565 matches
-
ațin, Iar toamna-i în mustul subțireîn nuci, și-n stacana cu vin!... VIII. CAND NOAPTEA COBOARĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2069 din 30 august 2016. autor: Lili Negulescu Coboară noaptea, cerul scânteiază De stele vesele și lucitoare... Suspina dulce o privighetoare Iar vocea omenească încetează. În voie roua cerului se-așează, Și flori, si iarbă din razoare, Talazu-n mari, făptura muritoare Adorm și dorm...nimic nu mai veghează. În pietul meu n-a adormit iubirea, Ce, se
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Ce, se strecoară -n inima cu stăriunta , Iar când apare-ndrăgostirea, E, ținta crudă doar a mea ființă, Și-mi toarnă -n suflet otrăvirea, Iar fructul se numește ..suferință. Citește mai mult autor: Lili NegulescuCoboară noaptea, cerul scânteiazăDe stele vesele și lucitoare...Suspina dulce o privighetoareIar vocea omenească încetează.În voie roua cerului se-așează,Și flori, si iarbă din razoare,Talazu-n mari, făptura muritoareAdorm și dorm...nimic nu mai veghează.În pietul meu n-a adormit iubirea,Ce, se strecoară -n
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
față Să bată ceas exact de primăvară, S-aduca fibră de căldură ce-nalță Popor de ciripiri, în zarea solitara. Soarele fecund leagă firul înfrățirii Cu-aceiași sfântă dragoste de viață, Curg aromele florare în tainițele firii Și sub cupola lucitoare de verdeață. Luciri de brazda proaspătă răsună Pradă unei veșnice rotații pe-ogor Sudoarea mâinilor sădește-n țărâna Rodul bogat al acestui neam de dor. Când bate ceas exact de primăvară, Livadă de meri și de pruni e-n floare
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
mai mult Uimită-aștept cu calendaru-n fațăSă bată ceas exact de primăvară,S-aduca fibră de căldură ce-nalțăPopor de ciripiri, în zarea solitară.Soarele fecund leagă firul înfrățiriiCu-aceiași sfântă dragoste de viață,Curg aromele florare în tainițele firiiși sub cupola lucitoare de verdeață.Luciri de brazda proaspătă răsunăPradă unei veșnice rotații pe-ogorSudoarea mâinilor sădește-n tărânăRodul bogat al acestui neam de dor. Cănd bate ceas exact de primăvară,Livadă de meri și de pruni e-n floare,Vor sorbii mierea
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
-mă să mă pierd de dor Așteptând o sărutare! Și când noaptea se coboară În umbrele cu chip de stele... Aprinde-mă cu-al tău apus... Fi Soarele iubirii mele! Morgana poeziei Sunt fiica Soarelui și a Lunii, A galaxiei lucitoare... Născută între zi și noapte... Rod al pasiunii arzătoare... Plutitoare, diafană, Înveșmântată toată-n stele, Cu o liră și o pană, Îmi cânt stihurile mele... Rătăcesc noapte de noapte Pe-ale muzelor meleaguri... Risipind în inimi doruri Și-ale iubirilor
FARMEC ŞI PASIUNE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379612_a_380941]
-
să pregătească o jalbă cu toate nelegiuirile săvârșite de acești slujitori. Dar împărăteasa avea o întreagă rețea de vrăjitori-spioni conduși de unul mătăhălos, negru, cu nasul mare și ascuțit, cu ochii mici și vicleni, totdeauna îmbrăcat într-un frac negru lucitor, căruia îi ziceau Negru-Cioară. Împărăteasa îl alinta spunându-i „Maestrul Ciorică”. Cartierul general îl aveau într-un turn din Palatul de Gheață Veșnică, iar când aveau câte o misiune se prefăceau cu toții în ciori, comunicând între ei mesaje cifrate, prin
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
care acum este în neguri - și bați din călcâiul drept până când îmi revin, pentru ca mai târziu, când mă apropii de tine timidă, să dansezi cu mine valsul unei fragmentări a acelei pietre ciudate, să-mi dărui un vârf de stea lucitoare la fel ca vârful coasei unei morți așteptate, în viață fiind? Cum numești tu jocul acesta în care mă regăsesc de o vreme atât de puternic încât, îmi asum rolul călcâiului tău vioi? Victor o privește pe Anna uimit, apoi
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
a lucrat mult cu bucurătorii copii, frumoși și artiști. Toate aparițiile scenice și televizate ale Viorelei Filip, în mijlocul copiilor cântăreți, dansatori, recitatori, fragezi ca viorelele, albi la suflet ca mieii, veseli ca vrăbiile, micuți, fosforescenți ca licuricii, sunt fulminante și lucitoare expoziții de luminițe, voie bună și savoare. Între anii 1974 și 1982, artista Viorela Filip a fost profesoară de teorii-solfegii și canto-muzică ușoară la Școala Populară de Artă din Giurgiu. Deopotrivă, a fost interpretă solistă de muzică ușoară care a
VIORELA FILIP ARTISTĂ CA ROTUNDUL DE ARGINT AL LUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374548_a_375877]
-
se revărsau pe piept, până spre poale. În sclipitoarele unde aurii de borangic se odihneau și trandafirii iilor, galbeni sau roșii, încadrați cu alte cusături: flori de câmp, triunghiuri, romburi, cerculețe și cruciulițe, toate din fir de ibrișin și paiete lucitoare ori mărgele mărunțele. În jos, pe talie și spre poale, apa borangicului, sclipitoare, întâlnea betele roșii, brodate cu mărgele și boscelele din material negru, cu motive florale și geometrice, gri-argintii, strălucind și ele în țesătura materialului, alături de alți trandafiri brodați
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
mărunțele. În jos, pe talie și spre poale, apa borangicului, sclipitoare, întâlnea betele roșii, brodate cu mărgele și boscelele din material negru, cu motive florale și geometrice, gri-argintii, strălucind și ele în țesătura materialului, alături de alți trandafiri brodați din fire lucitoare. Păreau apariții diafane din grădini fermecate, de unde zânele poienelor cu flori au trimis albinele sau gâzele care au migălit pe pânză acele flori, dându-le nectar la schimb. Iar salba!.. Superba salbă cu galbeni de la gât era alcătuită din mai
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
față Să bată ceas exact de primăvară, S-aduca fibra de caldură ce-nalță Popor de ciripiri, în zarea solitară. Soarele fecund leagă firul înfrățirii Cu-aceiași sfântă dragoste de viață, Curg aromele florare în tainițele firii Și sub cupola lucitoare de verdeață. Luciri de brazdă proaspată răsună Pradă unei veșnice rotații pe-ogor Sudoarea mâinilor sădește-n tărână Rodul bogat al acestui neam de dor. Cănd bate ceas exact de primăvară, Livada de meri și de pruni e-n floare
LA CEAS EXACT DE PRIMĂVARĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374854_a_376183]
-
învățăturile ei cu mare atenție. Fiecare încerca să creeze oul cel mai reușit. Apoi Magdalena le spăla cu huști diluând culoarea roșie de pe spațiile rămase goale. Ouăle deveneau albe ca laptele la bază, iar motivele țărănești în nuanță de negru lucitor pe roșu subliniau arta încondeierii. Așa primea Magdalena Duminica Albă ouăle fiind dăruite de copii altor copii primind în schimb alte ouă împodobite cu migală de săteni, fiecare după tehnica lui învățată din străbuni. O sărbătoare minunată în lumea satului
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
Pitoresc > CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR În calde dimineți de vară, A luat din soarele blajin, Țăranca, raze lucitoare, Și le-a împletit în fir. Apoi cu trudă și migală, S-a pus a țese la război, Și au ieșit, fără-ndoială, Acele fote de la noi. A prefăcut frunza de dud În fir subțire de mătase, Și-ncet, încet
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CÂND NOAPTEA COBOARĂ Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului autor: Lili Negulescu Coboară noaptea, cerul scânteiază De stele vesele și lucitoare... Suspină dulce o privighetoare Iar vocea omenească încetează. În voie roua cerului se-așează, Și flori, si iarba din răzoare, Talazu-n mari, făptura muritoare Adorm și dorm...nimic nu mai veghează. În pietul meu n-a adormit iubirea, Ce, se
CÂND NOAPTEA COBOARĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375541_a_376870]
-
din câmpie; Oamenii, cu mic, cu mare, Îi primesc cu bucurie. Și a fost o nuntă, frate, Cum nu s-a văzut vreodată, Și ce vin, dar ce bucate, Muzica, vai, minunată! Și sub soare, și sub stele, Cu alămuri lucitoare, Așezați pe scăunele, Au cântat vreo trei fanfare. Nunta a ținut trei zile Și-au jucat pe săturate Moși cu babe, și copile Cu feciorii lați în spate. Și copiii, o grămadă, Cu opinci noi în picioare, Au jucat sârba
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o treanță roșie, scuipă pe lama lucitoare și apoi o șterse bine cu acea cârpă. În liniște și cu atenție își crestă pielea de pe brațul stâng. Sângele începu să curgă și gestul fu urmat de toți lăieții, inclusiv de Trifu. Cu mâinile întinse, se ridicară în picioare
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
dragoste îi trezeau năvalnic simțurile ,dar n-avusese parte de iubire. Trebuia să-i acorde un zâmbet trist de afirmare,așa era în scenariu ,dar ea continua să-l urmărească. Iar el îi răspundea în oglindă,printr-o privire puternic lucitoare. Uitase de drumul sinuos ce trebuia să îl parcurgă , doar se lăsa condus atât de lin,peste cărarea dintre inimi. - Stop,opriți filmarea ! Vocea baritonală a regizorului, „răgușită” involuntar de megafon, îi dă de înțeles că totul s-a terminat
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
am de notat... Ce-ai să pierzi, mă rog, ești întârziat?!... Grijă nu-ți mai face, nu am să mai fug, Am ajuns la capăt, merg la Demiurg. Mâine dimineață când raze de soare, În geam au să bată: calde, lucitoare!... Vreau să le mai văd, la drum să plecăm; Toți mi te cunosc. Știm că nu scăpăm... Căci în Cartea Ta suntem scriși cu toții; Destin, tu să fii umbra tristă-a morții? Dacă te privesc, rău nu prea arăți... Păcat
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
melc, melc, codobelc... ------------------------------------------- Călătoria melcului (poate 4) infinitul începe din redeschiderea unei răni și mai ales din prima Privire de după revenire. de o parte și de alta a labirintului cauzelor nașterii durerii, pescărușul culege firimiturile de pâine. corbii adună pietrele lucitoare iar eu, tu, noi, adunăm pietrele din cuarț roz. am avut o baghetă micuță din cuarț roz. acum trei ani a crăpat exact la mijloc.era în dulap, într-o cutie acoperită. mi-am spus că am scăpat de un
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
arși câțiva ultraprovincialiști incitați de spiritul proprietății de moșie, la Bacău, când teatrul își are sorgintea în universalitate?! Ce înseamnă aceea conducere locală, „băștinașă”? Oare, o actriță cu rară frumusețe umană, cu truda unor ani de experiențe, grei și ușori, lucitori și umbriți, fierbinți și înfrigurați, cu surâsuri și suspine în văpăile teatrului și cinema-ului românesc, în compania pleiadei de actori români magnifici, sub aura unor colaborări cu celebri regizori, producători, scenografi etc., are cum să fie nebenefică oricărui teatru
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
III-a) Remember EMINESCU- Între nouri și mare Între nouri si-ntre mare Zboară păseri călătoare Cum nu pot și eu să zbor Să mă iau pe urma lor! Și departe de la maluri Trec corăbii peste valuri, Trec cu pânze lucitoare Și se pierd în depărtare. Cum nu am aripi să zbor, Să mă iau pe urma lor! Că m-aș duce, tot m-aș duce, Dor să nu mă mai apuce, Peste undele cu spume, Peste mare, pește lume; S-
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
III-a) Remember EMINESCU- Între nouri și mare Între nouri si-ntre mare Zboară păseri călătoare Cum nu pot și eu să zbor Să mă iau pe urma lor! Și departe de la maluri Trec corăbii peste valuri, Trec cu pânze lucitoare Și se pierd în depărtare. Cum nu am aripi să zbor, Să mă iau pe urma lor! Că m-aș duce, tot m-aș duce, Dor să nu mă mai apuce, Peste undele cu spume, Peste mare, pește lume; S-
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
celălalt colț. Bezna devenise lucidă, o simțeam prietenește și mă obișnuisem cu ea. Nu am vrut să-mi imaginez cu mintea o călătorie în cosmos și nu am vrut să închid ochii, ci priveam cu ei larg deschiși către punctele lucitoare și inegale ce înțepau cerul, din când în când câte o stea făcându-mi cu ochiul, strălucind mai tare, parcă anume să-mi atragă atenția. Aproape simțeam o stare de levitație, desprinzându-mă ușor de pământ și planând printre aștri
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > TUNARII-3 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Deschise portiera și scăpă fără să vrea un miorlăit pițigăiat: --Ajutoor! Însă impasibila căciulă îl privea cu ochi lucitori, fără să schițeze nici cea mai sesizabilă mișcare. Dimpotrivă, parcă i-ar fi ghicit gândurile și ar fi auzit ce i-ar fi spus madam Firuța. Așa că, dintre scândurile gardului se auzi o mormăială: --Da’, ai intrat în rahat, tare-adânc
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
diversitate de mișcări și salturi încântătoare. Bățul le strălucea ca un arc voltaic, care, în fracțiuni de secundă, electriza atmosfera. Acum îl vedeai cum străpunge cerul, acum- ca o pasăre-săgeată deasupra pălăriei. Apoi, ca un șarpe, pe sub picioare. Și solzii lucitori ai șarpelui alunecau rapid dintr-o mână-n alta, printre mâini, pe sub mâini, iar deasupra, pasăre și fulger. Mișcările erau așa de rapide, încât dădeau impresia că șarpele se încolăcea pe călușar, îl străpungea, se transforma în pasăre și zbura
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]