, rezultatul primului atac a fost deteriorate și avarierea gravă a multor cladiri. La 21 octombrie a
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
din Torino. Nuntă prin procura a avut loc la Milano la 7 februarie în același an. A fost celebrata în persoana la 27 februarie la Nangis-en-Brie în Franța. Tatăl Mariei Fortunata i-a dat o zestre de un milion de livre. În plus, la sosirea ei în Franța, Louis François Joseph a primit un cadou de 150.000 de livre de la regele Ludovic al XV-lea. Tânără contesă de La Marche a fost prezentată regelui, reginei și restului familiei regale la 5
Louis François Joseph, Prinț de Conti () [Corola-website/Science/327776_a_329105]
-
în persoana la 27 februarie la Nangis-en-Brie în Franța. Tatăl Mariei Fortunata i-a dat o zestre de un milion de livre. În plus, la sosirea ei în Franța, Louis François Joseph a primit un cadou de 150.000 de livre de la regele Ludovic al XV-lea. Tânără contesă de La Marche a fost prezentată regelui, reginei și restului familiei regale la 5 martie 1759 de Prințesa de Conți, bunica văduva a soțului ei. În 1770 a avut loc căsătoria Delfinului Franței
Louis François Joseph, Prinț de Conti () [Corola-website/Science/327776_a_329105]