8,252 matches
-
esențializează într-o decantare - autentic poem în proză: Nu le-a șters nici trecerea vertiginoasă a timpului, căci ele s-au brăzdat ca niște lacrimi pietrificate în inima orașului.”. Maria Toacă amintește, mai departe, că pe ușile unor apartamente de lux din centrul Cernăuțiului mai atârnă cutii poștale cu inscripția românească ,,Scrisori”, după care adaugă cu malițiozitate mușcătoare: Se vede că ele sunt destul de trainice și comode, dacă noii stăpâni le suportă de atâtea decenii”. Comprimate în primele două paragrafe ale
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
predicile lor, fețele bisericești, care insuflau încredere și se bucurau de respect, îi deșteptau din pe românii asimilați de străini. De atunci au trecut destui ani (...) Și puterea democratică, firavă la început, a prins la slănină, considerând că e un lux prea mare, o risipă prea neîndreptățită să-i bage în seamă pe niște amărâți de români care, de fapt, au și uitat cine sunt, de unde se trag”. În același registru, pe tonuri grave și înfrigurate, selectăm câteva frânturele și din
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de alter ego al autorului), care până la un moment dat i se suprapune ca viață și destin, are curajul să ridice piatra (sabia), să provoace la duel și să înfrunte o istorie de peste 50 de ani, să o descrie cu lux de amănunte și să-și râdă de exponenții ei, prezentându-i, pe marea lor majoritate, așa cum au fost ei în realitate, așa cum au fost ei schimonosiți, ciuntiți, cu pretenții de oameni cinstiți, corecți și înflăcărați, care se străduiau din răsputeri
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
acele evenimente memorabile. - Dar o întâmplare deosebită din timpul filmărilor dumneavoastră? - Sunt multe. Ce să aleg? Cum l-am regizat și l-am strunit pe uriașul Orson Welles în Bătălia pentru Roma? Cum i-am împăcat într-un hotel de lux din Paris pe Richard Burton și Elizabeth Taylor, faimosul cuplu de actori ai anilor ’60, aflați într-una dintre aprigele lor certuri? Cum trebuia să regizez Mihai Viteazul, cu o distribuție plină de staruri mondiale, începând cu cei trei de
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
plină zi, chiar de la intrarea blocului tău depistat cu greu, înconjurat degeaba de poliția municipală, însemnat cu o cruciuliță neagră pe harta umedă, boțită a orașului... Calculam ani și ani lovitura...ne evaporam de sub nasul cîinilor lup... ne lăfăiam în luxul mizerabil al colibelor alcătuite în pripă din ramuri de tei și crengi de pin...și crini de-un metru jumătate. Locuiam diamante, ne deplasam cu viteze uluitoare în mașini invizibile, grenadele urmăritorilor se turteau de pielea noastră blindată de-amor
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
de veseli nuntași ce dispare în ceață. Gloria zilei O, Maică Sfântă a leilor aș fi scos un urlet de sălbatic din gâtlejul îndesat cu reclame publicitare Doamnelor domnilor seara era năpădită de bubele stelelor să mori acum e un lux o afacere la sărăcia mea de paișpe carate sunt tot mai sceptic că tic-tacul de ceas al inimii indică ora exactă la care cioclii și preacucernicii părinți își vor lua onorariile elev pedepsit îți rostești numele la repetiția generală părinții
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
de Studii Istorice din Madrid. Călător împătimit, alege varianta cea mai lungă și mai spectaculoasă: Timișoara, Belgrad, Zagreb, Fiume, Triest, Veneția, Milano, Geneva, Sudul Franței, Barcelona, Madrid, Toledo, Córdoba, Sevilla, Granada și retur. Impresiile de călătorie vor fi descrise cu lux de amănunte în volumul Cutreierând Spania, apărut în 1928 și reeditat de Editura Sport-Turism în 1988. La întoarcere, face un scurt popas în localitatea Hendaya, știind că acolo se afla exilat Miguel de Unamuno, care putea fi întâlnit zilnic într-
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
Revoluție în orașul nostru a apărut o trăsură cu doi cai, e neagră, are clacson, portiere, stopuri care impun respect, Numărl ei de înmatriculare e UNU, are și radio are și fân, nu cunoaștem consecințele, Plimbarea cu ciudata mașinărie de lux ține loc de iubire la șosea, face și gara, Trăzniți o privim: pare o motocicletă Honda căzută din cer la Florența pe timpul lui Lorenzo Magnificul. Frig Un copil desenează pe asfalt un copil, dar copilului desenat îi este frig și
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
care citește după tine. Redactor atîția ani, domnia sa e pe punctul ca, prin ceea ce face, să-i trimită în șomaj pe cei care-i redactează cărțile. Căci ei nu trudesc cu țigara arzîn- du-le degetele. Sînt doar cititori de lux, care parcurg în avanpremieră un text unde intervențiile nu-și au rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfîrșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
Mi-e răcoare. Am acoperit-o cu paltonul meu. își desfăcuse capsa fustei. Știam ce-aveam de făcut mai departe. - Nu-s curvă să port dres, a șoptit. Am jartiere. Pe-atunci dresurile femeiești erau o raritate. Semn de mare lux. Și purtau numai curvele, amantele medicilor, ale securiștilor și secretarele celor din cece. Caimacamul se preschimbase în așcherliu rătăcit prin jariște. își târa pașii ghicind în preajmă rotocolina. Belaliu, își șoptea gâfâind: "Nu te glupăvi. Ușurel, ușurel, omilenicule. Olmazul e
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
G. Călinescu (de tot felul), Arghezi (care era un fel de Noe cu arca sa). Este panoramat impactul avioanelor, telefoanelor, radioului, televizorului, automobilului: unele stârnesc, altele irită, altele sunt luate pur și simplu ca bunuri de consum (sau obiecte de lux) prea puțin extraterestre. Săptămâna cărții, adevărat festin livresc în capitală, este scanată prin activitatea librarilor, editorilor, cititorilor și, firește, a scriitorilor, care foșnesc impacientați ori cu grație, participând la ședințe de autografe, dezbateri etc. Ce potrivit ar fi inclusiv astăzi
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
gările, filantropia, serbările urbane. Nu este vorba neapărat de paseism delicios, ci și de recuperare boemă și revitalizatoare. Este rememorat, de aceea, și Bucureștiul supus ochilor venetici, ca oraș-cocteil, o pizza orientalo-occidentală (am putea spune astăzi), un potpuriu în care luxul este secondat de bălegar. Autorul îi trece în revistă și pe românii plecați în străinătate (exilați și autoexilați), care se gândesc la țară și capitală și care o fac, nu arareori, cioranizând avant la lettre. De aceea, Cartea de bucăți
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
dat capitalei, acela de Hilariopolis. Lumea cocioabelor, mitocănia, maidanul, zona calicilor, fauna patibulară, acestea sunt mai cu seamă segmentele investigate de Adrian Majuru. Apoi Bucureștiul libidinal și venal, al cocotelor de toate nuanțele, de la "podăresele" de odinioară la prostituatele de lux de astăzi. Nu sunt uitați străinii și felul în care îi percep ei pe români prin intermediul capitalei lor: românii sunt grobieni și snobi, iar capitala, deși nu este o cloacă, este o mixtură de mizerie orientală și grandoare occidentală. Bucureștiul
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
artei peșcheșului și bacșișului, la care se ajunsese și pe stil românesc, și pe stil balcanic. Regulile acestei arte au fost dezvoltate magistral, pe segmente, pături și structuri sociale. În bună regulă, funcționează și astăzi. Amabilitatea reală este, desigur, un lux. Cum s-o cucerești de la aproapele tău. Regula ochilor frumoși este destul de improbabilă - dar nu de desconsiderat. Cea mai simplă s-a dovedit a fi ideea că amabilitatea se poate cumpăra, deși "C-o mână te mângâie/ și cu alta
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
fără îndoială influențat de reminiscențe din literatura romantică târzie și din cea decadentă. În portretul Rașelicăi converg cel puțin două tipologii feminine: în primul rând tipul "femeii orientale", deja prezente în Romantism și care, legată de imaginea unui Orient de lux și desfrâu, exemplificată în celebra pictură a lui Eugène Delacroix, La mort de Sardanapale, i-a fascinat pe mulți dintre poeții și romancierii epocii, realizând visul lor dublu de exotism în spațiu și în timp; în al doilea rând, tipul
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
definiri poetice ("ceva din mine aburul care ar putea fi/ chiar poezia somnul dulce din jurul/ mașinii de scris"), dar subordonate unui flux discursiv debordant: „am o biată mașină de scris/ îți scriu de la rețete compensate/ pînă la texte financiar-contabile/ cu lux și flux de amănunte/ înșirînd zilnic dincolo/ de banda neagră aceleași cîrlige/ de la a la z o viață trăită între/ munți de bube și oceane de spirt...". Sau poeme scurte, care mizează pe corelativul obiectiv, pe simbol și metaforă sau
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
rece asupra realității (ciclul Realității dizolvate în antinatură). Reciclările optzeciste de stiluri și maniere sunt destul de prolifice în sine, dar se cade și o briză de aer rece din partea noilor formule de a scrie, ceva mai multă noutate. Poezie și lux Adrian Bodnaru a fost primul poet recenzat de mine în „România literară". Ar trebui cu această ocazie să am o relație specială cu cărțile lui și, la acest al doilea frumos volum care îmi cade în mână să cuget la
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
ocazie să am o relație specială cu cărțile lui și, la acest al doilea frumos volum care îmi cade în mână să cuget la cât am evoluat și eu, și poetul. Versuri și alte forme fixe e o cărticică de lux, în genul celor pe care Editura Brumar, specializată în editarea de poezie, le promovează, fără a avea, din păcate, și puterea financiară de a le desface pe piața largă. Bijuteriile acestea de cărți ar putea redeschide gustul pentru poezie. Tot
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
vedea "în orice refugiat un om adevărat [...] pînă ce singur se va dezminți. Dacă se va dezminți..."11 nu izbutește să-i anuleze dubiile. După aproape doi ani, la 5 iulie 1951, el notează: "Îmi povestește șSorana Gurianț apoi cu lux de amănunte ambigue că va fi expulzată din Franța, deoarece Siguranța statului o consideră agentă sovietică. Nu spun nimic, deoarece nu sînt convins nici de vinovăția, nici de nevinovăția ei. M-au îndepărtat totdeauna de această femeie legăturile ei oculte
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
prietenilor pricepuți la poezie. Dar și numele unui uriaș suflet, ascuns într-o făptură cu totul și cu totul altfel decât îmi imaginam că poate fi o femeie poet. Asta am aflat-o pe o corabie adevărată, un transatlantic de lux, pe care ne-am îmbarcat zeci de scriitori acum 10 ani și mai bine. Era și Madi acolo. Din puzderia de lume i-am ținut minte, pentru că m-au tulburat cu gesturile lor, pe Țepi, care a purtat peste mări
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
nu va ști să fie și altfel". Sau, tot aici: "Sensibilitatea oamenilor conștienți din această țară nu mai vrea să primească poezia, e sătulă de poezie, pentru că se lovește de ea ca de un privilegiu, ca de un obiect de lux, de o bijuterie minuțios lucrată pentru câțiva". Bogziana "reabilitare a visului" se regăsește și ea, firesc, în acest context: "Reabilitarea poeziei mânjite până la noțiune"... ( v. Denaturarea poeziei, în "Cuvântul liber", nr. 27, din 11 mai 1935). Când pune, însă, chestiunea
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
nu va ști să fie și altfel". Sau, tot aici: "Sensibilitatea oamenilor conștienți din această țară nu mai vrea să primească poezia, e sătulă de poezie, pentru că se lovește de ea ca de un privilegiu, ca de un obiect de lux, de o bijuterie minuțios lucrată pentru câțiva". Bogziana "reabilitare a visului" se regăsește și ea, firesc, în acest context: "Reabilitarea poeziei mânjite până la noțiune"... ( v. Denaturarea poeziei, în "Cuvântul liber", nr. 27, din 11 mai 1935). Când pune, însă, chestiunea
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
inedite sunt enumerate cîteva duzini de stabilimente unde se povestea, colportîndu-se zvonuri și se glumea, bînd bere, sorbind cafea ori ingurgitînd mâncăruri tradiționale. Sunt amintite vechile hanuri (Hanul Roșu, al lui Manuc), noile hoteluri, mai mult sau mai puțin de lux ("Otelul" Continental, Hotel de Orient, "peste drum de Episcopie", Metropol), cafenelele simandicoase ori populare (Fialkowski, Capșa, Kübler, Brofft, oferind "singura rimă la moft", Garibaldi, Schreiber din Lipscani), terasele și grădinile de vară (terasa Oteteleșanu, "la deschizătura largă a Pieței Teatrului
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
piatră deschisă la culoare, aveau un aer elegant, specific. Multele stiluri folosite se armonizau cu fizionomia neliniștită și variată a străzii. Era, aici, plin de magazine cu vitrinele arătoase și cu lucruri de preț; peste tot era exhibat, ostentativ, un lux copleșitor, pe jumătate parizian, pe jumătate oriental - dar bogăția și somptuozitatea păreau să ia, în multe cazuri, locul bunului gust și al eleganței autentice. O mulțime de trăsuri boierești cu vizitii în livrea treceau încoace și încolo, iar pe ambele
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
înăuntru și mai în detaliul perimetrului meu cu atît devin mai prost "muzicolog" în celelalte privințe. încep să uit. * într-o lume de contradicții nu mai e nevoie să invenți altele imaginare. Cînd descrii ceva negru, nu-ți poți permite luxul să mai înegrești! (Oare e justă această reflecție?) Mangalia 1964
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]