275 matches
-
de veniturile mici pe care le au. Aceste "categorii mijlocii pauperizate trăiesc decalajul nu numai ca frustrare, ci și ca devalorizare personală, cu atât mai mult cu cât nici un model cultural local nu permite relativizarea distanței față de societatea consumului și loisir-ului"516. În aceste condiții, spiritul de rezistență al acestor populații defavorizate și capacitatea lor de a acționa pentru a-și ameliora situația țin mai puțin de politic. Modalitățile lor de a trece peste reputația proastă a cartierului de care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Autorii subliniază că "domeniul sociocultural se constituie mai degrabă ca un efect global al diferitelor intervenții administrative decât sub impulsul unei politici foarte bine controlate". 257 Jean-Pierre Rioux, art. cit., 1981. 258 Alain Tourraine, "Travail, loisirs et société", Esprit, "Le loisir", iunie 1959, p. 981. 259 Vezi Geneviève Poujol, Profession: animateur, Toulouse, Privat, 1989; Jeannine Verdès-Leroux, Le travail social, Paris, Éditions de Minuit, 1978; Pierre Besnard, L'animation socioculturelle, Paris, PUF., 1980; Michel Simonot, Les animateurs socioculturels. Étude d'une aspiration
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
instituțiile media private în ’93-’94: televiziunea SOTI ori Radio Contact și ProFM. Notițele studenților din 1993-1994 sunt fișe de observare, de fapt, descrieri amănunțite, unele pe ore, ale vieții private și sociale ale subiecților, note informative referitoare la tabieturi, loisir, consum de presă etc. Generația ’93-’94 manifestă un interes mai mare pentru informațiile politice culese prin TV. Dacă în 2004 studenții urmăresc TV mai ales pentru MTV și Atomic/TVKlumea, în 1993-1994 studenții observă oameni citind ziare în metrou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
două: subsectorul „a” (cel tradițional, al industriilor de până acum) și subsectorul „b” (subsectorul informatic al economiei), alcătuit din industriile electronice, de automatizare și robotizare, calculatoare etc.; sectorul III (serviciile economice: transport, comerț etc.); sectorul IV (serviciile sociale: băncile, sănătatea, loisirul etc.); sectorul V (serviciile informatice: învățământul, cercetarea-inovarea, managementul, culegerea de date etc.) (Bell, 2000, 14-15). *** (1999) Knowledge and Learning. Towards a Learning Europe, Joint Research Center, European Commission, Seville, p. III. *** (2000) New Light for Innovation Policy, în Euroabstracts, 4
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
satisfacția succesului etc. - activitate totală - angajează toate componentele ființei umane (fizice, psihice, sociale etc.); - activitate dezinteresată - deosebită de muncă, avându-și scopul în sine, bucuria activității autonome și gratuite. - activitate creativ-compensativă - care se extinde și asupra activităților recreativ distractive (de loisir - petrecerea plăcută a timpului liber) prin care omul caută destinderea, distracția, refacerea, compensarea unor stări create de procesul muncii. Formele de manifestare a jocului sunt numeroase, dar unele trăsături sunt comune tuturor: 1. În cursul activității de joc (ludice) omul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
joc sportiv, ce provoacă solicitări fizice și psihice diferențiate; - tehnica și tactica specifică fiecărui joc sportiv în parte; - managementul sportiv specific; - teorie și metodică general valabilă pentru toate jocurile sportive și specifică fiecărui joc; - utilizare cu preponderență în activitatea de loisir; - lansarea conceptului de pregătire prin joc sau metoda ludică, care intră în corelație cu metodele clasice de antrenament. În general, jocurile (simbolice, de construcție, de creație, individuale, cu partener, dinamice etc.) au fost sistematizate după două criterii fundamentale și anume
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
output. Acest tip de socialism ar fi lipsit de riscuri, pentru că s-ar sustrage posibilității de a fi instrumentat de strategiile puterii. Ar fi vorba de o coeziune autentică bazată pe sentimentul de prietenie al comunității globale, Acest sindicalism de loisir este interesant din punct de vedere conceptual: el pune în evidență faptul că ideile noastre despre dreptate pot fi eficiente istoric numai prin forța solidarității. Dar, în același timp, din punct de vedere practic, este clar că travaliul istoric al
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o structură generală care subminează orașul istoric: Zwischenstadt este un nouvenit, un stadiu intermediar către un viitor incert. Cu toate acestea, Zwischenstadt n-ar fi putut să se dezvolte fără prosperitatea epocii postbelice. Mobilitatea individuală crescută, cererea de spații de loisir sau cu caracter sportiv au Împins către o extindere a așezărilor, cu toate că nedublată de o creștere comparabilă a populației. Între-orașele pot fi clasate drept non-locuri, ori spații de trecere individuală. Aflate Între hale și centre comerciale, pe situri industriale sau
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
ne pot ajuta s? ne explic?m cum s-a divizat sociologia �n numeroase sociologii de ramur? (sociologie: rural?, urban?, a muncii, a organiza?iilor, a dezvolt?rîi, politic?, a familiei, a educa?iei, a religiei, a devian?ei, a loisir-ului, a �mb?tr�nirii etc.), cum s-a emancipat (?i) prin inovare, inven?ie, crea?ie. Istoriile ?tiin?ei ne ajut? s? identific?m factori ai dezvolt?rîi socialului favorabili dezvolt?rîi sociologiei � care poate contribui la men?inerea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Planificatorii� i-au f?cut avansuri ?i i-au cerut s? diversifice cercet?rile. S-au creat numeroase echipe �n cadrul CNRS sau �n cadrul EPHE care au trecut la investigarea lumii rurale, a educa?iei ?i �nv???m�ntului, loisir-ului, organiza?iilor, mijloacelor de comunicare �n mas?, s?n?ț??îi populă?iei, condi?iei femeii. Unii au cerut s?-l uit?m pe Durkheim! �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al sociologiei este de net?g?duit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i timp, cercetarea se diversific? ?i se dezvolt? rapid. Se creeaz? numeroase echipe �n cadrul CES (CNRS) sau �n cadrul EPHE care atac? noi c�mpuri: lumea rural? (Mendras, 1967b), educa?ia ?i �nv???m�ntul (Borodin, 1964, Dambert-Jamati, 1970), loisir-ul (Dumazedier, 1962), organiza?iile (Crozier, 1955, 1963, 1965), mijloacele de comunicare �n mas? (Morin, 1956, 1969), bolile mentale (Bastide, 1965), condi?ia femeii (Guilbert ?i Isambert-Jamati, 1956; M.-J. Chombart de Lauwe, 1963). Institute importante se consacr? cercet?rîi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ph�nom�ne bureaucratique (1963); Le Monde des employ�s de bureau (1965). DARRAS (colectiv): Expansion et în�galit�s en France (1966). DOGAN Mattei, NARBONNE Jacques: Leș Fran�aises face � la politique (1955). DUMAZEDIER Joffre: Vers une civilisation du loisir? (1962). DUVIGNAUD Jean (n?scut �n 1921): Sociologie du th��tre, leș ombres collectives (1965). FAUVET Jacques, MENDRAS Henri: Leș Paysans et la politique dans la France contemporaine (1959). FREUND Julien (n?scut �n 1921): Sociologie de Max Weber (1966
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
că adoră "soarele, viața, nisipul, [...] să alerge desculță, liberă, dezlănțuită [...], marea, iubirea", să nu răspundă așteptărilor francezilor. Ca și aceștia, B.B. vrea să se bucure de noile facilități pe care le pune la dispoziție societatea de consum: timpul liber, vacanțele, loisir-urile, călătoriile. Ca și ei, adoră Coasta de Azur, să flirteze la Saint-Tropez, să se zbenguie în mare, să-și lase trupul acoperit de mângâierile dragostei și soarelui. În momentul în care Club Med ia avânt și înregistrează un succes
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
normal, spiritele se liniștiseră printre băieți, iar Lăură pleca întotdeauna ultima din sală, însoțită de fiecare dată de către instructor. Se plimbau câte o oră-două prin oraș, mergeau la câte un restaurant și îi plăcea”bavarder avec lui”. Lui îi plăcea”loisir avec elle”, așa încât au devenit în scurt timp buni prieteni. Lăură își vedea cu regularitate vechiul iubit căruia nu-i pomenise nimic despre vreun nou intrus în viața ei, dar era convinsă că el știe ceva-ceva, deoarece într-o seară
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
latină. Uneori, în aceste limbi, infinitivele au suferit conversiuni totale în substantive: rom. încăpere, it. piacere, fr. devoir, sp. pesar, pg. poder. Există și situații în care unele substantive din franceza veche se folosesc în franceza modernă numai ca substantive: loisir, plaisir. Spre deosebire de moduri, timpurile verbale s-au păstrat în mai mare măsură în limbile romanice, atît ca număr, cît și ca înțeles. Ca atare, forma verbală care exprimă din perspec-tiva aspectului acțiunea în curs de desfășurare, iar din perspec-tiva timpului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din timpul liber ca o recădere în "studiul infantil". O mitologie simplistă s-a instalat și omul e redus, astfel, la instinct și portofel. Aceste grave acuze erau lansate încă în 1962 de Joffre Dumazedier în Vers une Civilisation du loisir (Ed. du Seuil), tot cercetătorul francez notînd că funcțiunile majore ale timpului liber (Le Loisir) sînt solidare. Adică odihna (ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și omul e redus, astfel, la instinct și portofel. Aceste grave acuze erau lansate încă în 1962 de Joffre Dumazedier în Vers une Civilisation du loisir (Ed. du Seuil), tot cercetătorul francez notînd că funcțiunile majore ale timpului liber (Le Loisir) sînt solidare. Adică odihna (ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă, vorbindu-se de un loisir frenetic. Ritmul loisir-ului, opinează unii analiști, pare mai epuizant decît ritmul muncii! Dar mass-culture (sau "a treia cultură"), ca echivalent cultural al societății de masă înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă, vorbindu-se de un loisir frenetic. Ritmul loisir-ului, opinează unii analiști, pare mai epuizant decît ritmul muncii! Dar mass-culture (sau "a treia cultură"), ca echivalent cultural al societății de masă înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea s-a aclimatizat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Kellner, 1991 și Kellner, 1994a. 2 Despre "post-fordism", vezi Harvey, 1989. Despre "capitalism dezorganizat", vezi Offe, 1985 și Lash și Urry, 1987. Despre "Societatea de risc", vezi Beck, 1992. 3 Această imagine despre societatea de consum și aceea a loisir-ului poate fi ideologică. Studii recente arată că numărul de ore rezervat efectiv lucrului în Statele Unite a rămas la un nivel constant; vezi studiul lui Schorr, The Overworked American (1992). Totuși, există și tendințe tehnologice care ar putea duce la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări memorabile); oamenii de seamă ai satului (lista este urmată de câteva fișiere
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
făcut nici măcar o oră de istorie pe varianta sovietizată tip Roller; dimpotrivă, participam la efervescența săpăturilor arheologice din zona Hunedoarei și la o teribilă foame de restituire. Profesorii mei absolviseră totuși universitatea. Orașele muncitorești erau supuse investițiilor în cultură și loisir. Filarmonica din Cluj concerta lunar în orașul înecat în fum. Exista o revistă literară locală. Mama participa la campanii de alfabetizare a adulților cu plăcerea cu care se ducea la balurile de sâmbătă seara. În sate începuseră să vină caravane
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la care poporul doarme, legănat și obosit de reclame, politicieni, fotbal și vedete sexy. Probabil că starea actuală trebuie asimilată aceluiași sindrom adolescentin, ușor schizoid: de la elogiul comunist al muncii grele a macaragiilor, țesătoarelor și metalurgiștilor, am trecut la elogiul loisir-ului, al spectacolului, al circului. Elogiam munca fizică? Ei bine, acum elogiem desfătarea picantă și circul politic! Elogiam anonimatul „colectivelor de muncă”? Ei bine, acum facem exclusiv elogiul lui „one man show”! Ne pregătim însă pentru alt stadiu. Se cam
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
contracara. În rest, UE poate încuraja și finanța învățământul și producția culturală în limbi „locale”. Sper ca diversitatea etnică să aducă mai multă savoare decât conflict. Pe scurt, partea foarte bună a acestei diversități se leagă de tradiții culturale, limbă, loisir, turism cultural, diversitate culinară. Această parte trebuie încurajată fiscal și prin investiții. Europa trebuie să aibă politici coerente de educație în favoarea înțelegerii și acceptării celor diferiți și în sensul profund umanist al respectului față de umanitatea oricui. Fiindcă aceasta vine în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Florescu sau Nicolaie Pușcașu, apoi pe Attila László, Victor Spinei, C. Iconomu, V. Chirica. De la fiecare a învățat câte ceva: tehnica săpăturilor arheologice și știința de a-și ordona ideile. Iniția la rândul său pe începători (în volumul „Școala ieșeană de loisir” este de două ori prezent ca îndrumător). Poate că toate astea le-a făcut cu prea multă ușurință, ceea ce nu poate mulțumi o anumită categorie de orgolioși. Probabil de aceea nu sa luptat pentru specializarea la care, cert, putea accede
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]