2,235 matches
-
teatru scurt, Oradea, prin 1978 sau 1979, teatrul din Reșița a venit cu două piese scurte de Mazilu, montate de...secretarul literar (nu altul decît nepotul...lui Eugen Ionescu!): după doar un sfert de oră, autorul s-a ridicat din lojă și a țipat, Încercînd să acopere actorii: „Opriți spectacolul! Nu e piesa mea!”. Apoi a părăsit sala, demn/intrigat, Îndreptîndu-se, firește, spre bufet... Vă dați seama cum au continuat bieții histrioni, reprezentația... noroc că era teatru scurt. Cam În aceeași
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și-a dat seama că fantezia lui a fost un accident. Atunci, demult, au scanat cu piciorul fiecare centimetru din oraș, nu-i puteai închide gura, au luat cinematografele la rând, făcea rost de locurile cele mai bune, stăteau în lojă, pe locurile oficiale, chiar se lăuda cu asta, îi șoptea la ureche: "am pupat un fund de activist și am primit niște bilete boierești. A meritat efortul". O strângea cu duioșie în brațe, a fost prima oară când a aflat
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
treilea de la margine, în partea stângă, în primul rând din față, de acolo de unde le poate vedea pe amândouă, ea vine să asculte concertul, singura ascultătoare autentică, sala se umple de lume, Alex cu noua lui iubită vor urca în lojă, ea le va cânta, țiganca va cânta boierului cântecul ei de pe urmă, lucrurile nu se schimbă niciodată, ea nu este decât o țigancă reșapată și folosită ca atare, Doamne, de ce și-a făcut iluzii, dar nu și le-a făcut
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
muncească, s-au transformat în picamăre, nimeni nu-i poate opri, ei spun că ăsta-i sensul vieții, o fi, dar al nostru e altul, e sex și manele", vioara țipă în tăcerea groasă din sală... Zinzin se uită spre loja unde s-a așezat Alex cu noua lui femeie, aceasta stă semeață, este cu un cap mai înaltă decât toți cei din lojă, are părul adunat într-o coadă la spate, cărunt pe jumătate, un păr gros, o șuviță albă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
e altul, e sex și manele", vioara țipă în tăcerea groasă din sală... Zinzin se uită spre loja unde s-a așezat Alex cu noua lui femeie, aceasta stă semeață, este cu un cap mai înaltă decât toți cei din lojă, are părul adunat într-o coadă la spate, cărunt pe jumătate, un păr gros, o șuviță albă de un lat de palmă îi pornește din frunte, privire maiestuoasă, Zinzin se apleacă peste vioară ca peste marginea unui pod, sub ea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
muncească, s-au transformat în picamăre, nimeni nu-i poate opri, ei spun că ăsta-i sensul vieții, o fi, dar al nostru e altul, e sex și manele", vioara țipă în tăcerea groasă din sală, Zinzin se uită spre loja unde s-a așezat Alex cu noua lui femeie, aceasta stă semeață, este cu un cap mai înaltă decât toți cei din lojă, din stigmatele de la mâini și de la picioare se preling picuri de sânge, vioara țipă în tăcerea groasă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
e altul, e sex și manele", vioara țipă în tăcerea groasă din sală, Zinzin se uită spre loja unde s-a așezat Alex cu noua lui femeie, aceasta stă semeață, este cu un cap mai înaltă decât toți cei din lojă, din stigmatele de la mâini și de la picioare se preling picuri de sânge, vioara țipă în tăcerea groasă din sală ... Aide se uită la cele două fete, muzica lor îi sfredelește creierul, îl vede pe Alex cum urcă în lojă cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din lojă, din stigmatele de la mâini și de la picioare se preling picuri de sânge, vioara țipă în tăcerea groasă din sală ... Aide se uită la cele două fete, muzica lor îi sfredelește creierul, îl vede pe Alex cum urcă în lojă cu o femeie la braț, își aduce aminte de serile când se plimbau ei doi pe străzile Bucureștiului, în așteptarea celor două fete, Alex este un bun povestitor, a fascinat-o cu felul lui de a privi viața, vorbele lui
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vioară, se apleacă peste arcuș ca peste un pod, aleargă, aleargă, o droaie de țigănuși o urmează, se opresc sub un pod, Zinzin cântă amarnic, se lasă întunericul peste oraș, Sandei apăsă clapele pianului cu furie, aruncă o privire spre loja unde Alex stă lângă femeia "regină" cu un fel de surâs pe față, închide ochii, o grămadă de bărbați se năpustesc peste ea cu respirația împuțită, îi rup carnea, mădularele, o umplu de mâzgă puturoasă, se îneacă, alunecă în tunelul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
podiumul consacrat, se mulțumește să joace...În cadrul ferestrei (și George Banu remarca: Emma e „cel mai faimos personaj Întors cu spatele, pentru a privi pe fereastră”-p.178), al oglinzii („Înainte de-a muri, Emma ceru oglinda”!), al trăsurii, al lojei („...ea, spectatoare Încadrată de lojă, este ea Însăși un spectacol pentru ceilalți”-p.179)... Așadar, nu putea fi eludată, În lucrare, metafora lumii ca teatru : Miriam Cuibus , după ce ne reamintește că „este o supremă nebunie să faci realitatea să joace
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
joace...În cadrul ferestrei (și George Banu remarca: Emma e „cel mai faimos personaj Întors cu spatele, pentru a privi pe fereastră”-p.178), al oglinzii („Înainte de-a muri, Emma ceru oglinda”!), al trăsurii, al lojei („...ea, spectatoare Încadrată de lojă, este ea Însăși un spectacol pentru ceilalți”-p.179)... Așadar, nu putea fi eludată, În lucrare, metafora lumii ca teatru : Miriam Cuibus , după ce ne reamintește că „este o supremă nebunie să faci realitatea să joace În ficțiunea ta”, continuă exercițiul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
45 eram amîndoi pe scările teatrului; nu se dădea drumul În sală. Pe la fix, tot nu eram lăsați Înăuntru - fără să ni se explice oficial, de ce. La 19,15, În fine, suntem poftiți În foyer ; la și 30, pătrundem În lojă. Nici un semn că ar Începe, ori s-ar anula. Tăcere inadecvată. La 20 fără un sfert, indignat, am părăsit teatrul și m-am dus să beau o votcă : am avut grijă să nu fie Kalașnikov!... Nu vă urez noroc, că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
omis pe unu’, ăla pe care el n-a putut să-l joace ca lumea niciodată : ”Mineralnîi Vodî”!... Asist, ca-n fiecare an, la tv, la Gala UNITER. Încerc un dublu sentiment - de mîndrie și de tristețe. MÎndrie - fiindcă În loja Naționalului sunt , de data aceasta, mai mulți reprezentanți ai unor case regale (și nu foști secretari de partid, ca-n alte ocazii) ; fiindcă pe scenă urcă mulți oameni cu prestigiu, cu bani, ori și cu una și cu alta și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
oligoizi : cei culți, fie se erijau În complici ai creatorului incomod, fie Închideau ochii cu atîta zgomot, Încît te obligau să rămîi dator Instituției, practicînd teme nele bizantine. Altă schimbare de forțe observată de cercetători: În clipa În care În loja teatrului, se afla un greu al interdicțiilor, adevărata scenă devenea loja, nu scîndura pe care evoluau histrionii (cît de bulgakovian Îmi sună asta, acum)! Urmează dosarele de spectacol : Mormîntul călărețului... (Brașov & Bulandra), Tulburarea apelor (Cluj), Conu’ Leonida...(Piatra Neamț), Dimineață pierdută
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fie Închideau ochii cu atîta zgomot, Încît te obligau să rămîi dator Instituției, practicînd teme nele bizantine. Altă schimbare de forțe observată de cercetători: În clipa În care În loja teatrului, se afla un greu al interdicțiilor, adevărata scenă devenea loja, nu scîndura pe care evoluau histrionii (cît de bulgakovian Îmi sună asta, acum)! Urmează dosarele de spectacol : Mormîntul călărețului... (Brașov & Bulandra), Tulburarea apelor (Cluj), Conu’ Leonida...(Piatra Neamț), Dimineață pierdută (tot Bulandra), O scrisoare pierdută ( Craiova), Mizantropul (Bulandra). Am văzut o
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
În Franța. Revenită-n țară, se retrage la o mănăstire. În fine, scoate o carte la Iași. Deaici, nu se știe unde va zbura, ca un ionescian pieton al aerului, ce e... Cartea lansată cu șart, cu proiecții - Ionesco În loja teatrului, obosit și mirat;, imprimări - Ionesco fredonînd un fragment muzical; dialog din spectacol și recital de pian, Într-o după amiază ploioasă, În ceainăria Sage, din Iași, se numește Spectacolul poeziei În teatrul lui Eugene Ionesco. Firul ei roșu ar
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
vechii clădiri. Arăta exact ca În poza din dosar, cu părul lung și barba albe, de sfânt bizantin, Înconjurând o față prelungă, cu nasul coroiat și ochii ascunși sub niște sprâncene stufoase. Purta un capot vechi, boieresc. Cum stătea În loja sa, gălăgia străzii nu părea să-l deranjeze, mai degrabă Îi ținea companie. De partea cealaltă a străzii, unde Înainte era cinematograful Mir, un hotel se sprijinea posac cu cotul de cubul unei agenții de pariuri. Înăuntru, mirosea a animale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a țării în sensul experiențelor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi, actori ai unei istorii dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu înfățișarea lor, turnată în
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
o urmă îngustă, șerpuind, duce spre intrarea actorilor. Încet, că-i vizionare spune portarul cînd îl vede pe Mihai. În sala de spectacol e liniște. Cele cîteva persoane, aflate în scaunele de la parter, se ridică să iasă. De sus, din lojele oficiale, se aude mișcare mai multă. Ei, cum ți se pare? îl întreabă secretarul literar pe Mihai, care a intrat în sală pe ușa laterală și iese prin mijloc, întîlnindu-l pe Negrea în capul scării ce duce la etaj. Mmm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
economic, social și politic de anvergură, gândit și pus în aplicare la scară planetară. Comunismul a urmărit și el revoluția mondială. Ce s-a schimbat? Actorii. În locul liderilor proletari au apărut elitele financiare grupate și suprapuse, cele mai mari constituind lojile masonice. Libertatea omului se reduce simțitor în ciuda răspândirii conceptelor vizând drepturile omului, în condițiile în care bogăția, puterea și supremația asupra destinului omenirii este concentrată în tot mai puține mâini. Inconvenientele globalizării sunt prea puțin cunoscute astăzi, în aceste vremuri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la culme. De-a dreptul penali, cum se zice în zilele noastre, în limba noastră. Și iată că acum câteva ore mi-am luat inima în dinți și m-am dus la ședință. Am intrat în sala mare a Respectabilei Loji a Pulii numărul 94, întârziind cu 23 de minute. Frații discutau aprins despre nimic, ca de obicei. Văzându-mă apărând în haine de stradă, s-au luat cu mâinile de cap și au început să mă spurce. Le-am tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ca eu să trebuiască să las sticla de votcă din mână ca să ascult povețele distinsului frate Paul, care ține morțiș să-mi vorbească minute în șir, aproape un sfert de oră, despre ce înseamnă a fi membru în această minunată lojă? Despre consecințe, responsabilități și prostii de-astea? La trei noaptea? Sau să vă dau un alt exemplu: mă uitam acum două-trei săptămâni la Karate Tiger VI, nu știu dacă-l știți, un film foarte mișto, când sună telefonul: era fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
gândisem eu, am zis, o am aici. I-am întins o foaie pe care scria: Dragă mare și venerabil și prearespectat maestru Gigi Ionescu, Eu, subsemnatul frate Alex, domiciliat în București, Strada Veronica Micle 11, îmi dau demisia din Respectabila Lojă a Pulii numărul 94, pentru că am altele de făcut, treburi cu adevărat importante. Vă rog să o acceptați (demisia), părerea de rău este de partea mea, țin să vă asigur. Am petrecut momente de Lumină și Adevăr alături de frați - amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
alese pe unul dintre multiplii ei admiratori și se hotărî să se mărite cu Rodrigo de San Antonio, cel mai chipeș, arogant, simpatic, generos, nobil și inteligent dintre bogații moștenitori din regiune, al cărui tată avea vaste haciendas În Ambato, Loja și Zamora. Nunta, plină de fast, Îi atrase pe toți cei care erau „cineva” din Lima și pînă În Cartagena columbiană, iar perechea se stabili la San Agustín, o frumoasă hacienda-palat, la poalele vulcanului Cotopaxi, la o zi de mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe promenada chinezească lăcuită în roșu și împodobită cu statui de ghips ale lui Buddha. Apoi în foaierul în stil templu Maya de la subsol, cu fețe rânjite de războinici. Apoi în galeria celor O mie și una de nopți din spatele lojilor de la galeria a doua. Apoi în cămăruța proiecționistului de sub acoperiș. Și nimic nu se întâmplă. Nu se aude nici o alarmă. Nu vine nimeni să spargă cu securea ușile de incendiu ferecate și s-o salveze. Să ne salveze. De fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]