6,058 matches
-
CARP Timișoara se vor reuni la sediul din C. Bogdăneștilor nr. 4, pentru o nouă ședință-spectacol. Manifestarea, ce va debuta la ora 16, va avea ca temă centrală aniversarea nașterii poetului național Mihai Eminescu, lui fiindu-i dedicată și comunicarea „Luceafărul și critica străină”, susținută în deschiderea spectacolului de criticul literar Rodica Opreanu. După prezentarea medalionului „Viorica Pop Ivan, artistă lirică”, în scenă vor intra cântul și versul, în cadrul microrecitalurilor de poezie ale actorilor Geta Iancu, Mira Popescu și George Lungoci
Agenda2005-03-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283279_a_284608]
-
LUNA: în 10 ianuarie se află în faza de LUNA NOUĂ, este invizibilă, răsare în jurul orei 8,40 și de la această dată începe să crească. l PLANETELE (cele care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul dimineții; VENUS - Luceafăr de dimineață; MARTE - vizibilă dimineața în sud-est; JUPITER - vizibilă dimineața în sud-est; SATURN - vizibilă seara în est. l ALTE DATE: 9 ianuarie - VENUS în conjuncție cu LUNA. 10 ianuarie - LUNA la PERIGEU. 14 ianuarie - MERCUR în conjuncție cu VENUS. agenda
Agenda2005-02-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283264_a_284593]
-
sau chiar doi ani. „Unii dintre cei cu care fusesem apropiat se îndepărtaseră de sentimentele tinerești de altă dată - povestește M. Șerbănescu. Evoluția socială ne distanța pe măsură ce publicațiile care fuseseră dispăruseră sau dispăreau - «Vestul», «Fruncea», «Revista Institutului Social Banat-Crișana», de «Luceafărul» nici urmă, «Voința Banatului», «Înnoirea» fuseseră ca luate de vânt. Însă nu dispăreau doar ziarele, ci și editurile particulare. Brusc s-a ivit și cenzura. Virgil Birou și-a văzut romanul „Lume fără cer”, abia apărut la la Editura Fundației
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
ziua se mărește cu 12 minute. l LUNA: în 17 ianuarie se află la PRIMUL PĂTRAR, are aspectul unui semidisc, răsare în jurul orei 11 și 40 de minute și crește. l PLANETELE (cele care se văd cu ochiul liber): VENUS - Luceafăr de dimineață; MARTE - vizibilă dimineața în sud-est; JUPITER - vizibilă în partea a doua a nopții în sud-est; SATURN - vizibilă toată noaptea. agenda aniversărilor LUNI, 17 IANUARIE CUTREMURUL DIN KOBE În urmă cu 10 ani, un cutremur cu intensitate de 7
Agenda2005-03-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283291_a_284620]
-
minute. l LUNA: în 25 ianuarie se află în faza de LUNĂ PLINĂ, are aspectul unui disc, răsare în jurul orei 17, luminează întreaga noapte și de la această dată începe să descrească. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): VENUS - Luceafăr de dimineață; MARTE - vizibilă dimineața în sud-est; JUPITER - vizibilă în partea a doua a nopții în sud-est; SATURN - vizibilă toată noaptea. l Alte date: 23 ianuarie - LUNA la APOGEU. 24 ianuarie - SATURN în conjuncție cu LUNA. agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 22
Agenda2005-04-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283318_a_284647]
-
această perioadă, ziua se mărește cu 13 minute. l LUNA: în 2 februarie se află la ULTIMUL PĂTRAR, are aspectul unui semidisc, răsare în jurul orei 1 și 15 minute și descrește. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): VENUS - Luceafăr de dimineață; MARTE - vizibilă dimineața în sud-est; JUPITER - vizibilă în partea a doua a nopții în sud-est; SATURN - vizibilă toată noaptea. l Alte date: 31 ianuarie - JUPITER în conjuncție cu LUNA. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 29 IANUARIE GEORGE
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
la executare în condițiile prevăzute de Codul de Procedură Civilă, dacă prin lege nu se dispune altfel. În altă ordine de idei, recent, B.N.R. a aprobat unele cereri de fuziuni prin absorbție pentru cooperative de credit din județul Timiș astfel: „Luceafărul“ Becicherecu Mic, „Hărnicia“ Periam și „Varieșana“ Variaș devin puncte de lucru ale Cooperativei de credit „Unirea“ Sânnicolau Mare; „Făgețeana“ Făget, „Bega“ Balint, „Recășana“ Recaș, „Buzieșana“ Buziaș și „Timișul“ Găvojdia ca puncte ale Cooperativei de credit „Banatul“ Lugoj; cooperativele din Cărpiniș
Agenda2004-36-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/282838_a_284167]
-
literar sunt valabile și astăzi. Și, în fine, cealaltă epistolă, ce se constituie într-o vibrantă recunoștință față de un gest, colegial, al lui Marin Bucur. History of Religions [Chicago], 15 decșembrieț, 1978 Mult stimate coleg, Sincere mulțumiri pentru articolul din Luceafărul 7. Mi-au scris mai mulți cititori din țară, încântați că au aflat, măcar în parte, conținutul Caietului L'Herne. Cu cele mai bune urări, Mircea Eliade [Monsieur Marin Bucur, Str. Avrig, 9-19, sc. 3, apt. 97, București III, România
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
Poieni, Gătaia (p), Pișchia - consumatori casnici (p), Fazani; Ghiroda - străzile Victoriei, Lugojului, Câmpiei; Iecea Mică, consumatori „Petrom” zona Pordeanu - Parc 4, Predecantare, Sondele 40, 81, 84; Cheglevici (p), Gelu (p). JOI: Timișoara (străzile Cerna, Bd. Liviu Rebreanu nr. 2/4, Luceafărul nr. 5, sc. A, Mircea cel Bătrân (p), Piața Victoriei (p), Gh. Barițiu, Splaiul Nicolae Titulescu (p)), Nițchidorf (p), Jamu Mare, Gătaia (p), „Comtim” Pădureni (p), Bazoșu Nou, Bazoșu Vechi, Forajele de apă 20, 23, 25, 27, 29, Ghiroda - străzile
Agenda2004-39-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282931_a_284260]
-
a obține o colecție electronică unitară, cu actualizare permanentă, care să conțină cele mai importante periodice și care vor fi puse la dispoziția publicului prin intermediul bibliotecilor. Printre titlurile de periodice vechi se numără „Contimporanul“, „Convorbiri literare“, „Cultura“, „Cuvântul“, „Familia“, „Literatorul“, „Luceafărul“, „Magazin istoric“, „România literară“, „Sburătorul“, „Tribuna“, „Universul literar“ ș.a.m.d. Pentru partea de periodice moderne, în primă fază, sunt incluse colecțiile electronice ale cotidianelor „Evenimentul zilei“, „Național“, „Jurnalul național“, „Ziua“, „Curentul“, „Cotidianul“ și „Capital“. A. M. Grad pompierii informează l
Agenda2004-47-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283075_a_284404]
-
pe fiecare curentelor literare pe care le ilustrează: Precursorii (deosebind pentru simbolism pe: Macedonski, Iliu Săvescu, Ștefan Petica; pentru neoclasicism pe Duiliu Zamfirescu și pentru semănătorism pe G. Coșbuc și Al. Vlahută. Alte proecte de antologii clasează: Poeții Semănătorului și Luceafărului din Ardeal; Poeții simboliști; Poeții moderniști; Poeții Tradiției și Gândirii. Grupează apoi într-altfel poeții în vederea alcătuirii unei Antologii liricei române de după război , iar în 1942, notează numele a 50 de scriitori Pentru o Antologie a poeților mai noi, oferind
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
din... române diferite. Ei se întâlnesc neștiuți de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în românul meu, Luceafăr blând, alunecând pe-o rază" - și dorința i se împlinește. Scrisul că obsesie După debutul (foarte promițător, cu românul Derivă, publicat în 1997), Lucian-Claudiu Amor (care a avut ideea neinspirată să-și schimbe simpaticul nume de familie "Amor" în "Amoran
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
3. Sânziana Pop; 4. Dinu Săraru; 5. Ion Cristoiu; 6. Corneliu Vadim Tudor (e scriitor?! - n.n.); 7. Cornel Nistorescu; 8. Gabriel Liiceanu; 9. Ion Vădan; 10. Laurențiu Ulici. Lipsește numele scriitorului Radu Vasile. * "Gândurile mele - se plânge Bujor Nedelcovici în LUCEAFĂRUL (nr. 26 din 7 iulie 1999) - sunt ca niște câini. Nu-mi dau pace zi și noapte. Mă hartuiesc, mă încolțesc... Lătra! Musca! Urlă! Îmi smulg liniștea și bucuria de a fi și a trăi!" Din nefericire, gândurile lui Bujor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
printre abecedare și icoane// Dacă aș avea timp/ aș scrie un poem despre/ diaconul Ion Creangă,/ despre sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri..." (Vedere din pridvorul Bojdeucii). Sau această devotată închinare, pe o trama antitetica, la statuia Luceafărului: "Privesc statuia lui Eminescu, noaptea,/ O noapte imperiala./ În preajma, iau cină tîrzie, măturătorii de stradă, bărbați și femei./ Au chipuri tăcute, imemoriale// Mai mulți șobolani se adună brusc/ în jurul statuii,/ într-un cerc conspirativ./ Încep să cînte pe trei voci
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
spunem, dar și flash-uri din prezentul trist, fără protagonist. Puțini artiștii care au vorbit despre el. Cabiniere, garderobiere, oameni, pur și simplu. M-au șocat două lucruri: formulele șablon în care se exprimau aprecieri despre George Constantin (de tipul Luceafărul poeziei românești, dar aici totul se oprea la Teatrul Nottara, nu cuprindea întreaga țară); răspunsurile cîtorva trecători care nu știau nimic despre el. Judecat la rece, fenomenul este normal, în ambele aspecte. Expresiile bombastice, forma fără fond sînt frecvent preferate
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
straniu. Neavînd încotro, adică nevoiți fiind a înjgheba o tradiție "pur moldovenească", ideologii de serviciu în domeniul cultural îi socoteau pe Eminescu, Alecsandri, Creangă drept "clasici moldoveni", în timp ce Titu Maiorescu era taxat drept "estetician român burghez". E adevărat că autorul Luceafărului era admis, cu scrîșnire, în Parnasul "progresist", fiind totodată numit, pentru publicistica sa de ordin politic, "calul troian al naționalismului românesc". Veronica Micle nu se bucura de nici o cetățenie etnică. Amuzantă e împrejurarea că linia despărțitoare se întîmpla a trece
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
atunci, devine speaker la Radio-France, emisiunea în Vrea să spună că se pornesc atacurile din țară, în unele publicații. Iar, apoi, cînd, din 1964, îndeplinește cunoscutele funcțiuni la postul "Europa liberă" primește injurii imunde prin gazetele naționalismului ceaușist Săptămîna și Luceafărul. Dar, pînă atunci, cînd îi mai trăia mama, milita sprijinind militantismul lui Gafencu, Mihail Fărcășanu, Vișoianu împotriva ocupației țării de către sovietici, fiind solidară și participantă în lupta politică dusă cu curaj, deși, de la o vreme, mai nimeni nu mai credea
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
ceafa groasă" rostesc solemn platitudini indigeste la împărțirea unor titluri și premii "Eminescu"; grafomani notorii, adulatori de meserie, își dau ghes umplând coloane interminabile cu elogii ritmate la adresa marelui Poet, și nu-i insultă mai mare decât să-i închini Luceafărului o poezie proastă sau chiar o carte de o valoare discutabilă, situată programatic sub "steaua Eminescu" - o contraperformanță larg răspândită în spațiul mioritic!; tineret școlarizat sau actori abulici cu privire halucinată și respirație duhnind a alcool îngroașă rândurile recitatorilor de
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
zugrăvește situația prezentă: el se afla în război cu locuitorii Soarelui, care era și el locuit și condus de regele Phaeton! Motivul războiului? Un conflict de interese: Endymion hotărîse să-i colonizeze pe cei mai săraci dintre supușii săi pe Luceafăr, care la acea dată nu era locuit. Phaeton n-a vrut să accepte acest proiect de colonizare și a interceptat convoiul plecat de pe lună cu o mulțime de luptători călărind pe furnici-cabaline! Întrucît lunaticii au fost luați prin surprindere de
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
aripa dreaptă a declanșat atacul cavaleria vulturească, la aripa stîngă călăreții pe păsări. Pe lună există un tip de păianjeni, spune autorul, de dimensiunile unei insule din Ciclade, care au primit ordin să țeasă o pînză de la lună pînă la Luceafăr; într-o clipă porunca a fost îndeplinită, iar infanteria a pășit pe ea în ordine de bătaie. La aripa stîngă a armatei solare se aflau călăreții pe furnici conduși personal de Phaeton; la aripa dreaptă erau concentrați aproximativ cincizeci de
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
lui Eminescu (1995) și Obârșia lui Eminescu (1996), semnate ambele de Grid Modorcea; filmul pentru televiziune Insula lui Euthanasius de George Bușecan, destul de complex, dar din care, poate din vina mea, n-am înțeles mare lucru; precum și o ecranizare a Luceafărului, începută promițător ca imagine și continuată lamentabil la nivelul scenariului, difuzată aniversar acum câțiva ani la TVR, în spiritul unei emisiuni rutinate, de montat în grabă din imagini destul de disparate. Lista nu se încheie, foarte probabil, aici, dar titlurile citate
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
o răbdare de călugăr, Alexandru Bota nu poate suporta această idee. Singura soluție care îi rămâne este să dispară, ca și cum nici n-ar fi existat vreodată. El practică formă supremă de devotament, devotamentul anonim. Într-un interviu apărut în revistă Luceafărul din 1 iunie 1985, Eugen Uricaru făcea mărturisiri în legătură cu modul cum s-a documentat pentru scrierea românului Rug și flacăra: Pentru un amănunt vestimentar din Rug și flacăra am citit un tratat despre uniformele italiene, pentru amănuntul strecurat într-o
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
din incapacitatea femeii de a gîndi iubirea stelara proiectată de bărbat". Astfel Ladima e Hyperion, Fred e Cătălin și, în același timp, accidentul aviatic al lui Fred ar putea fi anticipat de problemele de direcție pe care le avea însuși Luceafărul: El asculta tremurător,/ Se aprindea mai tare/ Și s-arunca fulgerător,/ Se cufunda în mare". Excelent e capitolul dedicat Jocurilor Daniei de Anton Holban. Acesta ar putea fi un veritabil prolog la o carte despre feminitatea românească. Femeia este privită
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
se adaugă la tot ce se construise în materie de naționalism că diversiune politică în acei ani; cultul poetului decretat poet național". Obiceiul, din anii comunismului, s-a păstrat, din păcate, și astăzi, continuîndu-se a se vorbi în formule liturgice: "luceafărul poeziei românești, arhanghelul, arheul, martirul, sfîntul, pînă și Cristul nostru, suflet din sufletul neamului, trecerea lui în eternitate, rostirea poeziilor nu doar că poezii, ci rugăciuni și, nu arareori, mai rău decît atît." Să adaug observația: Nimeni nu spune că
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
m-a facut mama din flori/ Și mă înfățișez tot sfiiciune/ Cu lira-n brațul care fierbe./ Pîndesc lumină pentru a scoate cornul de licorn./ Mirajul bestialității mă părăsește, somn,/ Și-și crapă ochii de tăișuri/ Săltînde spre mine din luceafăr.(...)" (Prin posedata risipire). E cîntecul unui faun îmbătat, în primăvară, de întunecată solaritate a propriului instinct. Grație unei mari intensități expresive, a unei incandescente a discursului menținute fără întrerupere, Miron Kiropol ajunge a trata afectele într-un chip autonom, ca
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]