50,736 matches
-
Tudorel Urian În fiecare locuitor de astăzi al Bucureștiului sălășluiește, știută sau neștiută, mărturisită sau nemărturisită nostalgia perioadei interbelice. Împovărat de grijile traiului cotidian, cu mintea aiurea, poți trece zilnic pe lîngă locurile în care s-a scris istoria fără să simți nici cea mai
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
0; Anton Bacalbașa, Paul Morand, Emanoil Hagi-Mosco, George Potra sînt cei mai importanți dintre ei) au scris pagini memorabile despre specificul și farmecul capitalei României. S-au spus lucruri capitale despre istoria orașului, evoluția sa arhitectonică, modul de viață al locuitorilor, civilizația străzii. Impecabile din punct de vedere documentar, cărțile acestor exegeți ai Bucureștiului rămîn, sînt lucrări cvasi-științifice � chiar dacă un anumit sentimentalism nu este cu totul absent) care transmit informații mai mult decît emoții. Ele sînt excelente descrieri ale Capitalei
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
valențe simpatetice. Așa se face că la sfîrșitul lecturii cititorul are nu doar o foarte clară idee despre realitatea politică, socială, culturală, economică a Bucureștiului interbelic, dar și sufletul plin de emoția descoperirii rădăcinilor, a legăturilor secrete care leagă viața locuitorilor de ieri ai orașului cu cea a celor de azi. Aceasta este marea revelație a autoarei care se transmite intactă și cititorilor cărții. Impresia celui care citește cartea Ioanei Pârvulescu este aceea că trăiește efectiv bucuriile, speranțele și dezamăgirile „anilor
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
strigăt de nerefuzat. Thalassa îl veghea cu periscoape nebune; ce răsăreau de pe sub valuri de țărînă. Căci lui, doar Apa îi fusese scut. Alte semne: Printre hîrtoapele acelei cetăț desfundate. Un slalom al răbdării sale cu mormanele de căcat pe care locuitorii Capitalei înțelegeau să le plaseze drept indicatoare circulatorii alternative. Hăul canalelor își căsca prăpăstiile pas cu pas; oraș ciumat din proprie inițativă, picurîndu-și puroaiele de jos în sus, oraș al cariatidelor puse de pază la umblători. Atunci cînd o umblătoare
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
de a mă avînta cu toată forța mea în volbura plină de atracții a unei realizări, a unei victorii pe care trebuia să o cîștig. Visul meu nu-și pierduse forța, spectacolul plin de atracții pe care capitala îl oferea locuitorilor ei nu mă depărta de ceea ce toată viața jinduisem încă din tinerețea mea lipsită de experiență. Eram ca un rîu, care șerpuia ascuns sub albia lui săpîndu-și drumul cu îndrăzneală și stăruință. În această vară a anului 1937 ocupam un
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
Primărie și oltenii ambulanți. Genericul paginii: Cuvîntul celor necăjiți. Primarul răspunde cu un interviu, în Dimineața, din care Gazeta municipală preia ideea de bază: "Vreau organizarea comerțului ambulant, iar nu desființarea lui". Dacă ziarele iau partea "necăjiților", la fel cu locuitorii capitalei, care sînt solidari cu pitorescul și s-au obișnuit să profite de magazinele în mișcare, muncipalitatea contraatacă arătînd dezavantajele: igiena precară, aspectul și viața zilnică a străzii. Ideile lui Dobrescu sînt continuate, după 1934, de Alexandru G. Donescu. În
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
cu sânge pe geamul dinspre stradă SALVAȚI-MĂ într-o limbă necunoscută de parcă aș mai fi încă viu și visez cum mâna mea așterne poeme pe care nimeni nu le poate memora. Întâia lamentație pentru poporul fisurii I. Sunt singurul locuitor al acestui poem stau aici tremurând și scrijelesc în perete înspăimântat de tot ce am văzut astă-noapte pe stradă (veneam înspre casă și nu se auzea decât un plânset neîntrerupt în orice parte m-aș fi întors; am văzut-o
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
la numai 21 de ani după întemeierea orașului) a fost fondată și Universitatea din Dunedin. Ca multe alte lucruri de aici, este o copie a universităților din țara de origine, Anglia. Mai mult de 10 % din cei 120.000 de locuitori ai Dunedinului sînt studenți, ceea ce se simte în atmosfera orașului. Cei de aici se laudă nu numai cu prima universitate din Noua Zeelandă, dar și cu cel mai vechi ziar (The Otago Daily Times - Otago, cuvînt de origine maori, este numele
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
aici e de găsit, în știrile despre tenisul mondial sau fotbalul din Champions League. E socotit de la sine înțeles și ține de mîndria națională faptul că, așa mică cum e, o țară cu o populație de-abia 4 milioane de locuitori, are un cuvînt important de spus în sport, la scară mondială. Cele mai populare sporturi sînt rugby, cricket, iachting, toate aceste sporturi pe care nu le înțeleg defel și pe care nu le voi înțelege niciodată, așa cum mă asigură, cu
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
schimb "substanța" le rămîne lor... O cotitură semnificativă în evaluarea socială a "maoritismului" a avut loc abia la jumătatea secolului al XX-lea. De atunci s-a stabilit și s-a scos la lumină tot ce are legătură cu vechii locuitori, ca moștenire prețioasă și de neînlocuit și, în consecință, s-a acordat protecție specială și drepturi tradiționale etnicilor maori. Se obișnuiește ca limba lor să fie recunoscută ca limbă oficială. La revendicările minorității s-au stabilit reglementări de discriminare pozitivă
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
noastră? (S.R.) De la ultimul nostru voiaj au trecut doi ani. Ne-am decis să ne așezăm de astă dată în Bixad, un sat mare și plin de muzicieni - patruzeci, ni se spune. La o populație de vreo șase mii de locuitori, proporția e încurajatoare. Patruzeci de muzicieni înseamnă de fapt patruzeci de violoniști - de vreme ce vioara e instrumentul prin excelență, chitara-zongoră de lângă ea nu-și depășește niciodată rolul acompaniator iar fluierul, un instrument ";mic" la propriu și la figurat, nu poate avea
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
discreție în vagonul luminat, cald și curat al tramvaiului. Doar olfactivul îi trădează. Urci și nimerești în bătaia miresmelor, într-o furtună de ispite culinare, între valuri aromitoare care ies din pungă ca duhurile din 1001 de nopți. Franz-Joseph întîiul Locuitorii acestei mici Viene pe roți sînt figuri memorabile. îmi rămîn ochii la un Franz Joseph de secol 21: o mustață albă, legată de perciuni, ca-n tablourile de la muzeu. Deși ger, bătrînele doamne, călite pe traseele din Alpi, poartă pantofi
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
-o cunoaște, aprecia sau detesta după caz. (E de văzut dacă repetata intenție de a pleca aiurea - sunt cunoscute incercările de stabilire la Brașov, Timișoara și Cluj, înainte de a se exila tocmai la Berlin - s-au datorat orașului propriu zis, locuitorilor de rînd ori, mai degrabă, cercurilor suspuse). Cert este că a manifestat un interes constant pentru problemele de arhitectură și urbanism, opera sa cuprinzînd în subtext un adevărat ghid al Bucureștilor vremii. O imagine de departe sau de aproape, în
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
am cerut permisiunea de a-l examina. Prima mea întrebare a fost, evident: „Unde-i Copenhaga?"2), la care am primit răspunsul clar și precis că orașul Copenhaga e capitala Danemarcei, că țara are mărimea cutare, cu atâția și atâția locuitori; ba mai cunoștea și orașul Viborg și putea da pe de-a-ntregul seama de Skagerak, Kattegat etc. Cu adevărat, surprinzătoare cunoștințe la un băiat român dintr-o școală sătească, când îmi amintesc de toți italienii și francezii „cultivați" pe care
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
de remușcare. "Lasă frățioare, zise în șoaptă, dacă noi omorîm mai puțini dintr-ai lui, poate și neamțul omoară mai puțin de-ai noștri..." Satul Bălăria era așezat între dealuri. Pe culmea dealului de apus se săpaseră tranșee de apărare. Locuitorii, cei mai mulți, plecaseră în refugiu. Cei rămași roboteau pentru armată. Dimineața, după ce-și încălzea mai întîi vatra lui, cîte un moșneag era văzut intrînd în gospodăria părăginită a vecinului, luînd vreascuri din grămadă și încingînd focul în casa pustie. Toate
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
perioada interbelică" (pp. 23-24). Pe cît de simplă, pe atît de convingătoare este și explicația pe care Neagu Djuvara o dă abandonării de către Occident, imediat după război, a statelor din Europa Centrală și de Est, în pofida uriașelor speranțe pe care locuitorii din aceste țări și le puseseră într-o eventuală intervenție armată americano-britanică: "Slăbiciunea Aliaților a apărut abia atunci cînd sovieticii au impus guverne nereprezentative în România și Polonia, apoi alegeri măsluite, trucate și cînd anglo-americanii n-au avut curajul să
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
o șansă partenerului dumneavoastră de a vă vedea în asemenea ipostaze, cu costumul sexy de menajeră Mimi”. Așa scrie pe un site de produse erotice, în dreptul unui costum de menajeră, conceput special pentru întâlniri amoroase. Prețul costumului? Doar159,89 lei. Locuitorii Romei Antice nu foloseau costume de menajeră, ci țelină. Rădăcina ei era întrebuințată pe parcursul ceremoniei căsătoriei, iar frunzele se foloseau pentru decorarea patului nupțial. Invit-o azi pe menajera Mimi într-un pat presărat cu așa ceva și o să te trezești
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
de matinal în ziua de luni, de, o emisiune de radio ca multe altele în provincie. Adică între Țăndărei și Fundulea, cât i-am ascultat eu, chiar s-ar putea să meargă. Poate chiar de aia se tăvălesc pe carosabil locuitorii din Ograda pe la opt și ceva dimineața. De râs, iară nu de la alcoolul care se servește la non-stopul de peste drum de primărie. Ei, și cum ascultam eu matinalul cu pricina, evitând alți ascultători fideli care mi se aruncau sub cauciucurile
Ce prostioare a mai făcut Buzdugănel al nostru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21283_a_22608]
-
Dragoș Bucurenci Sunt multe feluri în care poți ajuta plantările de copaci ce redau aerul curat și pădurile verzi locuitorilor din orașele amenințate de poluarea excesivă. Dintre toate, o mână de oameni care iubesc sănătatea și natura au ales voluntar să ajute cauza plantărilor Asociației MaiMultVerde printr-o întrecere specială de înot. Vladimir Drăghia, Ștefan Lungu, Sergiu Machidon și Alexandru
Plantarea bună trece înot primejdia rea la Swimathon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82398_a_83723]
-
mai aibă bani de cheltuit - adică să nu-i fure romii pe toți; 2. genul ăsta de atracții îl faci când ai deja oarece turism de masă, infrastructura și imagine externă - adica nu ești țară de secol XVII în care locuitorii is romi care când nu-s hoți se ocupă cu vrăjitoria; 3. turistul vine să vadă o curiozitate, un element exotic, un ceva diferit față de țară în care se află sau pe care le-a mai vazut - nu să dea
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
puțin zahăr trec printr-un adevărat sevraj. În România, consumul anual de zahar s-a menținut la același nivel în ultimii 20 de ani. “Micșorarea numărului de consumatori a fost compensata de cantitatea mai mare de zahar pe cap de locuitor” explică Gheorghe Bejan, Director Executiv al Patronatului Zahărului din România, citat de SmartFinancial.ro. Așadar, în vreme ce populația României a scăzut cu 2 milioane de locuitori, consumul de zahar a rămas neschimbat. Ce-i de făcut? Eu cred ca, daca mâncatul
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
numărului de consumatori a fost compensata de cantitatea mai mare de zahar pe cap de locuitor” explică Gheorghe Bejan, Director Executiv al Patronatului Zahărului din România, citat de SmartFinancial.ro. Așadar, în vreme ce populația României a scăzut cu 2 milioane de locuitori, consumul de zahar a rămas neschimbat. Ce-i de făcut? Eu cred ca, daca mâncatul nesănătos se învață în copilărie, aici trebuie intervenit pentru a putea schimba cu adevărat ceva. Iar până când statul va introduce niște ore de nutriție în
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
adesea în mijlocul celor mulți. Intră în casele țăranilor, care o numesc "Stăpâna }ării". Aceștia "sunt plini de demnitate, totuși te onorează ca și cum ai fi un fel de zeitate". Copiii lor, din păcate, sunt slabi și palizi. Odată, răspunde la rugămintea locuitorilor dintr-o mahala bucureșteană ca să participe la dezvelirea unei cruci în memoria celor căzuți în război. Gustă din pomană și bea chiar țuică fiartă, respectând obiceiurile țării. Organizează sărbătoarea pomului de Crăciun pentru săraci, împarte haine, jucării, dulciuri pentru orfani
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
este de origine preromană, iar prima atestare documentară datează din 198 î. C.), a devenit capitala Portugaliei la jumătatea secolului al XIII-lea, fiind, la sfîrșitul secolului următor, o localitate de dimensiune medie în Europa vremii (c. 35.000 de locuitori), comparabilă cu Londra sau Köln. La 1500-1501, epoca primei vizite a protagonistului, Lisabona arăta ca un tipic oraș medieval, presărat cu biserici și mînăstiri și înconjurat de trei incinte succesive de ziduri, dintre care cea mai vastă avea un perimetru
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
burlanul zincat, nou-nouț. Bodogăneala localnicilor o auzise încă de la venirea sa la Hadernsee. Nu pricepuse exact ce voia să însemne acea ,sfecla cade peste morți". Dincolo de sensul ascuns al propoziției, îl frapase, mai ales, neobișnuita forță a imaginii. Auzise despre locuitorii din Hadernsee că sunt mari meșteri în cultivarea sfeclei și în mînuirea cuvintelor. Să fi vrut oare zicerea să insinueze putrezirea legumei rotofee și rozalii, aidoma trupurilor fără nume, îngropate în Hadernsee, sau ducerea iremediabilă pe apa sîmbetei a recoltei
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]