254,389 matches
-
are confecționate nenumărate monumente de artă, inclusiv istorice...și care este decorat cu Diplomă de mențiune chiar de Mitropolia Basarabiei pentru înălțarea monumentul din Cucoara, Cahul. Dar, știți câți oameni de cultură și artă are numai Vadul-Leca? Mulți pentru așa localitate: actrița Nina Mocreac-Vodă, Scriitorul Gheorghe Bârcă, artista Tamara Ababii-Chițaniuc, actorii Boris și Pavel Bechet ș.a. Pe toți i-am numit în film, dar... De ce i-au tăiat? Au nu merită recunoștință? Atunci care e scopul acestor filme-emisiuni? Vă spun cinstit
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
să ne trăiți întru mulți, folositori și roditori ani!... Adăugăm și anexăm, în cele ce urmează, (și) un interviu realizat cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Iustinian Chira al Maramerușului și Sătmarului, care s-a născut la 28 mai anul 1921 în localitatea Plopiș, județul Maramureș: - Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop Iustinian, acum, la vârsta și experiența dumneavoastră, spuneți-ne, vă rugăm, ce înseamnă sa fii arhiereu? - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Iustinian Chira: Am intrat în mănăstire cu hotărârea să-mi dăruiesc lui Dumnezeu toată viața
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță există un popor român de o frumusețe sufletească ieșită din comun. Vorbesc o limbă frumoasă, păstrează datinile, fiindcă au fost feriți de asimilare de maica neamului românesc, de Biserica
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
așa că a rugat pe vecina Lenuța să o ajute și împărțeau laptele. Și așa nu avea ce face cu el. Era prea mult pentru nevoile personale. De grija lui Ghiță a scăpat, făcându-l cadou singurei sale rude rămase în localitate. Era și el om în vîrstă și poate îi era de folosință. I l-a dat cu cotigă cu tot. Acum parcă era mai mult loc în curte și mai multă liniște. Nu mai răgea de plictiseală toată ziua. Cățelul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș urla parcă a pagubă. Oare să fi prevestit plecarea stăpânei sale din lumea drepților cum spunea singură? Gândurile lui Săndica se învălmășeau și se întreba mereu dacă să plece sau nu din localitate. Trebuia să vândă totul. Cui să-i vândă și pe ce preț? Și dacă relația cu Mircea nu va merge, încotro o va lua? Nu putea să nu observe faptul că mama lui nu o prea plăcea, că ar fi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
vedere birocratic, având în vedere că după nodul Margina vor râmăne încă lucrări de executat (min 00:00-01:40), dar care nu ar afecta traficul auto. Segmentul de autostradă Margina-Traian Vuia s-ar adăuga celor 146 km deschiși deja între localitatea Traian Vuia și vama Nădlac”, se arată în postarea pe Facebook a reprezentanților Asociației Pro Infrastructura. Cei 15 kilometri de autostradă ar putea rămâne singurii ce vor fi inaugurați în acest an. Lucrările sunt avansate și pe loturile 3 și
Cum arată văzută de sus singura autostradă pe care am putea-o inaugura în 2016. Situația kilometrilor de autostradă de la an la an by https://republica.ro/cum-arata-de-sus-singura-autostrada-pe-care-am-putea-o-inaugura-in-2016-situatia-kilometrilor-de-autostrada [Corola-blog/BlogPost/338760_a_340089]
-
de amănunte cele întâmplate, rezultând că, de fapt, avusese loc un viol: -Seara, am primit un telefon prin care tovarășul secretar mă ruga ca a doua zi să-i trimit prin cineva alimentele la domiciliu că dânsul va lipsi din localitate, iar fiica sa avea examen la facultate; menționa să ajungă înainte de 12, ora când băiatul pleca la școală. M-am gândit să mă duc personal, fiind vorba de tovarășul secretar. Am sunat, dar în loc să deschidă băiatul, a apărut dânsul în
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
le-a investit un om pentru a face un dar din inimă. Iar unele cadouri pe care le-a văzut fondatorul ShoeBox sunt de neprețuit. Își amintește de povestea unei fetițe orfane de mamă, care locuia cu bunica într-o localitate de lângă Cluj. Tată ei lucra în Spania și i-a trimis, în 2012, 100 de euro ca să își cumpere cizme. Pe când se întorcea cu cizmele de la magazin, fetița a trecut pe lângă centrul de colectare. Valentin Vesa dădea zăpada din curte
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]
-
cu două librarii (cred), cizmarii, croitorii, o cofetărie și o cârciuma; avea o viață comunitară foarte intensă, la fel ca în agorele grecești, cu intrigi, dezbateri și asocieri patetice. Este foarte aproape de Suceava, la numai trei kilometri, si e doar localitatea în care m-am născut, eu locuind de fapt cu părinții mei la Itcani. Această mică așezare vecină era foarte diferită, mult mai „austriacă”. Mergeam deseori la bunicii din partea mamei, care locuiau în Burdujeni. Puținele amintiri de dinainte de deportarea în
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
părut schimbat față de perioada copilăriei? Nu am mai vizitat Transnistria, însă în anul 2004 am călătorit alături de echipa de filmare a producției Anul acesta la Cernăuți, ajungând astfel la Liov, la Cernăuți și la Suceava. Am trecut și pe la Hotin, localitate de pe malul Nistrului. Deși era în aprilie, era o zi cumplită de toamnă, cu cer negru, vânt puternic și frig năprasnic; am retrăit acolo, privind celălalt mal, dezastrul deportării din 1941, cuprins de o intensă oroare. „Cel care are un
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
unora strălucesc, iar ale altora se învelesc în beznă. O mâhnesc sărbătorile cu strigăte tipizate de ajutor...! Nici lacrimile copiilor nu pot dezgheța crusta în care-s strânse ghem, ca într-un ghioc de melc veninos, fiordurile din inimile hăpăilor localităților. Dum-dumul manelelor provocatoare de exasperare până la a-ți rupe haina de pe tine, dezmorțitul aerului din încăperi cu oxid de carbon cald de la aragaz, sau cu dogoare de spirale incandescente de la reșouri electrice, oale zoioase cu gura în jos, plite înghețate
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
de Est sau Coridorul Verde al Europei”, realizarea de expoziții culinare cu degustare de mâncăruri tradiționale, spectacole folclorice. Participanții au fost echipe de bucătari și ansambluri folclorice din Delta Dunării, meșteșugari, aparținând comunităților rușilor lipoveni, ucrainieni, evrei și români din localitățile: Peceneaga, Jurilovca, Crișan, Mila 23, Pardina, Mahmudia, Letea, Chilia Veche, Brăila și Constanța. Expoziții cu preparate din pește, diversificate, foarte bogate și apetisante, din care nu a lipsit borșul de pește preparat la fața locului, au stârnit curiozitatea și apetitul
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438268345.html [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
stârnit curiozitatea și apetitul culinar al vizitatorilor și au confirmat vorba localnicilor: „Pește fiert, pește fript, pește copt, pește răcitură, pește prăjitură.” Pentru a oferi o imagine completă a bogăției culinare a Deltei Dunării vom enumera mâncărurile pregătite de fiecare localitate și vom prezenta câteva rețete pe care le-am obținut datorită generozității unor expozante. Mahmudia: borș de pește, saramură de somn, salată de șalău cu legume, budincă cu cremă de nuci și caramel. Rețete: Salată de șalău cu legume: Se
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438268345.html [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
sare. Trebuie să recunoaștem, că este un ritual pe care nu-l găsim oriunde. Și în zona Bistriței s-au păstrat tradiții de o frumusețe magică. Spun aceasta, pentru că am petrecut, cu ani în urmă, zilele sfinte de Paști în localitatea Rodna. Cum s-a desfășurat acest ritual de Paști? Am să vă povestesc în amănunt, pentru că merită să vă imaginați acele momente de un farmec aparte. M-am întors împreună cu gazdele primitoare de la biserică și nimic n-a fost mai
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
în altă zonă geografică, la Suceava s-a instituit cu ani în urmă un festival în comuna Ciocănești. Aici, localnicii îi așteaptă pe cei invitați la “Festivalul național al ouălor încondeiate”, o inițiativă a primăriei, aducând și astfel în atenție localitatea, unde și copiii încondeiază ouă. Acest eveniment, la care vin meșteri populari din județele Botoșani, Brașov și Suceava, se adaugă altor doua festivaluri desfășurate la Ciocănești, Suceava - cel al păstrăvului și cel al iernii. Astfel, vizitatorii pleacă cu impresii deosebite
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
depozitat forme tradiționale prețioase; mai rămâne decodificarea ei. Acest demers ar trebui să fie preocuparea cercetătorilor. E o mare de culori, de zămislire a spiritului, de imaginație, pe care numai meșterii români o pot transmite în festivalul ce poartă numele localității. La Ciocănești s-a premiat acum câțiva ani, cel mai mare ou pictat(de o tonă) amplasat pe car alegoric, înalt de 1,30 m. O localnică și-a pus semnătura : Silvia Scheul, care a pictat chipul lui Ștefan cel
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
prin scrierile și acțiunile lor, vieții și operei lui Mihai Eminescu. Dumbrăveni (Suceava) devine an de an - un frumos loc de Omagiere a marelui Poet. Și nu doar în fața bustului din ciment alb (sculptor, Marcel Mănăstireanu), plasat în fața Primăriei din localitate, ci și vizualizând muzeul „Mihai Eminescu” sau străbătând ulițele satului și ale împrejurimilor, acolo unde - în secolul al XIX-lea - a locuit și familia căminarului Gheorghe Eminovici și acolo unde Mihai Eminescu și-a petrecut frumoase clipe ale copilăriei (tradiția
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
de mare prestigiu, aici, la muzeul orădean. Remarcabile, constituind adevărate modele, sunt studiile și cărțile despre anul revoluționar 1848-1849 în Țara Crișurilor despre reflectarea Războiului de Independență, despre anul Marii Uniri și următorii, în același ținut, sau studiul monografic dedicat localității Sighiștel etc. care i-au adus, istoricului Viorel Faur, notorietatea, nu numai printre colegii de breaslă, ci și în cadrul publicului larg. Notorietate care l-a propulsat pe Viorel Faur printre universitari - mai întâi, la Institutul Pedagogic, apoi la Universitatea din
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_intelectual_bihorean_nepereche_viorel_faur.html [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
camere, în care a instalat cancelaria și biblioteca parohială, cu sală de lectură. A înființat și un cor din persoane pregătite, fiind singura biserică cu cor din oraș, care prezenta anual și câte 3-4 concerte de muzică religioasă, atât în localitate, cât și în stațiunile balneare din județ. Pe lângă predicile duminicale, a susținut și conferințe publice. În timpul războiului a înființat o cantină în casa parohială, dotată cu toate cele necesare, care a hrănit 60 de elevi săraci de la școlile primare din
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
duci, îl cauți, vezi cine e, ce a scris, cum a scris și îți vezi de treabă. Nu faci experimente pe sensibilitatea și personalitatea anumitor oameni.” Ion Dodu Bălan, în încheierea discursului domniei sale a propus să se facă într-o localitate din țară un cenodac, cu numele tuturor poeților, prozatorilor, dramaturgilor, filozofilor „rămași în țărână străină”. Seara culturală a continuat și cu alte discursuri demne de atenție oferite cu generozitate de criticii prezenți și s-a încheiat cu lecturarea de către autori
TRIPLU EVENIMENT EDITORIAL de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1453725018.html [Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792]
-
Norocul era că timpul îi ajuta pe viticultori ne fiind acele ploi care să favorizeze mana viței de vie. Duminică Suman a fost trimis cu cei 20 cai la pășune pentru că cel care era paznicul obișnuit plecase undeva în altă localitate. Paznicul a lăsat cheia de la casa unde locuia la șeful de echipă. Astfel că spre ora prânzului Suman s-a trezit cu fata șefului de echipă cu sufertașul de mâncare trimis de tanti Florica, bucătăreasa brigăzii. Au adus caii mai
VIAŢA LA BRIGADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_viata_la_brigad_mihai_leonte_1356600117.html [Corola-blog/BlogPost/341538_a_342867]
-
adusese niște albume cu fotografii care fuseseră ale familiei Bărbulescu, fosta proprietară a actualului sediu al brigăzii. De fapt sediul brigăzii viticole fusese cândva conacul familie Bărbulescu și e de recunoscut că era cineva, fiindcă avea conacul în chiar centrul localității Valea Călugărească. Curtea era pavată cu pietre de râu, fiind îngrădită din toate părțile. Aici își mai avea sediul oficiul poștal, o secție vin alcool, inclusiv brigada viticolă. Toate scurgerile de pe acoperișuri erau astfel dirijate încât se adunau în bazine
VIAŢA LA BRIGADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_viata_la_brigad_mihai_leonte_1356600117.html [Corola-blog/BlogPost/341538_a_342867]
-
Dunării dar și o importanță strategică deosebită, oamenii de știință au fost atrași în mod insistent și variat în cercetarea acestei zone. Întâmplător sau nu, zona a fost denumită ,,mina de aur'' a arheologiei. Descoperirile arheologice de statuete antropomorfe în localitatea Liubcova cu înălțimi de 4cm. la 8cm. sau alte statuete stilizate. Vase cu picioare zoomorfe, diverse capace stilizate cu diverse incizii curbilinii sau în mănunchi. Toate aceste descoperiri arată că în zonă au locuit din cele mai vechi timpuri oameni
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
arată că în zonă au locuit din cele mai vechi timpuri oameni și se poate demonstra cu certitudine că aceștia au fost strămoșii noștri geto-dacii. Comunitățile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogățiilor din zonă, dar și însemnătății strategice. În localitățile riverane începând cu Baziașul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea și Liubcova au fost găsite urmele unor așezări dacice. Dovada cea mai certă sunt așezarea dacică de la Berzasca și o așezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
urmele unor așezări dacice. Dovada cea mai certă sunt așezarea dacică de la Berzasca și o așezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală. Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune: Lângă localitatea Dubova unde există peștera Veterani, aceasta are o importanță religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda și o tradiție precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul național al dacilor (Gino Lupi) . Cercetări despre Clisura
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]