2,384 matches
-
privirea vreunui copil, al unuia dintre Îngerașii În straie albe, pe care‑i zărise pe de lături ori În logia de cristal ca un templu; zadarnic Însă. Abia i se păru că unul dintre copii Îl privea cu niște ochi lumești, și totuși angelici, abia i se păru că unul din ei Îi căuta privirea, nici n‑apucă să Întoarcă bine capul spre el, că acesta capitulă, coborând peste ochi cortina plumburie a pleoapei cu liziera genelor, văzându‑și mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
că v‑ați gândit că este una dintre acele doamne care se Înființează la conferințele publice pe motiv că ar dori să se instruiască - cum altfel ar pleca de pe această lume dacă nu și‑ar Îndeplini ceas de ceas Îndatoririle lumești - dar care, de fapt, vine doar să mai uite pentru o clipă de singurătatea care o copleșește cu gândul morții, sau, pur și simplu, să mai vadă chipuri Însuflețite. În ciuda singurătății În care trăiesc, domnule, nu agasez lumea cu amintirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
iasă afară. Sanda confirmă varianta lui Dan și Luana aproape că o urî pentru asta. Nimeni nu ținea cu ea. Bica încercă s-o împace explicându-i că Sărbătoarea Crăciunului este o bucurie și o împlinire a sufletului, nicidecum una lumească, materială. Spune-i iernii să nu ningă! Luana suferi îngrozitor și dușmăni pe toată lumea până în ziua în care Dan, bunul Dan, veni la ea cu mâna întinsă. Își cerură scuze reciproc iar Luana îi sări în gât și-i spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Margaret hotărâse să se Îndrăgostească, nici mai mult, nici mai puțin. Nu s-a simțit pierdută fără scăpare În cine știe ce isterii de liceană, nu i s-a tăiat respirația, n-a avut palpitații și nici vreun altul dintre simptomele mai lumești asociate adesea cu Îndrăgostirea. La cincisprezece ani, era deja capa bilă să ia asemenea decizii. Se cunoscuseră la un dans Barong. Își Încrucișaseră privirile doar o clipă. Karl Își Înclinase capul, scurt și timid, ca și cum ar fi avut de a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Cunosc nebuna mare a lui Bart, marea lucioasă a lui Nichita Stănescu, tumultuoasa mare a lui Anghel, marea limpede a Blandianei. Ondin. Ondina, așa ar fi vrut Liselle, nașa mea, să mă cheme, dar bunuțu mi-a ales nume mai lumesc: "lumească-se numele tău, Iordana". Am terminat cartea cînd mi-am propus: 14 februarie, cînd am împlinit 59 de ani, nu fără să mă gîndesc că Anton Holban a murit la 35, că Nichita Stănescu n-a mai respirat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nebuna mare a lui Bart, marea lucioasă a lui Nichita Stănescu, tumultuoasa mare a lui Anghel, marea limpede a Blandianei. Ondin. Ondina, așa ar fi vrut Liselle, nașa mea, să mă cheme, dar bunuțu mi-a ales nume mai lumesc: "lumească-se numele tău, Iordana". Am terminat cartea cînd mi-am propus: 14 februarie, cînd am împlinit 59 de ani, nu fără să mă gîndesc că Anton Holban a murit la 35, că Nichita Stănescu n-a mai respirat la 50
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
prietenii. Am mers an de an să schiez în același loc, în care a dispărut prietenul meu. Am sperat că odată ghețarul mă va compensa într-un fel pentru marea mea pierdere. În portofelul scuipat din măruntaiele lui, singura rămășită lumească a prietenului meu, am găsit fotografia. Am trăit ani de zile cu o ființă în două dimensiuni ce mi-a dăruit dragostea ei deplină. Atât de deplină, încât într-o gară tristă de provincie a eșuat în dimensiunea a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de clasă, cu care de altfel am realizat și primele incursiuni erotico-tactile, mi-a mărturisit că și ea are un "el" al ei, sau poate o "ea", care nu-i dădea pace și o interpela adesea, disturbând-o de la activitățile ei lumești. Uite, vezi? Și acum este cu mine sau, mai exact, îl simt cum își face loc între noi! îmi spune ea, în timp ce mâinile mele alunecau timid peste sânii ei mâțești, ostracizați sub peretele rugos și strâmt al uniformei. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai este util societății, a jurat credință țării, partidul are nevoie de el. Să-l îmbrăcăm în sutană și să-l facem călugăr! Nimic mai simplu, îl facem credibil, îl ajutăm să ridice o mănăstire, un hram cât toată nădejdea lumească la un loc, îl facem ctitor, inventăm niște sfinte moaște, cioplim o troiță la crucile drumului, găsim noi două-trei babe care să leșine la comandă (câți draci nu a scos domnul maior din burghezi), niște ședințe de exorcizare, niște minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cârpe, o piele de oaie. În odaia jupânului, salteaua ergonomică relaxa, doldora cu valută, îndulcea visarea; starețul număra în somn. Sub pernă, pistolul și două încărcătoare pline. Lada cu muniție, deasupra ușii, stăvilea trecerea. La început, canonul a fost mai lumesc, după nevoințele bătrânilor, însă părintele Spiridon, fostul maior Marcu, a schimbat rânduiala. Oasele cară hoitul în spate, și nu invers. Apleacă-te, taică, apleacă-te! Plopul bate metanii mai bine ca matale. Aiestea-s închinăciuni? Răchită să-ți fie genunchii în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
elibera din strânsoare și va lega cărămida precum cuvântul lui Dumnezeu!" Manole, pe atunci, suferea ca orice pământean de naivitatea lui Adam, de egoismul lui Noe, de trufia lui Moise, de orgoliul lui Iisus. Solemnă, pădurea îngâna cântare: "Toată grija lumească să o lepădăm, cu taină să o lepădăm!" Umbrele sălciilor, precum niște femei la necurăție, umpleau pridvorul; plopii făceau închinăciuni ca-n vreme de furtună, vântul îndoia genunchii; stejarii legau nod în frunze pentru o veșnica pomenire a celor ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o lovitură bună dată adversarului. Ducesa de Marlborough căzu în dizgrație în scurt timp, și cu ea și partidul Whig și acela al aliaților împăratului. Iată jocul celor mai grave lucruri din lume; Providența își rîde de înțelepciunea și onorurile lumești: cauze frivole și, uneori, ridicole schimbă adesea soarta unor întregi state și monarhii. În acest caz, meschinele intrigi ale unor femei l-au salvat pe Ludovic XIV de la un pas ce l-ar fi adus într-o situație din care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
În legea lui: tinerii trecînd pe la preot Înainte de cununie, pentru Îndrumările cele de cuviință, acesta băgă de seamă că Floare nu Împlinise Încă șaisprezece ani, Îi mai rămînea o lună pînă atunci, avînd așadar nevoie de o dispensă de la stăpînirea lumească pentru căsătorie. PÎnă s-ar fi dus și s-ar fi depus cererea la oraș, pînă s-ar fi emis aprobarea și s-ar fi tradus oficial din limba ungurească a statului În româna Bisericii greco-catolice, răstimpul bu clucaș de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
două traversări ale oceanului și cinci ani de Americă, iar el față de ea, un an de militărie, patru luni de război și șapte ani de Siberie. Trăiseră spulberarea a două Împărății și Întregirea unui regat. Trecuseră peste ei cinci stăpîniri lumești. Le supraviețuiseră. Aveau să Îndure Încă două. Se bătuseră cu toată puterea și cutezanța tinereții ca să se elibereze de sărăcie și să ajungă stăpîni pe soarta lor și pe a copiilor lor. Nu putuseră face nimic În Austro-Ungaria, dar În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de inimă rea. Din ce pricini anume această dihonie monahicească era greu de spus, fiindcă maica Agripina nu stătuse în calea nimănui și nu supărase pe nimeni. Dar se vedea lămurit că invidia, pofta de clevetire și chiar alte păcate lumești se puteau prea bine adăposti și sub straiele călugărești. Că ce altceva le putuse mâna pe acele maici împotriva ei?... Venea altădată pe la mănăstire fostul monah și scriitorul Damian Stănoiu, își aminti maica Agripina, întrerupându-și firul istoriei cu necazurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tine... Te aștept..." Și apoi nimic. Aburul albăstriu s-a disipat cu discreția cu care venise, dar parfumul de lăcrămioare continuă să persiste. Sub efectul emoției fără seamăn a acestei scurte întâlniri, Dora se scufundă în detașarea totală de cele lumești. Dintr-o dată, măsuța pare scuturată de un vânt puternic și un nor violet își face loc între cele două femei. Dora simte în degetele atinse de acest nou venit niște ușoare înțepături ca niște descărcări electrice. Emoția Teodorei este perceptibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la nevastă, mulțumit și el de porția de iubire clandestină. Adevărul este că ibovnicii își asumă niște riscuri imense, cu urmări dintre cele mai dureroase pentru ei și pentru familiile lor, nemaipunând la socoteală păcatele acumulate pentru încălcarea legilor celor lumești și ale celor sfinte. Și, în definitiv, pentru ce? Pentru un dram de iubire care, oricum, până la urmă se plătește cu o monedă forte pre numele ei viața tihnită pe acest pământ și locuri cu verdeață pe lumea cealaltă. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai mult asupra cărții că pentru asta te-am dat la școlile cele mari. Nu mai pierde timpul, mamă, că le știu pe toate câte mi le spui! Urmează dădăceala cu distracția, cu ceaiurile, cu prafurile, cu fumatul, cu bolile lumești și câte altele. Le știu pe toate pe de rost, mamă, că am vorbit și cu diriga! Oricum, poți să fii sigură că eu știu cât se poate de bine pentru ce anume m-am înscris la Liceul-Internat, cu bursă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
greșeală, cu vreun crucifix mai lung. Eu, care știam, până atunci, că doar preotul mărturisește, am cerut lămuriri imediate Ninetei, care, după ce a aflat ce și cum, a admis că este posibil ca atunci când preotul este foarte absorbit de cele lumești, că om este și el, făcut din carne, oase și dorințe, preoteasa să poată asculta mărturisiri, că doar de aceea este soție de preot. I-am spus confidentei mele Nineta pentru că eu nu mă lăudam oricui; eram foarte modest că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aceasta era o altă poveste... Am rezistat apoi aidoma unui ermit. O vorbă n-am scos atunci când unii și alții au încercat să-mi cumpere "schema cocorului". Am invocat omerta, onoarea de gașcă, "spiritul școlii de karate"... Nu există glorie lumească mai fabuloasă decât cea din Ferentari. Când la sfârșitul anului școlar am primit, pentru prima oară în viață, două premii violonistul și toboșarul anului am găsit de cuviință că valoarea îmi dă dreptul să mă umflu în pene. Urcat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
arunca atunci la picioarele lui Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost atins de cancerul spleenului!" Cancerul acesta a devorat și căsătoria noastră, Z. De ce n-ar fi fost atins și Iuda de această boală lumească? Îmi amintesc de o noapte în care nu te-am găsit lângă mine, în pat. Te-am căutat peste tot, până când te-am găsit adormit pe o canapea, în sufragerie, dar nu oricum: erai cu vioara în brațe. Atunci am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
deloc rău, cu siguranță. Chiar dacă sunt cu totul convins că munca mea istovitoare, împlinită nu în 110 Rareș Tiron joacă, ci cu seriozitate deplină, mai devreme, sau mai târziu, îmi va fi bine răsplătită, eu nu aspir nicidecum la gloria lumească, acea glorie de răsunet, manifestată prin ovații care te fac să fii arătat cu degetul pe stradă; ar fi un trofeu prea neînsemnat. De fapt, această glorie nu este de dorit, pentru că ea nici nu există, ci doar creează iluzia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
din pădure. Tatbătrân, te rog frumos ,să lăsăm impresiile acestea, pentru că eu cred că tuturor acelora care intră cu gând curat în pădure pățesc la fel, nu numai eu. Ce crezi cât o să te mai supere această boală bătrânească sau lumească cum îi spuneți voi? schimbând ordinea discuției ca nu cumva să creadă bunicul că ea este o fricoasă. -Da ... mă mai supără, dar puțin. Mai beau apă vie ca să fiu sigur că am terminat. M-a învățat cum să fac
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
crezi că fac micuță păsărică? întrebă la rându-i Magnolia. -Cred că pui ceva la cale, de ne spionezi de atâta vreme, continuă prepelița bosumflată. -Nu, draga mea, am venit, am luat apă vie pentru bunicul meu care are boala lumească și o să plec acasă. -Nu cred ceea ce spui, continuă prepelița. -Spun adevărul, dar până s-a umplut ulciorul, am privit spre pădure și mă gândeam că în lumea voastră trebuie să fie tare frumos, de cântă atâtea păsări, zise Magnolia
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fundament al fundamentelor îmi modifică poziția în lume, atitudinea în raport cu ea. Întărește încrederea mea de fond și concretizează încrederea mea în Dumnezeu. Desigur, presupune unele consecințe: să-mi conștientizez responsabilitatea față de ceilalți și de mediu, să mă dedic obligațiilor mele lumești cu intensă seriozitate, maximă speranță și realism. Dar presimt deja o obiecție: povestirile miracolelor Bibliei sunt o permanentă piatră de scandal, complet ireale și inacceptabile pentru un om de știință? Mai putem crede în miracole azi? Nu sunt om de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]