259 matches
-
fiica lui, Else. Parterul edificiului este construit în bosaj și are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaștri dorici, cu ferestre în arc de cerc la primul etaj. Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Construcția dispune și de un subsol înalt care servește drept soclu al palatului. Colțurile construcției sunt realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole. Inaugurat în 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăților
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
zona de acoperire a Diviziei a 45-a americană, tancurile germane au avut un succes important. Pe 13 septembrie, flancul drept al diviziei a cedat, lăsând să se formeze un intrând în liniile aliate în dreptul confluenței râurilor Sele și Calore Lucarno. Tancurile germane au înaintat pânâ la aproape 6,5 km de țărm și au fost oprite doar de bombardamentele executate de pe navele din larg și de artileriștii care ocupaseră pozițiile defensive ale infanteriei. Unitățile avansate ale ambelor divizii aliate au
Operațiunea Avalanșa () [Corola-website/Science/310850_a_312179]
-
bârne de brad îmbinate în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică pentru uleiul nerafinat. Oloinița reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean provine din satul Volovăț, zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de bârne de brad îmbinate în tehnica „amnari” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. La capetele căpriorilor ce susțin acoperișul din draniță este reprezentat un motiv zoomorf („capul de cal”). În plecătoarea casei a fost reconstituit un atelier de lingurar, meșteșug practicat în zonă, cu uneltele tradiționale de lucru. Gospodăria
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Hâjul este o construcție anexă monocelulară datând din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. El este confecționat din cununi orizontale de bârne de brad cioplite în 4 muchii. Temelia este din zidărie de piatră de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate în cheotori rotunde și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. În această casă, Secția de Etnografie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina a organizat expoziția „Mijloace de transport tradiționale”, aici fiind expuse
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. Locuința are o suprafață mică (6,30x4,20 metri), cu o singură intrare și trei ferestre. Ușa este confecționată din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
orizontale de bârne de brad rotunde, îmbinate la colțuri în „cheutori” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne pe tabla din față. Pereții sunt lutuiți pe pureci și văruiți. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat. Grajdul din Câmpulung Moldovenesc este o anexă frecvent întâlnită în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Bucătăria de vară are dimensiuni reduse, fiind alcătuită dintr-o tindă, o cameră și o cămară. Acoperișul este înalt, construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
bârne de brad rotunde, încheiate la colțuri în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat. Camera de locuit conține un cuptor prevăzut cu vatră deschisă și horn de evacuare a fumului, precum și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
medieval, unde piața clasică este închisă perimetral cu clădiri de locuințe, dotate cu portice primitoare la parter. Arhitectura de fațadă se caracterizează prin folosirea decorației tradiționale de piatră și cărămidă, pentru o plastică sobră, în care apare acoperișul înalt cu lucarne. Clasicismul este ridicat și în artă la fel ca în literatură, la rangul unei instituții. Clasicismul tinde spre o eleganță mai rafinată la sfârșitul secolului, a cărei adevărată măsură ne-o va da capela regală de la Versailles. Palatul Versailles, ca
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
din beton 28815000-8 Elemente de montaj pentru construcții 28815100-9 Conducte 28815200-0 Materiale pentru instalații de apă și canalizare și materiale de încălzire 28815210-3 Materiale pentru instalații de apă și canalizare 28815220-6 Materiale de încălzire 28815300-1 Obloane 28815310-4 Obloane rulante 28815400-2 Lucarne 28815500-3 Sisteme de pulverizare a apei 28815600-4 Scări rulante 28815700-5 Jaluzele exterioare 28815710-8 Apărătoare de uși și ferestre 28815800-6 Accesorii interioare de construcții 28815810-9 Șine și cleme de perdele 28815811-6 Șine pentru perdele 28815820-2 Corpuri fluorescente de iluminat 28815821-9 Tuburi
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
sticlă 7014 26152600-4 Elemente optice din sticlă 7018.10 26152700-5 Mărgele din sticlă 6801+6901.1+6902+6907+6908+7016 28813200-6 Dale de piatră 7002+8310 28813500-9 Marcaje rutiere 7002 28813510-2 Bile de sticlă pentru marcaj rutier 7016.9 28815400-2 Lucarne 6303+7011+8539+8540 28815800-6 Accesorii interioare de construcții 7011+8539+8540 28815820-2 Corpuri fluorescente de iluminat 7011+8539+8540 28815821-9 Tuburi fluorescente 7011+8539+8540 28815822-6 Becuri și lămpi fluorescente 3926.9+7014+8310+8530+8531+9405.9 28824000-4
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra chivotului, peretele este viu decorat în albastru, cu o lucarnă cu sticlă colorată. Chivotul Sfânt din lemn sculptat are forma frontonului fațadei sinagogii. Este acoperit în întregime de o draperie ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet" (cortină) greu de culoare roșu carmin, brodat și el
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
cu cele cinci turle și capetele apsidale semicirculare. Nava a fost în principal construită în prima treime a secolului al XII-lea. Prefigurând stilul gotic timpuriu, ea are un mezanin cu balcon între arcada de la parter și triforiu. Pilaștrii dintre lucarnele cu arcuri rotunde ajută la susținerea boltei din secolul al XVIII-lea, care a înlocuit tavanul inițial, plat și făcut din lemn. Brațele transeptului, construite pe la jumătatea secolului al XII-lea, au capetele apsidale, trăsătură împrumutată probabil de la anumite biserici
Catedrala Notre Dame din Tournai () [Corola-website/Science/326545_a_327874]
-
învelitorii este mai mare pe partea inferioară a acoperișului, unde se află și ferestrele. Mansardele, spre deosebire de poduri, care pot fi iluminate și aerisite prin ferestre de tip velux, adesea considerate în mod eronat ca mansarde, capătă lumină și aer prin lucarne. Un alt aspect important în definirea mansardei și diferențierea acesteia de pod, este dat de faptul că un pod poate fi necirculabil, spre deosebire de mansardă care este întotdeauna circulabilă (îndeosebi locuibilă). Datorită celor două elemente caracteristice ale sale - inclinația abruptă și
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
spațiului din "așa zisele poduri", oferind posibilitatea de a obține nivele suplimentare la etajele existente, reducând necesitățile legate de zidărie. Adeseori potențialul decorativ al mansardelor este exploatat prin realizarea de învelitori cu suprafețe curbe convexe sau concave și prin ornamentarea lucarnelor. Un motiv controversat al răspândirii mansardelor este legat de încercarea proprietarilor de a eluda taxele. Un exemplu al acestei afirmații se regăsește în cartea "How to Make a Country Place" (din 1914), în care se citește „"Monsieur Mansart a eludat
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
simplă, mai modernă. Acoperișul este construit din grinzi groase, dreptunghiulare și este acoperit cu ardezie, așezată sub formă de solz de pește (prezent la turnul mare și la cele două turnulețe). Podul castelului este pavat cu cărămidă așezată pe palanca. Lucarnele sunt confecționate din lemn de brad, acoperite cu tablă de zinc (mai tarziu tablă zincata) Fundația este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din cărămidă. La parter grosimea pereților, pe alocuri este de un metru. La etaj pereții
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
Lucarna este o fereastră verticală, amenajată în acoperișul cu pantă mare al unei construcții, în scopul luminării și aerisirii podului sau a încăperilor aflate la nivelul podului. Lucarnele sunt o evoluție a "cucumelelor", acestea fiind deschizături prezente, de obicei, în acoperișurile
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
Lucarna este o fereastră verticală, amenajată în acoperișul cu pantă mare al unei construcții, în scopul luminării și aerisirii podului sau a încăperilor aflate la nivelul podului. Lucarnele sunt o evoluție a "cucumelelor", acestea fiind deschizături prezente, de obicei, în acoperișurile caselor țărănești pentru îndepărtarea fumului sau pentru accesul porumbeilor în pod. Lucarnele sunt elemente caracteristice ale arhitecturii nordice, în care au căpătat importanță majoră. Un exemplu îl
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
unei construcții, în scopul luminării și aerisirii podului sau a încăperilor aflate la nivelul podului. Lucarnele sunt o evoluție a "cucumelelor", acestea fiind deschizături prezente, de obicei, în acoperișurile caselor țărănești pentru îndepărtarea fumului sau pentru accesul porumbeilor în pod. Lucarnele sunt elemente caracteristice ale arhitecturii nordice, în care au căpătat importanță majoră. Un exemplu îl constituie prezența lor la acoperișurile de tip mansardă, în care aceste elemente (devenite arhitecturale) au fost elaborate și dezvoltate de arhitectul francez François Mansart. Potrivit
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
ale arhitecturii nordice, în care au căpătat importanță majoră. Un exemplu îl constituie prezența lor la acoperișurile de tip mansardă, în care aceste elemente (devenite arhitecturale) au fost elaborate și dezvoltate de arhitectul francez François Mansart. Potrivit arhitectului Eugène Viollet-le-Duc lucarna a apărut la începutul perioadei gotice: în perioada romanică nu existau încăperi la nivelul podului deoarece acoperișurile aveau pante foarte reduse. Începând cu secolul al XIII-lea acoperișurile au devenit mai abrupte generând spații suplimentare circulabile în poduri. Pentru a
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
aveau pante foarte reduse. Începând cu secolul al XIII-lea acoperișurile au devenit mai abrupte generând spații suplimentare circulabile în poduri. Pentru a fi locuibile însă, noile încăperi trebuia să fie dotate cu deschizături adecvate pentru aerisire și iluminare. Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o structură din lemn și, mai târziu, din piatră. În perioada goticului flamboaiant decorarea lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
locuibile însă, noile încăperi trebuia să fie dotate cu deschizături adecvate pentru aerisire și iluminare. Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o structură din lemn și, mai târziu, din piatră. În perioada goticului flamboaiant decorarea lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate fi făcută după următoarele criterii: În funcție de folosirea lor: În funcție de poziția lor față de fronturile clădirii: Lucarnele pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile propriilor fațade: Lucarnele
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o structură din lemn și, mai târziu, din piatră. În perioada goticului flamboaiant decorarea lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate fi făcută după următoarele criterii: În funcție de folosirea lor: În funcție de poziția lor față de fronturile clădirii: Lucarnele pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile propriilor fațade: Lucarnele se clasifică și in funcție de forma acoperișului:
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]