441 matches
-
cere: Dispar și ceruri și pământ Și pieptul tău se bate, Și totu-atîrnă de-un cuvânt Șoptit pe jumătate. Te urmărește săptămâni Un pas făcut a lene, O dulce strângere de mâni, Un tremurat de gene. {EminescuOpI 190} Te urmăresc luminători Ca soarele și luna, Și peste zi de-atîta ori Și noaptea totdeauna. Căci scris a fost ca vieața ta De doru-i să nu-ncapă, Căci te-a cuprins asemenea Lianelor din apă. {EminescuOpI 191} PE LÎNGĂ PLOPII FĂRĂ SOȚ Pe lângă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mâine. Memoria mea, marcată de amintirea simplității gestului de rupere a pâinii pentru patru frați, zilnic, de mama mea sfântă, Anica și cuviosul Mihalache se face vers, dăruire și binecuvântare, ca fiică pe drumul mântuitor. Versul meu e liniștea dincolo luminătoare a sufletului, dăruit creștinului frate, spre bucurie duhovnicească. Te caut Te-ai afundat în umbrele din noapte ... Te caut rătăcind pe lungi poteci, în luna mută cuibărită-n șoapte Și-obscure stele, palide și reci. Trec pașii tăi pe-alei
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cu subunitatea sa, redresând o situație critică a regimentului, este decorat pentru merite excepționale pe câmpul de luptă, cu o decorație care, dacă ar fi fost ofițer, era echivalentă cu ordinul „Mihai Viteazul”. După război, cu dragoste mistuitoare de adevărat luminător al satului, lucrează cu pasiune pe ogorul școlii din Priponești, până la pensionare. Eram elev al școlii Priponești prin clasele a III-a - a V-a, dar nu l-am avut ca învățător, ci ca director al școlii. Era un om
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și unde mai pui că acum este vorba despre un dar deosebit. --M-ai făcut curios. Sunt numai urechi. --Iaca ce spune “Io Duca voevod” la 4 august 1670: “Adecă domnia mea,... am miluit sfintei mănăstiri unde este hramul Cei trei luminători: Vasile cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnedzău și Ioan cu rostul de aur, din târgu din Iași, (Trei Ierarhi n.n), cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale dinspre Bahluiu, să hie în pace de camănă și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care Mântuitorul pictat în bust, reprezintă cerul. Din înălțime observă și cumpănește cu multă atenție totul. În mâna stângă ține Evanghelia, iar cu dreapta binecuvintează. În planul de jos, la dreapta și la stânga vedem apostoli, sfinți și arhierei. Maica Domnului luminătoarea este ilustrată în scena a douăzeci și una. Ea, ca personaj principal, este pictată în potir cu Iisus Hristos - prunc, în brațe și cu o lumânare în mâna dreaptă. Ambii binecuvintează un grup de oameni îngenunchiați în fața unei peșteri. Scena a douăzeci
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca voievod mănăstirii Trei Ierarhi la 4 august 1670 (7178). Cam știu eu despre ce ar fi vorba... Știu că știi, dar hai să-l ascultăm pe vodă: „Adică domnia mea,... am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători: Vasilie cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnezeu și Ioan cu rostul (gura) de aur,... cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahluiu, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale... oricâte căldări vor pune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
încercărilor de dominare venite din partea Constantinopolului sau a Romei; despre frumoasele fecioare martire conduse de Gaiané și Hripsimé, ca și despre marea catedrală Ecimiadzin, una dintre cele mai vechi biserici din lume, care mai păstra mâna dreaptă a patriarhului Grigore Luminătorul. Cu acea mână se sfințea din șapte în șapte ani mirul, uleiul care îngemăna aromele a peste o sută de plante diferite, după rețeta lăsată creștinilor de acel patriarh. Uneori se oprea și rămânea tăcut. În acele momente pictorul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
avea altă avere decât casa și via - și cele vreo două-trei-patru-cinci hectare de arabil de la Reforma lui Averescu; cu administrația românească nu se Înțelegea, era și el un dezamăgit de Patria Mamă, zicea că România Mare, În loc să ne trimită luminați, luminători, ne-a trimis Întunecații, proștii, necinstiții de la ei, din Regat; În loc de exemple de civilizație românească, să ne zmulgă din rusism și din analfabetism, ne trimisese „ostrovari” - zicea: «Na, c-amu și România-i țară mare, cu colònii! Are și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
moara lui cutare, o’-ntrat În casăle lui cutare, o’ pus japca pe jiile de-acolo, pe dughenele de dincoaci’ - mai răi ca jâdanii! - Bineînțeles, exagera, zic eu. - Bineînțeles, nu exagera foarte. După Războiul cel Mare, România nu avea destui luminători pentru ea, floarea nației era Îngropată la Mărășești, la Oituz, la Cașin... Dar tot adevărat că Basarabia a fost „ajutată”, nu după nevoile ei, ci după aranjamentele necinstite ale regățenilor. Elementele cele mai rele: Începători, incapabili, pedepsiți - ca În colònii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În sărăcie, În lipsuri! Noroc de... - Noroc de un oarecare Gutenberg, inventatorul tiparului - de asta ai strigat: Trăiască Gutenberg!? - Cam de asta. Dar mă Înșelam - ce vrei: eram tânăr, naiv, Îmi ziceam că oricâte cărți ar arde tâlharii de la Răsărit, luminătorii, din moment ce nu pot arde tiparul, invenția... Eram un prost. Mi-am dat seama, nu În Basarabia, după Cedarea din ’40 - ci În România, după Cedarea din ’44: nu era nevoie ca ei, comisarii, arzătorii de meserie, să ardă cărțile; doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cum am „sustras” câțiva saci cu cărți la Șeica-Mare; am mai furat și de la Astra din Sibiu, dar cu acelea n-am avut noroc... - Câțiva saci! Dar restul? Și-așa suntem un neam fără hârtii și cu abia câteva cărticele - luminătorii de la Răsărit ni le ard și pe acelea, puține. - Dacă ți-ar veni bine, ce-ai face cu, de pildă, Operele complete ale lui Stalin - nu le-ai arde? - Să fii sănătos: cu câte serii din operele-complete, nu doar ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
material plastic și puse pe două trepieduri, un soare și o lună, cam necizelate ca factură, dar acoperite cu staniol sau cu foițe de metal, bineînțeles de aur și de argint, și de un oarecare efect, pentru că fiecare dintre aștrii luminători era direct Însuflețit de flăcările unui trepied cu jăratic. Deasupra baldachinului atârna din tavan o stea uriașă, scânteind de pietre prețioase sau fabricate din sticlă. Tavanul era Îmbrăcat În damasc albastru-deschis, presărat cu stele mari, argintii. În fața tronului, o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dar eu m-am crezut obligat, fiindcă mi s-au plâns și... ― Atunci pune punct, făcu bătrânul sever. N-am nevoie de mijlocirea dumitale pentru a afla ce doresc oamenii mei! Mijlocitorii de teapa dumitale sunt pacostea sătenilor. În loc să fiți luminătorii poporului, îi otrăviți sufletul și încurajați toate nemulțumirile ca din exploatarea lor să vă creați merite și popularitate... Degeaba, prima impresie nu mă înșeală pe mine niciodată. Bine te-am văzut eu și te-am judecat de când am făcut greșeala
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și o lume zgomotoasă, cu politicieni aidoma celor de azi, cu poeți și prozatori asemănători celor de azi, obsedați de ideea morții ce va să vină sau fermecați de astrul nopții și inepuizabila iubire, cu preoți mângâietori de suflete, învățători luminători de minți necoapte, scormonitori în tainele științei, apărători ai unor cauze drepte și nedrepte, visători în orânduiri mai bune, cu legiuiri populiste, eroi cu ,,Virtutea militară" strălucind pe piept și în manualele școlare, o societate omenească cu țărani robiți, cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
se vor umple puvoaiele de tine. 7. Cînd te voi stinge, voi acoperi cerurile, și le voi întuneca stelele; voi acoperi soarele cu nori, și luna nu-și va mai da lumina ei. 8. Din pricina ta, voi întuneca pe toți luminătorii cerurilor, și voi răspîndi întunericul peste țara ta, zice Domnul, Dumnezeu." 9. " Voi mîhni și inima multor popoare, cînd voi vesti pieirea ta printre neamuri, în țările, pe care nu le cunoșteai. 10. Voi face să se îngrozească multe popoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
tot, nu pentru că este mai blândă, mai îngăduitoare, ci pentru că ea crede nelimitat în perfectibilitatea omului, salvarea omenirii. Analizând rătăcirile, căderile, să credem, fără pic de îndoială, că putem deveni mai buni decât ieri, mai luminați decât alții, mai apostolici=luminători theandrici. Nu infatuarea, mâna-n buzunar și pieptul bombat, cum fac politicianiștii, ne scot în evidență, ne scot din anonimat și efemer, ci corectitudinea acțiunii pilduitoare, demne de urmat. După acest excurs interior, colonelul Savel încearcă un regret că nu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de-aceleași zări. (Vol. Culegătorul de zări, Ed. Agora, Iași, 1997, Col. În Duhul Adevărului) Cei care treceți prin Aiudul Golgotei românești întru apropierea de Hristos, nu ocoliți “Monumentul Crucilor Înfrățite” de la “Râpa Robilor”, stați de vorbă cu luminatul și luminătorul părinte duhovnic Teodor, el însuș i martir al închisorilor comuniste, frate de credință și suferință și ucenic al Preacuviosului Arhimandrit Iustin Pârvu de la Sf. Mănăstire “Petru-Vodă” - Neamț și veți înțelege mai profund rosturile existenței noastre, veți pleca mai bogați sufletește
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
să le salveze. Între Savel și alter-egoul său, se ciocnesc întrebări, mirări, răspunsuri incomplete, peste tot, fel de fel de opinii și soluții de consecvent patriot, de așezat moldovean pe linia răbdării adâncitoare de gânduri, pe linia calmului reflexiv, mai luminător decât orice vox clamantis in deserto și cu inima la Dumnezeu, conservă încrederea că Neamul Românesc își va găsi făgașul, prin care să iasă din decădere, imitație și platitudine, îmbolnăvire, pe spirala stilizată a coloanei lui Brâncuși, a Monumentului Crucilor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
res sacra homini” (omul ființă sfântă omului), model sacru, demn de urmat, cum ne învață cel mai mare filosov latin, Seneca, prietenul de înțelepciune al Sfântului Apostol Pavel, îndumnezeitul predicator al popoarelor și timpurilor. Modelul este inelul unificator, luminat și luminător, sursă și efect polarizator, centru care la un moment dat se multiplică în discipoli, făuritori la rândul lor de ucenici și astfel societatea se modifică, crește progresiv, sintagmatic și paradigmatic, redându-i omului verticalitatea, caracterul, sensul din zicala germană “ein
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Em. Gojdu", nume de ctitor macedo-român deștept, întreprinzător, luminist. Rămânem uluiți aflând ce emulație culturală, pasiune profesională, efort creator reflectat în existența atâtor reviste și societăți culturale și ce dorință comună de ridicare a întregului popor, îi stăpânea pe toți luminătorii orașului. Procesul meu. Crăciun la Jilava. De Sfintele Paști la Jilava, formează un grupaj de evocări scrise de Papadima cu detașarea creștinului care face din suferință test inițiatic purificator. O privire mai extractivă asupra “evocărilor” În a sa monumentală “Istorie
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
o săptămână încheiată. Discutăm cam o oră, îi ofer volumul doi, despre apariția căruia știa, ne întreținem discutând elevat ca doi intelectuali de aceeași nobilă profesie, formați special la același tip de veche școală normală ce a pregătit generații de luminători ai tinerei generații. S-a grăbit să plece, presat de timp, obligat unui solicitări oficiale. Deoarece în acest timp m-a sunat prof. Serghei Coloșenco, l-am pus în legătură cu musafirul meu pentru câteva momente. Vizita prof. Gruia Novac m-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de preoți cu vocație și de învățători pătrunși de misiunea de educatori apropiați sufletului oamenilor pe care i-au îndrumat. Cu hărnicia satului și credința în bine, adevăr și dreptate am pornit să învăț la oraș, ajungând la rândul meu luminător și învățător al satului din care m-am ridicat. În anii aceia foarte tineri m-am oferit cu drag satului meu, dar vremurile au fost de așa natură încât doar după 3 ani să fiu îndepărtat de regimul de atunci
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
jale Colo-n rariștea din vale. Și un glas aude, pare, Ce-o chema în depărtare: " Mărgărită, Mărgărită, Cu coroană aurită, 114 {EminescuOpVI 115} Ah, din valea cea adâncă, Ca pe-o stea te zăresc încă, Ca pe o stea luminătoare Și deasupră-mi plutitoare; Glasul cornului străbate Dulcea ta singurătate; O, te pleacă plângerilor, Tu, crăiasa îngerilor, Lasă zidurile tale Vino-n vale, vino-n vale! O, auzi sunând Pe cărare corn Căci spre tine blând Îl întorn. Mărgărită, Mărgărită, Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pentru mine Norocul a hotărât Și cumva de-i cer vr-un bine Mult mai mult îl întărît; Lacrimele de-ntristare Ce din ochi-mi nu se șterg, Trecere, credință n-are, Nicăiri unde alerg; Nesimțirea este fire... ............................ No 72 Luniță luminătoare Și stele strălucitoare, Luminați mai cu tărie Scumpa mea călătorie, Dați lumină înfocată Pân cărarea-ntunecată Să văz drumul ce mă duce La iubita mea cea dulce, Care tristă și deșteaptă Cu dor mare mă așteaptă Ca să ajung cât mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ostracizaseră în 1950, expulzându-mă din sat tocmai la vârsta de aur a unei tinereți clocotitoare și a unei energii pe care voiam s-o dăruiesc în întregime satului minunat în care crescusem și mă pregătisem pentru profesia de învățător, luminător al satului, tocmai atunci când din Soare-Răsare a venit peste noi IADUL comunist cu tot cortegiul lui de năpaste pentru toată țara. Aceleași probleme ridicate de autor mi-au fost în atenție, dar nu le-am aprofundat decât târziu, după 1989
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]