298 matches
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), o arie protejată cu statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al rezervației, o crescatorie de păstrăv în localitatea Potoci, unde se găsește si Stațiuna de Cercetari Biologice "„Petre Jitariu”"ce aparține de
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
institutul să crească dramatic cea mai importantă schimbare comaprativ cu perioadele precedente este apariția agriculturii culoarea este roșie închisă pe parcursul întregii vieți furnicile adulte digeră numai mâncare în stare lichidă in apa lacului trăiește păstrăvul de munte păstrăvul de lac lostrița și știuca în a doua săptămână a coborât un loc ajungând pe locul este unul dintre furnizorii importanți pe plan mondial de componente auto în timpul mareelor înalte doar câteva insule rămân deasupra nivelului mării principalele caracteristici ale sorbenților care au
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a unui număr de exemplare din specii de pești de pe/în cursul râului Siret și din/în principalii săi afluenți din județele Suceava, Neamț, Covasna, Bacău și Harghita, după cum urmează: a) Eudontomyzon danfordi (chișcar) - 20 de exemplare; ... b) Hucho hucho (lostriță) - 10 exemplare; c) Aspius aspius (avat) - 25 de exemplare; ... d) Chalcalburnus chalcoides (obleț mare) - 15 exemplare; e) Pelecus cultratus (sabiță) - 20 de exemplare; ... f) Rhodeus sericeus amarus (boarcă) - 75 de exemplare; ... g) Gobio uranoscopus (petroc) - 75 de exemplare; ... h) Gobio
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264543_a_265872]
-
și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
volumul Iubire Magică, apărut postum în 1970, asadar se încadrează în proza contemporană. Este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos și este o povestire în râma, întrucat toată acțiune se subordonează legendei despre tânărul Aliman și lostrița fermecata, pe care pescarii de pe malul Bistriței o povestesc de generații, îmbogățind-o an de an cu noi "adaosuri și scornituri", după închipurile oamenilor ce erau mereu avizi de "întâmplări de dincolo de fire". Naratorul omniscient și narațiunea la persoana a
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
în masivul Rodnei, unde specia a proliferat neașteptat de bine. Marmota a fost colonizată în 1973, cu rezultate bune. Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zâmbrul (Pinus cembra), floarea-de-colț și laleaua pestriță. În râurile Maramureșului trăiește încă lostrița, o specie rară de somon. În 1930 a fost creat Parcul Național Munții Rodnei, inițial ca rezervație naturală, devenită în 1979 Rezervație a Biosferei, pe o suprafață de 46.399 hectare. În 2004 a luat ființă și Parcul Natural Munții
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o largă varietate specifică reliefului montan, colinar
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
viscivorus"), aușel ("Regulus regulus"); Reptile și amfibieni: șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Anguis fragilis"), salamandra ("Salamandra salamandra"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
topirea ghețarului Juneau Icefield. La 30 de km de lacul „Marsh Lake” străbate Yukon defileul „Miles Canyon” și alimentează apoi lacul de acumulare „Shwatka Lake” care se află la sud de Whitehorse, capitala teritoriului canadian Yukon. Lacul Shwatka este pentru lostrițe un loc de depunere a icrelor după ce parcurg de la mare o distanță de că. 3000 km. Lacul a fost denumit după ofițerul canadian Frederik Schwatka care a explorat cu barca cursul superior al lui Yukon. Următorii 740 de km parcurși
Fluviul Yukon () [Corola-website/Science/314269_a_315598]
-
Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra și Taxus baccata. Din fauna ocrotita fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina. Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) - specie endemica bazinului dunărean, relict al apelor glaciare - sunt puse sub protecție cursurile de apă în care ea este cantonata (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluenta cu Vișeul). Studiile privind
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi. În particular, Delta Dunării este sălașul a sute de specii de păsări, incluzând pelicani, lebede, gâște sălbatice și păsări flamingo, protejate de lege (așa cum sunt de altfel și
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști se ridică la locuitori, în scădere
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
este socotit ca un element nedorit acolo unde trăiesc aceștia. Dintre nevertebrate preferă crustacee (mai ales lătăuși), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere, plecoptere, chironomide, diptere etc.), hirudinee (lipitoare), și moluște. La rândul său, este mâncat uneori de păstrăvi, mihalț și lostriță. La vârsta de 2 ani, atinge maturitatea sexuală. Ponta are loc de la sfârșitul lui februarie, când temperatura apei crește peste 12°C, până în aprilie-mai. O femelă depune 100-1000 icre de 2,5-3 mm diametru, sub pietre sau într-o gropiță
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na.sus) întîlnit pînă la Ciocănești.
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri pe lângă aceștia crește cleanul, bibanul, mreana iar în Lacul Fântânele din zonă până nu demult se găsea și coregon, un pește înrudit cu lipanul.
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric (câțiva braconieri au murit electrocutați, dar practica este continuată). Foarte rar se mai aude de câte un exemplar de lostriță, care e urmărit cu tenacitate până la anihilare. Se poate spune că lostrița a dispărut din apele Moldovei și Moldoviței, fiind „vânată” excesiv la care se adaugă poluarea. Speciile valoroase - salmonidele - sunt înlocuite de specii fără valoare economică: zglăvogul, boișteanul și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric (câțiva braconieri au murit electrocutați, dar practica este continuată). Foarte rar se mai aude de câte un exemplar de lostriță, care e urmărit cu tenacitate până la anihilare. Se poate spune că lostrița a dispărut din apele Moldovei și Moldoviței, fiind „vânată” excesiv la care se adaugă poluarea. Speciile valoroase - salmonidele - sunt înlocuite de specii fără valoare economică: zglăvogul, boișteanul și porcușorul de vad. Asupra mediului natural omul a acționat nechibzuit și fără
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
I singular ca în nuvela fantastică La hanul lui Mânjoală a lui I.L. Caragiale, Omul din vis a lui Cezar Petrescu; fie cu aparentă obiectivare atribuind atitudinea unor condiții exterioare locutorului ca în Moara lui Călifar a lui Gala Galaction, Lostrița lui Vasile Voiculescu sau "Hanul Ciorilor" a lui Slavici. Între cele două este o diferență de expresie care se reflectă în opera literară în strategii distincte de abordare a fantasticului de către scriitor. Slavici alege să introducă o distanță între personajul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lipite pe trupul munților, se ascunde o lumină tainică. Strălucitoare minereuri scânteiază, radiind pretutindeni 13. Cu focul lor, aprind întunericul din subteran. Din adâncuri, țâșnesc, clipocind printre stânci, izvoare 14. Se adună în râuri repezi și învolburate, unde păstrăvi și lostrițe lacome, pitite printre pietre, vânează obleți și scobari nerozi. Coborând, cu pași iuți, printre jnepenișuri, ne strecurăm pe sub umbra și răcoarea brazilor, pinilor și molizilor. Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dizolvat (9-13mg/l la suprafață și 6-10mg/l în păturile de adâncime sub 50m), cât și substanțele organice din masa apei. Fauna piscicolă a Bistriței înainte de inundare a fost compusă din: 80% scobar, 17% clean, 1% mreană și 2% salmonide (lostriță, lipan și păstrăv indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
păstrăv indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
a constatat existența în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]