9,370 matches
-
al litoralului și permit practicarea sporturilor nautice și a pescuitului. lacurile din Delta Dunării sunt numeroase, variabile ca suprafață și propice pentru pescuit și desfășurarea sporturilor nautice. Cele mai importante sunt Fortuna, Matița, Merhei, Gorgova, Isac, Dranov ș.a. lacurile de luncă sunt apreciate mai ales în cazul turismului de sfârșit de săptămână, pentru Lacul Techirghiol Lacul Snagov Lacul Roșu Lacul Sf. Ana Lacul Izvorul Muntelui peisajul oferit, posibilitatea înotului și, mai ales, pentru pescuitul sportiv. Exemple: Snagov (București), Brateș (Galați), Ciurbești
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
teritoriul țării noastre s-au delimitat 27 de arii naturale protejate (rezervații ale biosferei, parcuri naționale și parcuri naturale) la care se adaugă rezervații științifice, monumente ale naturii, rezervații naturale și arii de protecție speciala avifaunistică (fig. 6). Munții Măcin Lunca Joasă a Prutului (Vădeni) Munții Apuseni (Platoul Padiș) 1. Rezervația Biosferei Delta Dunării deține un triplu statut de protecție internațională: Rezervație a Biosferei, desemnată de Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”, Zonă Umedă de Importanță Internațională, desemnată de Secretariatul Convenției Ramsar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
15. Parcul Național SemenicCheile Carașului; 16. Parcul Național Munții Măcinului; 17. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, desemnat ca Zonă Umedă de Importanță Internațională de către Secretariatul Convenției Ramsar; 18. Parcul Natural Vânători-Neamț; 19. Parcul National Buila - Vânturarița; 20. Parcul Natural Lunca Mureșului; 21. Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior; 22. Parcul Natural Comana; 23. Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”; 24. Parcul Natural Munții Maramureșului; 25. Geoparcul Platoul Mehedinți; 26. Parcul Natural Putna - Vrancea; 27. Parcul Național Defileul Jiului. Delta Dunării - studiu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
16. Parcul Național Munții Măcinului; 17. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, desemnat ca Zonă Umedă de Importanță Internațională de către Secretariatul Convenției Ramsar; 18. Parcul Natural Vânători-Neamț; 19. Parcul National Buila - Vânturarița; 20. Parcul Natural Lunca Mureșului; 21. Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior; 22. Parcul Natural Comana; 23. Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”; 24. Parcul Natural Munții Maramureșului; 25. Geoparcul Platoul Mehedinți; 26. Parcul Natural Putna - Vrancea; 27. Parcul Național Defileul Jiului. Delta Dunării - studiu de caz Situată în sud-estul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
un interes special se bucură, pentru persoanele pasionate, arealele cu resurse cinegetice și cele cu resurse piscicole. Fondul de vânătoare este mai bogat în zonele împădurite din spațiul montan, iar pescuitul sportiv este practicat în Delta Dunării, în lacurile de luncă și în iazurile amenajate cu acest scop. c) Turismul cultural-științific are ca obiectiv cunoașterea, formarea și educarea turistului, cu accente pe latura morală a personalității sale. Se prezintă într-o multitudine de fațete și se realizează printr-o gamă largă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în exces, la refuz de sine, non-comunicare, vorbărie goală. Distan-ța pe care o implică oglindirea îl sperie uneori și atunci... se preface leneș sau ursuz sau gânditor. Se pierde în spațiu: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. (Un domn bine) În acest moment poezia încearcă să-și cucerească o dimensiune proprie: Și am spart sticlosul perete, Acea dimensiune care mă fascina. (Muzeul) Numai astfel dispare posibilitatea de a vedea prea mult ori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de melancolie sau nebunie, adoptă poza leneșului. Starea poetică de "lene", starea Trântorului, se traduce printr-un refuz al verticalității: Flacără jucăușă, dogorâtoare, ai clipit la patul meu de șmecher crai. Rogu-te politicos, nu sta în picioare, suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. (Un domn bine) Când poetul își propune să lupte împotriva "lenei", o face cu mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
dramatic: Iluzii, mi-ați furat echilibrul, pământul meu se clatină ca un trapez. (Un cuceritor) Dezechilibrul conduce poetul spre o lene contrafăcută, exhibiționistă (suprem paradox), scontând anumite efecte regizorale. Reluăm versurile: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. Cel care intră în lunca Trântorilor, pe tărâmul "Somnoroasei", trebuie să își însușească regulile jocului, așa cum cel care intră în infern nu are voie să privească înapoi. Așadar, starea orizontală se dezvăluie a fi o surpare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
clatină ca un trapez. (Un cuceritor) Dezechilibrul conduce poetul spre o lene contrafăcută, exhibiționistă (suprem paradox), scontând anumite efecte regizorale. Reluăm versurile: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. Cel care intră în lunca Trântorilor, pe tărâmul "Somnoroasei", trebuie să își însușească regulile jocului, așa cum cel care intră în infern nu are voie să privească înapoi. Așadar, starea orizontală se dezvăluie a fi o surpare, o cădere în sine, o pierdere în absolutul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi cu viteze și frecvențe mari. Temperaturile scăzute sunt întreținute și de evaporația activă care umezește aerul. Numai în perioadele de secetă aerul se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
scăzute sunt întreținute și de evaporația activă care umezește aerul. Numai în perioadele de secetă aerul se încinge, solul aluvionar, nisipos iradiind puternic căldura solară, favorizând apariția, uneori, a fenomenelor optice din categoria mirajelor. Iarna, când apele îngheață și suprafața luncii este acoperită de zăpadă, temperatura aerului înregistrează valori foarte scăzute, la răcirea aerului provocată de intensificarea iradiației nocturne adăugându-se și aceea provenită din coborârea pe vale a maselor de aer rece și dens de pe dealurile înalte din E și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aerului este ridicată; apar brizele de zi și de noapte, ceea ce favorizează dezvoltarea plantațiilor pomi viticole, culturilor cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor” apare un microclimat de tranziție. Pe terase, climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Așa ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre est bazinul său, cumpăna apelor lui fiind astăzi în dreptul satului Arsura, la abia 7 km vest de lunca Prutului. Față de Crasna, valea Lohanului este mai veche, apariția ulterioară a celei dintâi nefăcând decât să-i răpească acestuia, prin captări succesive, din aval în amonte, toți afluenții de pe dreapta, reducându-i bazinul la îngustimea frapantă pe care o are
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cel al Crasnei, poate fi împărțită în două părți (după I. Gugiuman): de la izvoare și până la cotul pe care Lohanul îl face spre vest, în dreptul gării Dobrina - Huși, avem cursul sau valea superioară, iar de la acest punct până la debușarea în lunca Crasnei, cursul sau valea inferioară. În cursul superior, valea Lohanului este foarte larg deschisă, adevărată vale de peneplenă ridicată la peste 300 m altitudine absolută, reprezentând ca direcție de orientare (NV - SE) un fragment de vale suspendată din vechea rețea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aici, mereu sculptate prin meandrarea dinspre vest și dinspre est a afluenților Crasnei și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși (24 - 26 m altitudine absolută). Prin acest fapt, observăm că ne aflăm în fața unui exemplu din lupta pe care Prutul o duce cu Siretul, pentru lărgirea bazinului său. Avem deci un caz mic, asemănător celor mari
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
acolo unde s-au produs despăduriri), a hârtoapelor, iar panta șesului este domoală (3,5 m până la 1 km). Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui cu greu își croiește drum. Versantul drept este, însă, tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât în lungul Lohanului, cât și a afluenților săi. Este alcătuită atât din specii ierboase (Tripholium pratense, Tripholium hibridum, Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus pratensis ș.a.) cât și specii de arbori
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
XIX-lea și care explică și faza de maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune, dezavantajate de situl restrictiv, afectate de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
interesant un fenomen natural transportul masiv de pietrișuri pe care îl asigură pârâul Beliei în timpul topirii zăpezilor și după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează în formațiunile geologice din alcătuirea avanfosei. Această zonă cuprinde, depozitele miorene, dezvoltate sub forma unei puternice molase cu episoade lagunare cu gips și sare, ori impermeabile, care în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
timp. Pădurile rețin mult timp zăpezile pe care le redau circuitului apei treptat. Ca urmare, primăvara asistăm la o creștere continuă a apelor până la înregistrarea unor nivele de peste 100cm. Apele ies din matcă, umezind versanții pe care îi degradează, iar lunca se transformă intr-o adevărată oglindă. - Regimul scurgerii este bine înregistrată de debite stâns legate de regimul precipitațiilor care cad în regiune, de gradul de înclinare al suprafețelor de scurgere, de patul mai mult sau mai puțin permeabil pe care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
În aval de Azuga și trecând prin numeroase localități între care și Breaza, Prahova joacă rolul de emisar al apelor reziduale și orășenești ale acestora, de unde rezultă o înrăutățire a calității ei. Stratul de aluviuni grosiere care cantonează freaticul din lunca Prahovei și a afluenților este subțire, discontinuă și prezintă numai interes local. Numai drumul de la Nistorești care furnizează o parte din apa orașului Breaza este o captare relativ importantă. Împreună cu drenul de la Câmpina, acesta furnizează o parte din apa necesară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]