1,346 matches
-
Cum sufletu-i deși nu-nbătrânește Între zâmbete trăiu-ți oblojește, Îngrijindu-te, în schimb de-ai da, Atenția ce dorește și i se cuvenea, Numai ei --Femeii! De-i un timp de venit și de plecări, Că viața-i pare o luntre de secări, La tine de se va întoarce îndărăt, Fericirea-i mare nu pe cât un hat, De-i dai mai mult și din ce nu ai, Ea îți va da binecuvântări și-n rai, Anume ea -- Femeia! Dacă-ți va
CINE-I EA..FEMEIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353694_a_355023]
-
la câte-un han întrebați-mă că nu știu parcă nu-mi doresc nimic tron din care să abdic sau livrea de vizitiu aș pleca într-un surghiun să mă ardă, să mă mustre discordante și ilustre valurile de simun luntre trasă la edec visul meu un orizont să mi-l fi trecut în cont în registrul cel mai sec și mi-aș trage niște palme nu știu cine e de vină: partea mea numai chinină și potopul de sudalme! Referință Bibliografică: așteptare
AŞTEPTARE FĂRĂ MIZĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358481_a_359810]
-
că aș fi vrut să fiu gorun, iar uneori un om nebun? Că vorba are alt accent, cuvântul este desuet, că lumea o trăiesc prin pori, că zilele îmi sunt ninsori, dar fac din ele calde flori? Că mă fac luntre la nevoi, când valurile vin șuvoi, că văd în punctul înnegrit raze de soare-n răsărit și verdele mult înverzit? Da, vinovată de aș fi, e dreptul meu de a trăi, nu cum e unul, sau e altul, ci cum
SUNT OARE VINOVATĂ... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357564_a_358893]
-
talent, Echidistant chiar, eii, să fi și-atent... Că-n vizor nu degeaba le intrași, Precum ‘deșteapta la infantilași, Ea degrabă se gândi ‘preacurat, Că tu grăbit talentul i-ai ‘furat’. Cumva de te-ai trezit să-i răspunzi, Că luntrele porcite nu poți să-nfrunți, Trezit și la pocite, cu rele încuscrite, Ai etichete agresive-n.. măi - amețite! Cum de-ai putut ‘fura’ de la ‘sărman, La ce nu-i ajută materia din turban? Doar la împrumutul din tine -original, Tu
AI ‘FURA DE LA ‘SĂRMAN ? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358553_a_359882]
-
și bun cunoscător al metodelor moderne de creație, ne oferă un truc artistic al dedublării personajelor principale, Constantin fiind una și aceeași persoană cu Florin, de unde și explicația titlului. Procedeul este practicat și de Lucian Blaga în romanul publicat postum „Luntrea lui Caron”, în care filozoful este un peronaj, iar poetul, altul. Un astfel de procedeu dă posibilitatea autorului să-și pună eroii în dialog, în dispute pe teme filosofice sau sociale, în polemici din care poate rezulta adevărul. Spre deosebire de Lucian
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
cruci de nedreptate,/ prin cuiele uciderii de frate./ Iar împletim blestemele de tată,/ să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată./ Tu iarăși zici, în blânda rugăminte:/ Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte”. (Golgota). Gânguritul ca o togă de April s-a pus în luntrea rugii, veghiind în luminișuri de pădure. Cerdacul surâsului a îmbrățișat-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
speranța având un corespondent în cromatica decorului:”Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă;/ Tresărind în cercuri albe/ El cutremură o barcă.” Chemarea la dragoste va fi urmată de un întreg ritual al iubirii, proiectat de îndrăgostit: “Vom sări în luntrea mică/ Îngânați de glas de ape/ Vom lăsa din mână cârma/ Și lopețile să-mi scape” sau “Și mi-i spune-atunci povești/ Și minciuni cu-a ta guriță,/ Eu pe-un fir de romaniță/ Voi cerca de mă iubești.. Și
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
închege sistemul de gândire la care lucrase din tinerețe. Un rol important în redobândirea încrederii în sine l-a jucat ea, ultima lui muză, Elen. În cartea Ancăi Sîrghie se mărturisește cum a luat naștere, la îndemnul Elenei, romanul autobiografic „Luntrea lui Caron”, inițial intitulat „Robie cerească, Robie pământească”, pentru ca printr-o asemenea proză memorialistică poetul să-și facă înțeleasă personalitatea și pentru marea masă a cititorilor. O ingenioasă modalitate de a completa informațiile documentarului se constituie în partea a treia
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
evenimentele și din perspectiva poetului. Conceput după patru ani de la trecerea în eternitate a Elenei Daniello, conducătoarea primelor două trepte dialogale din volum își derulează acum interviul imaginar la Sibiu, în decembrie 2014. Conceput pe baza unor pasaje din volumul „Luntrea lui Caron” care apar ca răspuns la unele întrebări gândite de autoare cu scopul sondării opiniei poetului, dialogul reliefează aspecte esențiale și impresionante semnalate de Blaga, idei profunde și substanțiale privind procesul de creație, semnificația artei, iubirea ca esență a
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
în ritmurile bătăilor inimii” (“Andante”), poetul antrenând-o în jocul spiritual al sublimării trăirilor în cuvântul mântuirilor („Poezia”). Pasiunea cu care respirau împreună farmecul versurilor, poetul și muza atrage femeia în focul mare al pierderii de sine din „Cântecul focului” ( „Luntrea lui Caron”, p. 505). Această unică bucurie de-a avea alături femeia adorată compensează suferința și umilința la care a fost supus poetul, ajutându-l să o depășească și chiar să o transforme în lecție spirituală pentru ceea ce va fi
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
și fără tată, încă de la vârsta de cinci ani. Tatăl fusese împușcat pe frontul ruso-german al Primului Război Mondial. Elementul biografic demoralizant va fi fost în special, faptul că a fost părăsit de mamă. Indiferent de lanțul tehnologic de care beneficiază autorul: luntre, moară, camion, versurile au cale proprie, posibil terestră: „prin bolovanii grunzuroși“, ori siderală, în funcție de forța vocației și de obiectivul [tendința] celui care le-a conturat. Una dintre întrebările, poate a fiecăruia dintre noi, când viața devine grea, este dacă vom
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
Radu Călin Cristea: O dezamăgire tămăduită de Ștefan Vlăduțescu O dublă, delicată și iertătoare dezamăgire neputincioasă alimentează disforia de adâncime a cărții lui Radu Călin Cristea „Luntre și punte (Douăsprezece conversații despre tranziție”) (Pitești, Editura Paralela 45, 2010). Este dispoziția afectivă ce ține „prizonier” un spirit reflexiv și lucid, onest cu propria conștiință și cu lumea. Această stare rezultă dintr-o firească „exigență (...) față de elite”. Materia volumului
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
puțin imprevizibil. Doisprezece dintre actorii realității curente sunt reținuți ca „voci” ale gândirii sociale, ca factori ai spațiului public și li se dă cuvântul. Mesajele lor transparente sunt articulate în perimetrul unor conexiuni precum prezent/viitor, optimistm/pesimism, încredere/dezamăgire, luntre/punte. Se obține în acest mod un „mesaj relativ omogen” (p. 14) al unor personalități exponențiale. Prezența jurnalistului se face vizibilă pe întregul flux al semnificațiilor textuale: atât în planul de adâncime (al gândului, al ideilor, al gândirii), cât și
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
al cuvântului înainte, prin întrebările directive și prin intervențiile non-interogative, dar păstrând marca de orientare pe ideatica de prounzime. Prin dirijarea interviului, reflecția este adusă în convergență cu opiniile, părerile, credințele și atitudinile exprimate de cei intervievați. Metafora tranziției românești, „luntre și punte”, este revelatoare și pe bucla internă a dublei dezamăgiri a celui care intervievează și pe bucla externă a realității tranziției, a obiectului tematic: „Omul de tranziție alunecă în luntrea sa, pândit de amenințări (...). Terminalul acestei misiuni de viață
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
și atitudinile exprimate de cei intervievați. Metafora tranziției românești, „luntre și punte”, este revelatoare și pe bucla internă a dublei dezamăgiri a celui care intervievează și pe bucla externă a realității tranziției, a obiectului tematic: „Omul de tranziție alunecă în luntrea sa, pândit de amenințări (...). Terminalul acestei misiuni de viață și de moarte sunt punțile. Punțile există, sunt doar amăgiri sau trebuie clădite de mâna sa”. Cei 12 intervievați (Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Irina Nicolau, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Ștefan Augustin
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
Giurescu, Daniel Barbu, Sorin Alexandrescu, Nicolae Manolescu) sunt reținuți nu prin punctul de vedere general asupra tranziției, cât în special prin înălțimea unui gând despre omul sub vremi. Tranziția este apa de care se leagă în parte destinul românilor, iar luntrea și puntea, dincolo de dezamăgirea înțeleaptă, constituie ceva ce se află pe și deasupra apei. Perspectiva înaltă de „zbor planat” îi face pe cei 12 + 1 să se fixeze pe cursul și deasupra tranziției. Chiar prin aceasta, într-un fel, tranziția
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
se-ntîmplau să mai fie profesori prin școli și nu prin pușcării, iată ce scria Lucian Blaga: „Revelația și divinitatea au dispărut, dar a rămas organul Adevărului. Și organul Adevărului este Comitetul Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică” (v. L. Blaga, Luntrea lui Caron, Ed. Humanitas, București, 1990, p.129). La început de nou mileniu, oricine poate constata - fără nici o greutate -, că organul Adevărului a devenit mass-media, care transformă, prin repetare și răs-repetare, orice „găselniță” (orice minciună) în mare și indubitabil adevăr
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
fel. Știu c-am plecat demult. Dintr-un trecut în care mii de visuri am avut. Doream să cuceresc și să înving, să nu mă văd cum rănile îmi ling. Și n-am crezut s-ajung în acest hal, cu luntrea scufundată lângă mal, plin de regrete crunte ce mă dor când mă snopesc cu lacrimile lor. Am renunțat. M-am resemnat. Aștept ca inima să-ncremenească-n piept și plâng în cel din urmă anotimp că pentru ce-aș dori
NU MAI E TIMP de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340949_a_342278]
-
muzicii ușoare, ori actori, regizori și așa mai departe... Se poate remarca faptul că nu s-a scris mult și nici pe măsură despre artistul care a lăsat veacului, precum dalta în cremene, urmele sale, navigând prin timp întocmai unei luntre pe oglinda lacului, dar și prin talazuri, printre nuferi, dar și pe sub răchiți scorburoase, printre lebede și pelicani, dar și printre șerpi și păsări riverane de pradă. Dar a răzbătut, luntrind cu și prin cântec, lăsând în urmă o legendă
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
deprins din fragedă pruncie. Credință îți alunecă-ntr-un riț Te dai iubirii ca-ntr-o Mater Alma Și printr-o amintire vie, calmă, Ai vrea sa retrăiești eternul mit. Să nu te-ntorci din drum de-ai obosit Chiar dacă luntrea trage-ncet la mal Deasupra țărmului se zbate-un val Și pescărușii au zburătăcit. Deasupra, în azurul nesfârșit O pasare măiastra s-a oprit... LUMINI CRUCIFICATE Mă sprijin de un sunet blând de flaut Feudele de clipe-s iluzorii Beau
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
căzute, acea verticală a geniului artei luminii, prin ruga unei prezențe slăvitoare, este vocația nestăpânită de idei și gânduri ale oricărui literat, poet sau prozator, român sau italian, ce merg spre nemurire. București, 20.04.2009 BIBLIOGRAFIE: 1.Blaga, Lucian, Luntrea lui Caraion, roman, ediție îngrijită și stabilire text Dorli Blaga și Mircea Vasilescu, Editura Humanitas, București, 1990; 2.Cioran Emil,Pe culmile disperării, Editura Humanitas, București, 1990; 3.Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; 4
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
editată de Liga Scriitorilor Români, Filiala București și de Cenaclul Cetatea lui Bucur, Anul I, nr.1, ianuarie-martie 2011. [1]Gilbert Durand Structurile antropologice ale imaginarului, p.67. [2]Mihai Eminescu, Scrisoarea II. [3]Mircea Eliade, Huliganii. [4]Lucian Blaga, Luntrea lui Caraion, p.184. [5]Elisabeta Iosif, La marginea timpului, pag.1, Revista Cetatea lui Bucur, nr.1/2011. [6]Cristian Neagu, Clipa dintre noi,pag.2, Revista Cetatea lui Bucur,nr.1/2011. [7]Silvia Armenescu, Pădurea, pag.2
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
Speologie. După o incursiune la Peștera Bolii, activitatea cercului a intrat în impas. Dar atunci, în copilărie, când ne învoiau părinții, mergeam fericite în pădure, dar nu singure, ci sub oblăduirea doamnei Fina, vecina noastră. Trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor, acest lucru fiind minunat, dacă îl faci de plăcere! Doamna Finuca era fiica preotului Emil Negruțiu, iar casa mea părintească se afla în vecinătatea Casei Parohiale Ortodoxe din Ulmeni. Poate și de aceea visul bunicii Valeria
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
De ce? - Pentru că vreau, să mergem undeva să ne plimbăm. - Dar..., eu... i-am promis Ramonei că merg cu ea la un meci de handbal. - Ai de gând să te hotărăști cu cine defilezi? Vrei să fii cu fundul în două luntre? Ai grijă să nu ți-l uzi, dacă ai să cazi. Vezi, vezi! - Dar unde vrei să mergem? - Nu știu precis, vedem noi unde. La ce meci ziceai că dorea să vă duceți? - Este campionatul școlar și liceul nostru joacă
ROMAN , CAP. NOUASPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342946_a_344275]