271 matches
-
stabilească legături (încântare, plăcere, afiliere). Ea compensează diviziunea socială și ajută la surmontarea ei: are o funcție de "reparație", de unificare a spiritelor în același creuzet cultural (Mesnard, 1996, pp. 30 și urm.; Ory, 1994). Această concepție cere o politică a loisir-urilor. Statul se interesează de împărțirea muncă/non-muncă, muncă/loisir, muncă/timp liber. Acest lucru începe cu universitățile populare, apoi, după 1968, educația permanentă (legea Delors din 1971), pentru a se infiltra în toate instituțiile. Joffre Dumazedier și Georges Friedmann
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ajută la surmontarea ei: are o funcție de "reparație", de unificare a spiritelor în același creuzet cultural (Mesnard, 1996, pp. 30 și urm.; Ory, 1994). Această concepție cere o politică a loisir-urilor. Statul se interesează de împărțirea muncă/non-muncă, muncă/loisir, muncă/timp liber. Acest lucru începe cu universitățile populare, apoi, după 1968, educația permanentă (legea Delors din 1971), pentru a se infiltra în toate instituțiile. Joffre Dumazedier și Georges Friedmann consideră că, într-o societate structurată de muncă și centrată
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
infiltra în toate instituțiile. Joffre Dumazedier și Georges Friedmann consideră că, într-o societate structurată de muncă și centrată pe un timp profesional, cultura joacă un triplu rol: ea furnizează diplome prin școală, compensează lipsa diplomelor (în lumea muncitorească), organizează loisir-uri "compensatorii". În concluzie, ea operează legătura între muncă și non-muncă și trecerea de la timpul ocupat spre timpul liber. O reconciliere între muncă și cultură se efectuează, începând din anii 1980, și prin încurajarea diversificării locurilor de muncă: cultura devine
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
non-muncă și trecerea de la timpul ocupat spre timpul liber. O reconciliere între muncă și cultură se efectuează, începând din anii 1980, și prin încurajarea diversificării locurilor de muncă: cultura devine o "mină de locuri de muncă" într-o societate a loisir-urilor dominată de clasele mijlocii. Egalitatea se realizează prin redistribuirea bunurilor între grupurile sociale, dar și prin accesul generalizat al tuturor la cultură și în special prin accesul lumii muncitorești la diversitatea aptitudinilor și practicilor amatoare (René Kaes, Janine Larrue
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
accesul generalizat al tuturor la cultură și în special prin accesul lumii muncitorești la diversitatea aptitudinilor și practicilor amatoare (René Kaes, Janine Larrue, Paul-Henri Chombart de Lauwe, Joffre Dumazedier, Richard Hoggart, Michel Verret, Olivier Schwartz, Florence Weber au studiat bogăția loisir-urilor populare, inventivitatea formelor acestora). Sunt legitimate practicile de masă (televiziune, preț unic al cărții, CD netaxate), sunt susținute artele străzii, sunt valorizate artele populare (ecomuzee). Această politică depășește chiar și cadrul național și constituie o miză la scară internațională
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca și cum manualele de istorie sau de geografie, programele oficiale ale concursurilor de admitere, modalitățile de formare continuă ar decide în mod legitim ce trebuie să se studieze, ce trebuie să se știe și ce trebuie să se redea. • Forma concurențială Loisir-urile și activitățile extrașcolare nu sunt monopolul de drept al statului. În aceste domenii, asociațiile private își dezvoltă propriile activități. Însă, și pe acest plan, statul poate continua să folosească numeroase resurse. Poate determina locurile de muncă din cultură necesare
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este considerat un aspect deosebit de nobil sau legitim. El s-a rutinizat... Bibliografie Cuvânt înainte CUCHE Denys, La Notion de culture dans les sciences sociales, La Découverte, Paris, 1996. DURAND Jean-Pierre, WEIL Robert (coord.), "Sociologie et de la culture et du loisir", în Sociologie contemporaine, Vigot, Paris, 1990, pp. 511-539. FERRÉOL Gilles, NORECK Jean-Pierre, "Culture et styles de vie", în Introduction à la sociologie, Armand Colin, Paris, 1990 (ed. a V-a: 2000), pp. 130-147. HUGHES Everett, Le Regard sociologique, trad. fr.
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ethnographie, Payot, Paris, 1967 (ed. I, 1947). WEBER Max, Économie et société, trad. fr., Plon, Paris 1995, 2 vol. (ed. I germană, 1956). Le Savant et le politique, trad. fr., Plon, Paris 1959 (ed. I germană, 1919). YONNET Paul, Travail, loisir. Temps libre et lien social, Gallimard, Paris, 1999. Capitolul 4 ARENDT Hannah, La Crise de la culture, trad. fr., Gallimard, Paris, 1972 (ed. I germană, 1963). DONNAT Olivier, Les Français face à la culture. De l'exclusion à l'éclectisme, La
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
287, 311. Legitimitate, 9, 13, 48, 70, 118, 131, 177, 181-182, 203, 205, 207, 212, 219, 227, 278, 283. Limbă, 10, 17-20, 24, 28-29, 79, 131, 151, 205, 228. Literatură, 7, 33-34, 52, 76, 118, 150-151, 164, 171, 254, 278. Loisir, 7, 9, 66-67, 86-91, 93, 103, 130, 153-154, 199-200, 215, 217-218, 240. Lume, 14, 18-20, 24, 34, 42, 44-45, 72, 77-78, 101, 106, 143, 146-147, 163, 166-168, 170, 174, 178, 192, 195, 217-218, 235, 273-274, 285, 288-289, 294-295, 299, 301-303
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
momentul în care este structurat, făcînd obiectul unei ordonări care va înscrie în structurile sale reprezentarea sistemelor sociale, spațiul devine simbolic" (B.Lamizet, 1992:258). Experiența spațiului este o veritabilă traversare semiotică în forma fluxului sau parcursului (profesional, turistic, de loisir) sau ancorare în real sub forma teritoriilor posedate (teren, casă, spații publice ocupate temporar etc.). Spațiul definește identitatea subiectului: individul se caută și se construiește în periplurile sale politice, personale, estetice (orașul este un semn al civismului-agora sau al esteticului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
atracție (pelerinaj, rugăciune, comunicare cu absolutul sau împăcare cu sine). Nu mai este nici un secret pentru nimeni că în locurile în care s-au petrecut fapte neobișnuite, miracole, se înregistreză o activitate socială fără precedent: turismul, comerțul, serviciile, activitățile de loisir și cele din sfera culturală înfloresc. Deși asemenea situații sunt rarisime, nu putem trece cu vederea faptul că spațiul unde are loc o previziune importantă, miraculoasă și neașteptată se îmbogățește cu noi semnificații. Transferul se realizează dinspre actul divinatoriu spre
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dezvoltarea unor alte forme de practicare competitivă a exercițiilor fizice a necesitat reconsiderarea structurală a sportului. Astfel, A. Dragnea și S. Mate-Teodorescu (2002, p. 14) realizează următoarea schemă: 1. sportul pentru toți, care include: * sportul de întreținere * sportul în timpul liber (loisir) * sportul în familie * sportul pentru oameni aflați în condiții speciale * sportul pentru vârstnici 2. sportul de performanță, care cuprinde: * sportul de elită * sportul pentru sportivii consacrați * sportul la copii și juniori * sportul extrem 3. sportul adaptat, care cuprinde: * sportul terapie
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
media în rândul copiilor între 7 și 10 ani Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum, televiziunea rămânând principala formă de loisir, reducând timpul alocat în genere altor activități. Din tabelul de mai jos se poate observa că, dacă nu ar exista televiziunea, copiii s-ar orienta spre alte tipuri de media într-un procent mult mai scăzut decât spre activități precum
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acest sens, au reprezentat-o activitățile comune din cadrul unor proiecte desfășurate în parteneriat cu unități școlare din învățământul de masă, instituții din domeniul educației și al culturii, unități de producție la nivel local, regional, național și internațional. Activitățile ludice, de loisir, de ecologizare, manifestări cultural artistice și sportive, excursii, vizite în unități de producție ori la obiective de interes turistic, derulate în comun, au permis stabilirea unui contact pozitiv cu auzitorii, a unor relații de colaborare, respect reciproc, exersarea comunicării în
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
forme de mișcare corporală au devenit subiect de analiză și cercetare la început cu scop medical sau militar (a se vedea spre exemplificare datele referitoare al civilizația celor două mari orașe antice Sparta și Atena), ulterior cu scop profilactic, de loisir, competițional-sportiv etc. Rolul esențial avut de mișcarea corporală în adaptarea superioară a omului la mediu și la solicitările acestuia a determinat apariția pe plan mondial a numeroase evenimente sociale care au promovat activitățile corporal sportive și importanța acestora pentru oameni
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
momentul respectiv și la obiectivul urmărit. Astfel, considerăm că viteza de deplasare a practicantului de jogging poate fi cuprinsă: între 20% și 30% din cei mai buni timpi ai practicantului / cea mai bună viteză a sa (atunci când vizează latura de loisir, de menținere a sănătății, de recuperare după anumite traumatisme); între 30% și 40% din cei mai buni timpi ai practicantului / cea mai bună viteză a sa (atunci când obiectivul urmărit poate fi: pregătirea unei competiții sportive, depășirea unui record personal pe
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
îmbunătățirea evidentă a funcțiilor vitale ale organismului, pot reface organismul mult mai repede după a perioadă de coalescență. De asemenea, alergarea pe faleză sau pe malul mării este una dintre cele mai relaxatoare și plăcute activități de întreținere corporală, de loisir, iar în sportul de performanță ea reprezintă, în anumite etape de pregătire, unul dintre cele mai eficiente mijloace de antrenament, de adaptare a sportivului la un anumit tip de efort specific. Efectele practicării joggingului la mare apar dacă se respectă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
aplicarea alergării, știut fiind că nici înainte, nici după masă efortul fizic nu este avantajat și indicat; puține locuri de muncă permit ca, la mijlocul zilei, un angajat sau chiar un administrator privat să aibă timp pentru practicarea unor activități de loisir, întreținere corporală sau activități sportive; timpul avut la dispoziție poate fi insuficient (pentru realizarea schimbului de haine, duș etc.); Indicații Ținând cont că amiaza este un moment delicat al zilei, joggerii experimentați, dieteticienii, fiziologii și alți specialiști atrag atenția asupra
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
unul sau mai multe sensuri cu, conotații negative), pasiunea implică stări afective și intelectuale intense, stabile, manifestate prin concentrarea proceselor psihice și polarizarea acestora în vederea satisfacerii unei dorințe sau exercitării unei activități considerate, pe moment, esențială pentru individ (activitate de loisir, de relaxare, activitate profesională etc.). Ce legătură au aspectele evidențiate anterior cu joggingul? Simplu: știm cu toții cât de mult este „iubită” alergarea de către unii oameni, cât de des este practicată ea și de cât de multe persoane, cât de mult
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pagina 60 a acestei lucrări, considerăm că viteza de deplasare a practicantului de jogging poate fi cuprinsă între 20% și 40% din cei mai buni timpi ai practicantului / cea mai bună viteză a sa (în funcție de ceea ce se urmărește: aspectul de loisir, de menținere a sănătății, de recuperare după anumite traumatisme sau aspectul competițional sau de depășire a unei performanțe proprii anterioare, de necesitatea unor noi adaptări biologice la efort). Rodgers, B., Douglas, S., (1998), abordând problematica joggingului, susțin ideea conform căreia
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și confundat de foarte multe persoane, dacă sunt chestionate, cu gimnastica în apă (aquagym). În anumite țări europene este utilizat de mult timp, în special, ca mijloc de recuperare și reabilitare terapeutică. Astăzi, în anumite centre destinate activităților sportive de loisir și întreținere corporală (unele cunoscute și ca SPA), joggingul acvatic este un mijloc des utilizat pentru a fi „fit” (așa cum cetățenii din Marea Britanie o spun), pentru a atinge acea stare de bine generalizată (fitness). Vom evidenția în acest subcapitol doar
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și materialele folosite la fabricarea încălțămintei sunt dintre cele mai performante, în ultimele decenii tot mai multe persoane încep să revină la deplasarea cu tălpile goale, mai puțin pentru anumite activități (recuperare, tonifiere) și mai mult pentru cele sportive, de loisir (în special, alergările). - Jogging fără încălțăminte Am putea spune că din punct de vedere al activităților sportive, curentul de opinie favorabil efectuării desculțe a deplasărilor a avut, ca reper istoric, cursa faimosului atlet Abebe Bikila (fig.nr.142-143), care a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
fiind un reper al timpului pseudociclic. Conceptele de "spectacol" și de "situație", definitorii pentru viziunea oferită de Debord, se resimt și în conceperea ideii de timp liber, care este o "marfă spectaculară", ce deține o imagine socială dominată de reprezentările loisir-ului și vacanței. Ca timp liber, el este consumabil și spectacular (în dublul sens al consumului de imagini și al imaginii consumului de timp). Baudrillard, la fel ca Lipovetsky, observă cum principiul datoriei, caracteristic modernității, se regăsește inclusiv în "fun-morality
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se impune, mai ales în cazul elevului cu dificultăți de învățare. Practică educativ-terapeutică dovedește rolul familiei în consolidarea și automatizarea deprinderilor lexicografice. De la respectarea unui program de viață regulat (minimă igienă mintală și fizica obligatorie), până la introducerea unor momente de loisir (care să fie bine alese, oportune, relaxante, odihnitoare), familia are o contribuție majoră pentru educarea efortului intelectual, constituind un program care va fi individualizat și adaptat la caracteristicile psihofizice ale copilului. O atenție sporită trebuie să acorde familia activității de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților pentru dezvoltare personală, pentru folosire creativă, regenerativă, pentru optimizarea potențialului indivizilor. Timpul liber (loisir, fr.; leisure, engl.) este acea parte a timpului extraprofesional care îndeplinește, după J. Dumazedier, trei funcții principale, odihnă, divertisment și dezvoltarea culturală a personalității, și este caracterizat prin absența diverselor solicitări și presiuni profesionale sau sociale, desemnând un ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]