1,150 matches
-
chiar măricel, o etică fermă a muncii și respectului. A minții, a înșela încrederea, a forța voința sunt greșeli frecvente la un copil isteț. Numirea lor în forma „nu minții”, „nu înșela” etc., chiar dacă a fost prins asupra faptului, cu mâța-n sac cum spune românul, constituie un îndemn nicidecum o solicitare spre îndreptare. Soluția este unică. Pur și simplă, părintele sau persoana care aude o asemenea expresie cu evidentă tendință, nu are voie să o audă. Pur și simplu asurzește
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
crunte pe metereze de cenușă Ancorate-n lanțuri hâde din galere scufundate Sunt uitate-n băi de sânge scoase radical pe tușă. Vreasc în suflete murdare de ucigătoare fițe Stă la pândă pe la colțuri și firide adumbrite Pline de matroane mâțe, pești golași și chiar fetițe Fețe hâde nămolite în curvisme golănite. E o junglă repudiată de eonice ființe - zei parșivi Ce din eternitate trag hulpavi, mitici și masoni În astralul cel mai rece fiind pe veci ei longevivi Galaxiilor din
O GALACTICĂ APOCALIPSĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383957_a_385286]
-
Dante sărise și el În picioare, cu mâinile Întinse spre grumazul lui Lapo. Simți o mână care Îl reținea, În timp ce restul se interpuneau. Abia izbuti să Îl atingă razant, Înainte să Îi scape cu un țipăt sugrumat. — Zgârii ca o mâță, messer Durante! scânci el, trăgându-se de nasul dungat În roșu. — Eu lovesc ca un tigru. Las mâțele pentru șobolani ca voi! Cu inima În frământare, poetul privi Împrejur. Probabil că și dânsul era răvășit, judecând după sângele care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
reținea, În timp ce restul se interpuneau. Abia izbuti să Îl atingă razant, Înainte să Îi scape cu un țipăt sugrumat. — Zgârii ca o mâță, messer Durante! scânci el, trăgându-se de nasul dungat În roșu. — Eu lovesc ca un tigru. Las mâțele pentru șobolani ca voi! Cu inima În frământare, poetul privi Împrejur. Probabil că și dânsul era răvășit, judecând după sângele care Îi bătea cu furie În tâmple. Încetul cu Încetul, Începu să se destindă, păstrându-și ochii ațintiți asupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Ceahlău, vei vedea o țară mândră și binecuvântată între toate țările semănate de Domnul pe pământ. Ea seamănă a fi un măreț și întins palat, cap d’operă de arhitectură, unde lega mama naratorului motoceii la un capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei. Aici oamenii sunt tăcuți, serioși, cu liniile feței puțin cam obosite și-i salută respectuos pe Domni, iar nu slabi și ogârjiți ca cei de la șes. Ici, o femeie mănâncă un măr, dincolo șerpuiește Ozana cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
au Început să strige: Uite realitatea! Uite realitatea! și cuprinși de atîta grija pentru acea jerpelitură pe care ei o credeau realitate nu și-au mai adus aminte ce-au visat. „Vai și amar de o pasăre vil de o mîță vil“ - striga Virgil din toate cele douăzeci și cinci de trompete ale vîrstei sale și ochii lui verzi se micșorau la jumătate ca Într-o scurtă eclipsă de lună - „și chiar de o maimuță vil“ - continua el Încurcîndu-se În hainele prea largi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În acest oval lucios din care au dispărut toate traseele, atît de neutru, Încît iată chipul tău născîndu-se În el ca-n orice oglindă goală; dar ai trădat, chiar acum ai trădat un sens esențial de dragul unei imagini. Ca o mîță ai mușcat cordonul ombilical și te văd Înghițită de spațiu, un ins care a scăpat oricărei gravitații. Cadranul solar naște combustii spontane. SÎnt amintiri rele zăvorîte În trup cum seuri de animale sacrificate dorm stratificate În carnea nouă a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
acord nici cu asta, nici cu altceva, nu ea era stăpâna casei, dar avea drepturi și a alungat cu draperiile lumina lunii, „pentru că e mai bine așa“ iar șapte nopți la rând mi-au murit sub pernă șapte pui de mâță negri, în locul meu. Cu asta poate că am și schițat liniile de forță dintre ei. Disputa lor, despre cât și cui îi datorez, a ținut până dincolo de mormânt. În ziua următoare s-au lovit de o rezistență care a umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
datorez, a ținut până dincolo de mormânt. În ziua următoare s-au lovit de o rezistență care a umplut toată casa de bucurie. Se părea că voi mai trăi o vreme. Mă supuneam voinței doctorului, dar pe al optulea pui de mâță l-am scos de sub pernă. Nu din milă, ci pentru că mă apăsa. Mai aveam câteva hopuri de trecut până să ajung la sentimente. Aveam doar senzații, uneori greșite. De pildă, cu Adél veneam în contact mai des decât se așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
spus: Nu am vorbit niciodată personal cu prietena ta, deși am văzut-o aseară. Părea o persoană de treabă. îToată lumea părea de treabă pentru Liz. Și-ar schimba părerea doar dacă i-ar vedea râzând fericiți în timp ce sugrumau o mâță. Atunci, pe un ton serios, ar fi zis că au probleme.) Dar nu e prea clar ce s-a întâmplat, a continuat ea. Și avem destule probleme cu comitetul oricum. Tu nu locuiești acolo, Sam, ți-e ușor să vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mele. Mi-am mișcat degetele încet spre partea din față a corpului și el a tras adânc aer în piept. Și-a trecut o mână prin părul meu, apăsându-mă cu degetele în creștetul capului. M-am împotrivit ca o mâță care nu vrea să fie mângâiată. Prietenul ăsta al tău, Tom, a zis, ai fantezii cu el? —încetează! — Te culci cu el? —Același răspuns. Și-a strâns buzele. Dar s-a gândit la ceva și fața lui s-a relaxat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și punte ca să afle cine îi întinsese capcana aceasta și, mai ales, să se răzbune pe măsură. Așa îl găsise pe Boris Godunov, fost ofițer în trupele OMON. După destrămarea Uniunii Sovietice fusese lăsat la vatră și acum cam trăgea mâța de coadă pe la Chișinău. Deși nu voia să recunoască nici în ruptul capului, Mihailovici bănuia că acesta colaborase puțin și cu KGB-ul, după felul în care se purta și după relațiile pe care le avea mai peste tot. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
șerpii care le mușcă pe căprioarele tolănite la umbră, la lupii care-i sfîșie pe miei, la libelulele care-și ucid bărbătușul, la albinele care pier după prima Înțepătură, la chinurile mamelor cînd ne aduc pe lume, la puii de mîță azvîrliți de copii În apa rîului, la groaza peștilor În pîntecele balenei, la groaza balenei prăvălite pe uscat, la jalea elefantului mistuit de beteșuguri, la bucuria vremelnică a fluturelui, la frumusețea amăgitoare a florilor, la zădărnicia Îmbrățișărilor de dragoste, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
au pătruns și în creația populară. La hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei (Cucu) și-au întemeiat gospodării bejenarii veniți din Udești și din alte sate: Pintilescu, Călin, Ignătescu (zis Ciulină), Tabarcea, Bucșa, Iacobeanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
untdelemn sau grăsime, cimbru și se îngroa cu făină de grâu. Turta se pune pe locul dureros! O variantă de descântecă „de beșică” este descântecul „de păr”, tot o bub rea, o infecție dureroasă care se trece greu: „Păr de mâță, păr de câine, păr de măgar / Păr de 99 de feluri nu te face, nu te coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în automobil și l-ar fi sunat pe ministru ca să-i spună unde se ducea, avea certitudinea că el i-ar răspunde mai mult sau mai puțin așa, Bravo, papagal-de-mare, așa se lucrează, prinde-mi-i pe indivizii ăia cu mâța-n sac, dar ai grijă, cel mai bine ar fi să iei întăriri, un bărbat singur împotriva a cinci ucigași dispuși la orice, asta se vede numai la cinema, în afară de asta, dumneavoastră nu știți karate, nu erau pe vremea dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să suporte temnița trupului. Simțeai că e gata să se lase purtat de vânt prin văzduhul imaterial, iar moartea avea înfățișarea unui prieten drag. Tiaré oftă: — O, ce n-aș da să mai am iar cincisprezece ani! Apoi zări o mâță care încerca să se înfrupte din crevetele de pe masa din bucătărie, și cu un gest îndemânatic și o salvă foarte colorată de ocări aruncă o carte după animalul care fugea. — L-am întrebat dacă e fericit cu Ata, continuă căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
umbre, poartă lupte imaginare și joacă fotbal, nu vede mai departe de vârful nasului sau, în cel mai bun caz, până acolo unde ajunge cu brațele. E cufundat cu totul în clipa de acum, e un om al prezentului. Nici măcar mâța din sac nu înseamnă pentru el prezent, ci viitor. Orice, numai să nu se gândească la asta. Tocmai demonstrează cum trebuie dribat adversarul la fotbal - tot el joacă și rolul adversarului -, cu asta sigur o dă gata pe Sophie. Sophie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o fac, spune Sophie, pentru că iubesc animalele. Îmi țesal întotdeauna singură calul. Trebuie s‑o faci, altfel vei fi exclusă din grup înainte de‑a apuca să fii primită. Găsesc că sunteți extrem de infantili, cu jocurile voastre de‑a indienii. Sărmana mâță, n‑are nicio vină. Dar fie. Grăbește‑te, trebuie să prindem autobuzul. Bine. Hai s‑o fac. Slavă Domnului, am luat leucoplast la mine. Sigur o să mă gândesc în timpul ăsta la Tertschi, iapa mea preferată. Și ea e un animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se întâmplă în Germania, dacă la asta vă referiți. Nu, dar oricum mă bucur să aflu asta. Nu, ceea ce voiam să zic e: cât de bun sunteți la a observa lucruri? — Haideți, Frau Lange, nu trebuie să procedați precum o mâță care se furișează în jurul laptelui fierbinte. Atacați direct. Am așteptat un moment, privind-o cum devine stânjenită. — O să zic eu în locul dumneavoastră: vreți să știți cât sunt de bun ca detectiv. Din păcate, știu foarte puține despre treburile astea. — Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
așa de bun, ci faptul că restul sunt niște detectivi așa de proști. Singurele crime pe care actualul Kripo e capabil să le rezolve sunt chestii precum contaminarea rasială sau spunerea unui banc despre Führer. Heydrich zâmbi, ca prins cu mâța în sac, și ochii i se îngustară: — Mă refuzi, Herr Gunther? — Aș vrea să fiu de ajutor, zău că aș vrea, dar sincronizarea temporală e proastă. Vedeți dumneavoastră, tocmai ce-am aflat că partenerul meu a fost omorât azi-noapte. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
încercat atunci diverse căi, Lipsite uneori de-un minim semn, Des înșelați de călăreții răi, Iar spre-a se învârti un pic și ei, S-au angajat într-un serviciu demn La un manej ... pe post de călușei! PROVERBIALĂ O mâță blândă zgâriase rău Pe bietul cățeluș cu părul creț Ce încerca să fure din coteț O rață ... prost păzită de-un dulău, Canișul, nefiind descurcăreț, Sau poate amețit chiar de trăscău, S-a încurcat și, ca un nătărău, Fu denunțat
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
nătărău, Fu denunțat la șefii din județ. Deci, ajungând rapid la tribunal, Fu-n prima fază aspru condamnat, Dar a avut noroc fenomenal: Pisica-l apără, fără de trac, Și, la recurs, fu totuși achitat Fiindcă n-a fost prins ... cu mâța-n sac! SONETUL URSULUI POLAR Un urs polar, în prag de hibernare, Din tată-n fiu celibatar convins, Fiind de clasicul fior cuprins, S-a-ndrăgostit subit de URSA MARE ... Uitând de ger, el iute s-a încins Deci și-
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
al unei rățuște numite Agripina. Altădată, se întreabă, ca un înțelept ,,Care-i sursa frigului?”, este bucătar la Castel sau toarce lângă soba călduroasă (firesc, pentru o pisică) și face haz de iarna cea geroasă, așa cum îi stă bine unei mâțe care are domiciliu confortabil și stăpâni iubitori. Ioachim nu are numai un domiciliu confortabil care îl ferește de frig și de zăpadă, dar se bucură de iubirea celorlalte personaje cu care își împarte scena: buni, Andrei sau Măriuca. Motanul (literar
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
mirată. Îi spune șoferului: -Eu vin din Turin, călătoresc de două zile, sunt obosită, spuneți-i să tacă! -Nu știu dar coborâm să luăm apă rece, discutați jos cu ea. Pe grămada de harbuji din parcare un motan fugărește o mâță. Pe o piatră șoferul a tăiat unul, în timp ce un călător roșcat râde, bând cu sete dintr-un pahar cu rom cumpărat de la bodega de peste drum. „Cum poate să bea alcool pe căldura asta” se întreabă Tea, în timp ce -și plimbă sticla
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]