314 matches
-
suprafață</br> Pe suprafața teritoriului administrativ al comunei Dudești există zone fără scurgere în care s-au format câteva lacuri cu apă sărată: Unturosu și Tătaru. Aceste lacuri aparțin grupei de lacuri clastrocrastice (lacuri cantonate în depresiuni de tasare în loess sau crovnuri). În prezent nu mai există decât lacul Tătaru, fiind declarat rezervație naturală datorită numărului mare de specii de păsări pe cale de dispariție.</br> Genetic, crovurile în care sunt cantonate lacurile s-au format de depozite loessoide în condițiile
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un strat de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2,30-4,80 m adâncime, un strat de nisip galben, fin, de la 6-7 m adâncime.</br> Terenul de fundare se încadrează în categoria terenurilor slabe, care necesită măsuri de imbunătățire în vederea fundării directe a construcțiilor
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
în condițiile climatului semiarid, pe depozite loessoide, pe aluviuni și nisipuri sub o vegetație de stepă. Prezentând un mare grad de porozitate infiltrația pe verticală se realizează ușor. Solurile sunt de vârstă Pleistocen Superior corespunzător intervalului Riss-wurm fiind construite din loessuri și depozite de loessoide, cernoziom ciocolatiu cu textură și luto-nisipoasă.</br> În condițiile existenței aridității apa freatică determină supraumezirea și evaporația. Vara datorită insolației suprafața solurilor își ridică temperatura, se intensifică evapotranspirația iar umiditatea (sub un metru) se menține între
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
la stratul de sol prin infiltrații cu încărcătură poluantă cât și la suprafața, prin antrenarea de către vânt a deșeurilor mai ușoare. Nu sunt prevăzute foraje hidro de control a apelor freatice. Condițiile specifice zonei, caracterizate prin substrat biologic format din loess și formațiuni leossoide în cea mai mare parte, ca și energie redusă a reliefului , nu au generat degradări importante de teren. O altă sursă de poluare a solului este S.C.’’AGROMEC’’. În urma lucrărilor agricole datorită utilizării pesticidelor s-a constatat
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori, în Câmpia Bărăganului. În extravilanul de la SSV de sat, relieful este format din depresiunea, crovurile, movilele și cuveta lacului sărat Tătaru, unul dintre cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse, din această cauză existând zone fără scurgere. În afară de Lacul Tătaru, în jurul localității Tătaru se găsesc ape freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil. Multe din apele freatice
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
la vest. Localitatea beneficiază de legături rutiere permanente și rapide cu toate centrele urbane importante din zonă. Comuna Fântânele se învecinează cu următoarele teritorii administrative: Condițile geologice se pot caracteriza prin depozite de câmpie cuaternare în stratificație tubulară acoperite cu loessuri. Clima este temperat - continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de precipitații fiind
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
întâmplări petrecute, de la numele comunei sau al foștilor proprietari de pământ: găvanul Japca, găvanul cu apă, găvanul Traista, găvanul Radului, găvanul Larg al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a apei de infiltrație, a prezenței loessului, a proceselor de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și înghețului ("Studiul agrochimic T.C. Viisoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1995), având suprafețe variabile de la 1-2 ha până la 150 ha și adâncimi de 1-5
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
evidența de scurgerea apelor din zonă. Microrelieful este reprezentat de Valea Oltului și zona de terasă, ambele făcând parte din Lunca Oltului. În marea lui majoritate, relieful este plan, presărat cu mici zone de terase provenite din tasarea stratului de loess. Fruntea terasei de 3-5 m, este pusă bine în evidență în zona de est, având unele zone care au fost afectate de prăbușiri de teren, în acest sens toponimul de "Viroaga" fiind concludent. În restul localității se află o zonă
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess cuaternar face că formațiunile mai vechi să nu fie vizibile decât în unele zone ale văilor.
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess cuaternar face că formațiunile mai vechi să nu fie vizibile decât în unele zone ale văilor.
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Șiretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Malurile Șiretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
navigabilă pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar dispune de o flotă maritimă, cu condiția ca navele să fie mici și să nu fie multe. Puncte extreme Terenuri irigate: 3.110 km² (est. 1993) Riscuri naturale: structurile geologice, bunăoară loessul, și climatul provoacă alunecări de teren În Republica Moldova se evidențiază următoarele forme de relief: câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
difuzie în fier platină și în alte metale tranziționale multe ritualuri magice presupun invocarea elementelor cel mai important fiind sfințirea cercului magic din loc în loc pe suprafața câmpiei au apărut mici crovuri formate prin prăbușiri locale ale unor pachete de loess abuz de alcool sau droguri pe parcursul vieții a avut unsprezece copii a realizat diferite construcții la solicitarea marii nobilimi pariziene tigrul siberian și tigrul chinezesc sunt specii extrem de periclitate aduse aproape în pragul dispariției mulți români care au supraviețuit bombardamentului
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
sat ai cărui locuitori se ocupau cu creșterea vitelor. O altă teorie sugerează că numele provine de la "O bor", care înseamnă "pădure", sugerând că provine de la pădurile de brad și pin care creșteau pe pământul pe care s-a depus loess. Orașul este, însă, înconjurat de stejari, nu de conifere. Numele a rămas în mare parte neschimbat de-a lungul istoriei, având variații ca "Obora", "Obornik", "Obiring", "Obernigk". Adjectivul "Śląskie" („silezian”, sau „al Sileziei”) a fost adăugat după 1945 pentru a
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc cursurile și își intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia. Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
și a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc cursurile și își intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia. Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, și 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58 m și 90 m altitudine. Peste 50% din suprafața sa se
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Poeni, se regăsește în partea sud estică a Câmpiei Găvanu-Burdea, și mai exact în: Câmpia Dâmbovnic - subunitate a Câmpiei Piemontane Pitești, ocupă o mică porțiune din nord estul județului. Deosebirea de Câmpia Pitești constă în lipsa teraselor, apariția unor pături de loess, groase de 2-3 m, și altitudinea mai coborâtă (136-175 m). Ea reprezintă o zonă de tranziție către Câmpia Videle, este delimitată în partea sudică de o serie de izvoare cu debite apreciabile. Altă subunitate este reprezentată de Câmpia Videle - prezintă
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
NV către SE. Este o continuare a Câmpiei Piemontane a Piteștilor, atât ca litologie și tectonică, cât și ca resurse ale subsolului. Sunt cunoscute aici numeroase structuri de hidrocarburi acoperite de o întinsă cuvertură piemontană pleistocenă. Este o câmpie de loess, cu altitudini între 90-120 m, coboară, în mod normal, cu o convexitate către SE. Sunt caracteristice interfluviile înguste, văile adânci cu terase locale, cu sate așezate în special pe văi, datorită lipsei de apă pe câmpuri sau prezenței acesteia la
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
Prin loess (IPA: ]), se înțelege o rocă sedimentară neconsolidată, macroporică, de origine eoliană, formată în cuaternar, de culoare galbenă, rareori cenușie sau brună, cu aspect poros, constând mai ales din praf silicios și argilos. Acest termen, care a fost introdus încă din
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
cu aspect poros, constând mai ales din praf silicios și argilos. Acest termen, care a fost introdus încă din 1834, de Charles Lyell, provine din limba germană, unde se scrie Löß sau Löss și are aceeași semnificație. Solul derivat din loess formează unul dintre cele mai productive pământuri de cultură. ul este permeabil, apele de infiltrație determinând procese de sufoziune care duc la tasare și la formarea crovurilor. ul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) și
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
permeabil, apele de infiltrație determinând procese de sufoziune care duc la tasare și la formarea crovurilor. ul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) și un praf argilos, transportate de vânt. După conținut, diferitele tipuri de loess se clasifică în "argilos" sau "nisipos". Aceste tipuri pot apărea în straturi succesive.Din punct de vedere mineralogic, nisipul este alcătuit din granule de cuarț (50-80 %), praf calcaros (8-20 %) și amestecuri de hidroxizi de fier, care colorează loessul în galben
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
tipuri de loess se clasifică în "argilos" sau "nisipos". Aceste tipuri pot apărea în straturi succesive.Din punct de vedere mineralogic, nisipul este alcătuit din granule de cuarț (50-80 %), praf calcaros (8-20 %) și amestecuri de hidroxizi de fier, care colorează loessul în galben sau galben-roșcat, în funcție de concentrația în hidroxizi. Într-o concentrație mai redusă, dar care infuențează de asemenea culoarea rocii, sunt feldspații, piroxenii, amfibolii, olivina, granatul, spinelul, biotitul. Acestora li se adaugă mice, amfiboli, minerale grele și minerale argiloase. Micele
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
câteva zecimi de procent, în timp ce alteori ajung la 3-4% din totalul componenților; ele sunt concentrate în fracțiunea cea mai grosieră(0,1-0,01mm) și sunt reprezentate prin amfiboli, piroxeni, epidot, rutil, zoizit, granați, zircon, turmalină, illmenit etc. În afara materialului detritic, loessul conține în cantități apreciabile (5-20%) carbonat de calciu autigen (sub formă de concrețiuni cu forme foarte variate - "păpuși de loess"), care indică importanța procesului de migrare a carbonaților în timpul și după sedimentarea materialului. De obicei, loessul este nestratificat, dar prin
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
0,1-0,01mm) și sunt reprezentate prin amfiboli, piroxeni, epidot, rutil, zoizit, granați, zircon, turmalină, illmenit etc. În afara materialului detritic, loessul conține în cantități apreciabile (5-20%) carbonat de calciu autigen (sub formă de concrețiuni cu forme foarte variate - "păpuși de loess"), care indică importanța procesului de migrare a carbonaților în timpul și după sedimentarea materialului. De obicei, loessul este nestratificat, dar prin sedimentare în apă se poate determina stratificarea rocii.Structura poroasă poate fi explicată prin granulele mai mari de nisip care
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
etc. În afara materialului detritic, loessul conține în cantități apreciabile (5-20%) carbonat de calciu autigen (sub formă de concrețiuni cu forme foarte variate - "păpuși de loess"), care indică importanța procesului de migrare a carbonaților în timpul și după sedimentarea materialului. De obicei, loessul este nestratificat, dar prin sedimentare în apă se poate determina stratificarea rocii.Structura poroasă poate fi explicată prin granulele mai mari de nisip care au ajuns în structura loessului. Prin dizolvarea prafului de calcar în apă și depunerea sa ulterioară
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]