413 matches
-
Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"); Specii de păsări cu migrație regulată: gâscă cenușie ("Anser anser"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax leucodon"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prigoare ("Merops apiaster"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucorodia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (dintre care unele foarte rare) protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
și păsări flamingo, protejate de lege (așa cum sunt de altfel și porcii sălbatici și lincșii). De asemenea Delta reprezintă un popas sezonal pentru păsările migratorii. Câteva dintre speciile rare de păsări aflate în zona Dobrogei sunt pelicanul creț, cormoranul mic, lopătarul, gâsca cu piept roșu și gârlița mare, dar și lebăda de iarnă. Clima României este determinată în primul rând de poziția sa pe glob, precum și de poziția sa geografică pe continentul european. Aceste particularități conferă climei un caracter temperat continental
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Slănic în Buzău, în Subcarpații de Curbură. Ea este traversată de ramura nord-vestică a șoselei județene DJ203K, ce duce spre sud pe malul stâng al Buzăului spre Mărăcineni (DN2) și spre nord, pe valea Slănicului spre Vintilă Vodă, Mânzălești și Lopătari. Din această șosea se desprinde la Săpoca drumul județean DJ203L care duce către Berca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săpoca se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Multe popoare ale antichității intraseră în contact cu gazul natural, referindu-se la emanațiile de gaze naturale prin sintagme precum „focuri sfinte” sau „focuri veșnice”. În România, „focuri nestinse” au fost identificate la Lunci, Lopătari, Andreiașu de Jos, Vlădaia, Hârja, Policiori, Ocnele Mari. În anul 2000 Statul Român a dispus reorganizarea companiei de stat Romgaz, rezultând mai multe companii: Ulterior, în anul 2001, companiile Exprogaz și Depogaz au fost fuzionate într-una singură cu numele
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
sau treschiornitide ("Threskiornithidae"), denumită în trecut plataleide ("Plataleidae") sau plegadide ("Plegadidae") reprezintă o familie de păsări de baltă sau de uscat din regiunile temperate și tropicale, din ordinul pelecaniformelor ("Pelecaniformes"), și cuprind lopătarii, țigănușii și ibișii. În clasificările mai vechi familia treskiornitidelor era inclusă în ordinul ciconiiformelor ("Ciconiiformes"). Trăiesc în zone umede, păduri, pășuni, zone aride sau semiaride din zonele temperate și tropicale de pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Sunt păsări de mărime mijlocie
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
degetele anterioare relativ lungi și unite totdeauna la baza lor prin membrane. Gâtul și picioarele sunt lungi. Pe cap și pe gât au porțiuni golașe. Ciocul ibișilor este subțire, lung și curbat în jos în formă de secere, iar al lopătarilor este drept și spre vârf turtit și lățit în formă de lopată. În timpul zborului țin gâtul și picioarele întinse. Trăiesc în colonii simple și mixte. Cuibul și-l fac în arbori sau în stufăriș. Depun de regulă câte 5 ouă
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
-l fac în arbori sau în stufăriș. Depun de regulă câte 5 ouă. Hrana constă din nevertebrate ce se găsesc în mâlul apelor; consumă îndeosebi lipitori. Puii iau hrana din gâtlejul părinților. Familia treskiornitidelor conține 2 subfamilii: ibișii ("Threskiornithinae") și lopătarii ("Plataleinae"), 13 genuri, 32 specii. Țigănușii fac parte din subfamilia ibișilor. În România sunt două specii migratoare: lopătarul ("Platalea leucorodia") și țigănușul ("Plegadis falcinellus"), care se întâlnesc aproape numai în Delta Dunării. Lopătarul ("Platalea leucorodia"), are o răspândire restrânsa în
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
se găsesc în mâlul apelor; consumă îndeosebi lipitori. Puii iau hrana din gâtlejul părinților. Familia treskiornitidelor conține 2 subfamilii: ibișii ("Threskiornithinae") și lopătarii ("Plataleinae"), 13 genuri, 32 specii. Țigănușii fac parte din subfamilia ibișilor. În România sunt două specii migratoare: lopătarul ("Platalea leucorodia") și țigănușul ("Plegadis falcinellus"), care se întâlnesc aproape numai în Delta Dunării. Lopătarul ("Platalea leucorodia"), are o răspândire restrânsa în sud-estul Europei, în sudul Spaniei și în Olanda. Pentru iernat călătorește în Africa. În Delta Dunării și Balta
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
treskiornitidelor conține 2 subfamilii: ibișii ("Threskiornithinae") și lopătarii ("Plataleinae"), 13 genuri, 32 specii. Țigănușii fac parte din subfamilia ibișilor. În România sunt două specii migratoare: lopătarul ("Platalea leucorodia") și țigănușul ("Plegadis falcinellus"), care se întâlnesc aproape numai în Delta Dunării. Lopătarul ("Platalea leucorodia"), are o răspândire restrânsa în sud-estul Europei, în sudul Spaniei și în Olanda. Pentru iernat călătorește în Africa. În Delta Dunării și Balta Dunării trăiește în colonii numeroase. În prezent mult împuținat, fiind și ocrotit de lege. Țigănușul
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), mierlă ("Turdus merula
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
(pe numele de mirean Costică Crăciun (n. 18 martie 1955, comuna Lopătari, județul Buzău) este un cleric ortodox român ce deține în prezent rangul de arhiepiscop al Eparhiei Dunării de Jos, fiind astfel membru al Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 18 martie 1955 se naște în comuna Lopătari, județul Buzău
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]
-
1955, comuna Lopătari, județul Buzău) este un cleric ortodox român ce deține în prezent rangul de arhiepiscop al Eparhiei Dunării de Jos, fiind astfel membru al Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 18 martie 1955 se naște în comuna Lopătari, județul Buzău, într-o familie de țărani evlavioși, Râdă și Vasile Crăciun, primind educație creștină în familie și în special, de la bunicii - Stanciu și Anica, Ștefan și Ioana, pe care îi consideră primii dascăli în "buchiile" credinței. Între anii 1962-1970
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]
-
a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfranciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rata sulițar sau fluierarul de mlaștină. Specii care au fost observate rar: acvila mică, șoimul dunărean
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
apare după 20 oct. iar ultimul, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de cca.600 mm/an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
nord există încă suprafețe însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate în rezervații. Unele specii ca porcul mistreț, castorul și altele au fost introduse local sau reintroduse, iar reptilele sunt în pericol de dispariție. Unele specii de animale și plante sunt protejate de lege, iar
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
lucru a dus la o concurența interspecifica (Fandos, 1991; Martinez, 1992) și pășunatul excesiv, care a afectat în special Ibexul în anii secetoși. În plus, introducerea de specii de ungulate non-native sălbatice în zonele ocupate de ibex (de exemplu, cerbi lopătari și Muflon în Sierra de Cazorla, Parcul Natural Segura y Las Vilals) a crescut presiunea pășunatului, precum și riscul de transmitere a ambelor boli native și exotice (Fandos&Reig, 1992). Ultimul Ibex din Pirinei natural, o femela pe nume Celia, a
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]
-
de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial sat pescăresc, Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagra și limanul Golovița ; este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc, o alternativă pentru Vama Veche, devenită
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), cerb lopătar ("Dama dama"), căprior ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidră de râu ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), jderul de copac ("Martes martes"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), gaie neagră ("Milvus migrans"), prigoare ("Merops apiaster"), lopătar ("Platalea leucorodia"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar de mlaștină ("Tringa
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe Tauern, circa 100 rezervații naturale și alte peste 100 de rezervații peisagistice. Austria se află pe locul 12 în lume după PIB pe cap de locuitor, are o
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]