560 matches
-
mult timp locuiesc în armonie, viața le e smulsa Și-apoi urmează suferinți de iarnă, pe rînd sînt trași în Golul 365 În care Enion rîvnește, pe rînd sînt trași la sărbătoarea cea de aur. Și Los și Enitharmon stăteau mîhniți și disprețuitori. Cîntecul Nupțial de la acele mii de mii de spirite se înalță Peste Pămîntul și cu Marea-nveselite și se șui în Ceruri; Căci Zeii Elementelor suflară-n tunătoarele Armónii, creînd 370 Mîncăruri delicioase. Demoni ai valurilor trezeau Ecourile lor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sus și te văzú, Prințe-al Luminii, splendoarea ta se stinse, [ Dar nu-l văzu pe Los, și nici pe Enitharmon, căci Lúvah în umbră îi ascunse În dulce nor întins în zare, si Lúvah se salășluia în nor.] Apoi mîhnit se urcắ Omul în splendorile palatului, 50 Deasupră-i se nalta o Umbră din intelectu-i istovit, De aur viu, pură, desăvîrșită, sfîntă; pluti în albe haine de în pur112, De sine amăgire dulce fascinantă, o reavăna vedenie a Omului De bucurie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
C. Brăiloiu, 1981; I. Ciubotaru, 1999; I. Ghinoiu, 1999; S. Larionescu, 2000; S.F. Marian, 1995). Alte texte vorbesc despre traversarea unei ape uriașe, traversare care implică o confruntare cu figuri mitologice psihopompe: bradul, șoimul, vidra, șarpele: Sufletul despărțit./ De multe mâhnit/ Pleacă și se duce,/ Marea o ajunge./ Vinea marea, mare/ Vine-n turburare/ Greu urlând/ Și urducând,/ Toate spăimântând, ș...ț/ Iar În râpa mărilor,/ Unde-i bradul zânelor/ Trecătoarea apelor/ Sufletul stătea/ Și mi se ruga:/ - Brade, brade!/ Să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Hrisostomul, în preajma căruia a rămas până la al doilea exil al acestuia (404). El a plecat apoi la Roma, unde avea să apere cauza Sf. Ioan, solicitând papei Inocențiu I să intervină în ajutorul sfântului, trimis a doua oară în exil. Mâhnit adânc de sfârșitul tragic al Sf. Ioan Gură de Aur (m. în 407), Ioan Casian a rămas la Roma, unde a fost hirotonit preot. Către 415, el s-a îndreptat spre Galia, ajungând la Marsilia-aici el a întemeiat două mânăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
chin suntem tovarăși, Miresele nu le avem, Suntem cu dorul logodiți. DORUL (alt; recitativ) Un om pe vârful meu senin, de unde caut lumea preste tot? Păstorul, turma ce-și lăsă, e-al meu de-acum pe vecii-vecilor. La ce visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o arăt eu? (el desface negurile; se vede mireasa, hora, păstorii în depărtare; s-aude Maria) {EminescuOpVIII 386} COR Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lor, trebuie să se stingă de dor. COR DE FETE Se stinge de dor Sărman băiet. IONEL Se stinge de dor. COR DE FETE Îi cere, Marie, acum dovezi A lui iubire de vrei să crezi. O FATĂ (cătră Ionel) Mâhnită e azi - o privești, Ea crede că tu n-o iubești. ALTĂ FATĂ (alt; vorbește cu acompaniament) Tu să-i arăți iubirea, singur, singurel să rămâi în munte iarna întreagă până s-or întoarce oile tale la primăvară. COR S-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se stinge de dor. COR DE FETE Se stinge de dor, Sărmat băiet. IONEL Se stinge de dor. COR DE FETE Îi cere, Mario, acum dovezi A lui iubire de vrei s-o crezi. O FATĂ (cătră IONEL) O vezi mâhnită - n-o ghicești? Ea crede că tu n-o iubești. O ALTĂ FATĂ (alt cu acompaniament) Tu să-i arăți iubirea ta. Singur fiind, singurel sus pe munte, să stai o iarnă-ntreagă pân se va-ntoarce turma la primăvară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fum. Tot mai sus plutim, ca gândul, Cercul nostru tot lărgindu-l, Din adîncele ponoare Pîn' la culmile-n ninsoare Ca un fum. Ca de brazi frumoase visuri Pribegind pin largi abisuri Nu-l trezim din somn pe munte. Om mâhnit cu griji pe frunte, Dormi acum! Brazilor le suntem visuri, Pribegim pe largi abisuri, Nu trezim din somn pe munte. Trist copil cu griji pe frunte, Dormi acum! Dormi, pe când un șir de duhuri Pribegește prin văzduhuri... Ele plâng - Pin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. ECHO Logodiți, logodiți... DORUL (alt; recitativ) Un om pe culmea mea senină, de unde caut lumea preste tot? Păstorul turma ce-și lasă e-al meu de acum pe vecii vecilor. La ce visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o arăt eu? (el desface negurile; se vede mireasa, hora, păstorii în depărtare și s-aude Maria) MARIA Lumină de soare, am un iubit. Văzutu-l-ai oare? El singur în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
calului său de bătălie, căruia de atunci înainte îi puse numele "picior de aur", [... ], pe când cel de al doilea, Constantin Margarites, căzu, ca multe căpetenii inferioare, prizonier în mâna cumanilor, cari apoi [î]l vândură bulgarilor împreună cu ceilalți. Cu inima mâhnită și pasuri grăbitoare împăratul zbură pe teatrul de război și sosi întîi în ținutul Bulgarophygos, avid după o ciocnire cu cumanii, cari roiau desfăcuți prin țară după pradă. La știrea grabnicei apropieri a împăratului ei fugiră cu pripă înapoi și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vrut să te jignesc, rosti Rim cu glas egal, controlîndu-și emoția. ― Am ajuns să te cunosc și știu că nu ai făcut-o cu răutate. Crede-mă însă că orice femeie s-ar afla în locul meu, ar fi un pic mâhnită. ― Maria, am de multe ori senzația că în tine trăiesc două sau poate chiar mai multe ființe... Ochii femeii se rotunjiră a mirare. Gândurile îi fugeau nebunește și, pentru o clipă, se temu chiar de violență. Privirea visătoare a lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unde nu-l așteptau decît cîteva pachete de ace de siguranță într-un sertar din odaia de sus; mama, precum spuneam, ședea lîngă focul din cămin în după-amiaza aceea senină de martie, în timp ce afară șuiera vîntul, și era speriată și mîhnită, îndoindu-se că va scăpa cu viață din încercarea ce-o aștepta, cînd, deodată, îndreptîndu-și privirea către fereastra din față, a văzut în timp ce-și ștergea lacrimile o doamnă necunoscută care trecea prin grădină. Cînd s-a uitat a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
curând biserica Sfântul Petru. Petru tocmai trece pe acolo, îl zărește pe noul Icar și este contrariat de despre această publicitate greu de contracarat făcută gnozei. O tehnică publicitară într-adevăr dificil de egalat. Viitorul sfânt, creștin acum și adânc mâhnit, se roagă pentru ca vrăjitoriei lui Simon să i se pună capăt. Efect garantat: Simon cade, se zdrobește de pământ și moare. O versiune a iubirii de aproape - și a eficacității creștinismului, ba chiar a superiorității sale asupra gnozei. Cea de-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1959; A voastră e lumea, București, 1963; Poema citadină, București, 1963; Ocheșel și Bălăioara, București, 1965; Numai un flaut, București, 1966; Teatru școlar. Vica și cele trei Americi, București, 1968; Alt container pentru Osaka, București, 1974; Plexul solar, București, 1977; Mâhnitul meu centaur, București, 1981; Amatorul de sâmburi, Cluj-Napoca, 1983; Jumbo-jet și alte proze, București, 1984; Orbita planetei EPS, București, 1987; Afacerea „Beautiful College” (în colaborare cu Ion Bucheru), București, 1992; Imperiul (în colaborare cu Ion Bucheru) București, 1998; Nesomn, stare
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
nu știe cum să-i aducă fetei la cunoștință îngrozitoarea veste. Îi vine însă ideea salvatoare să istorisească despre un alt flăcău, care, dând dovadă de bravură, își pierduse viața pe câmpul de bătaie. Entuziasmată de faptele eroului căzut și mâhnită că iubitul ei nu a arătat, pasămite, aceeași cutezanță și spirit de sacrificiu, Tinca va suporta mai ușor șocul aflării adevărului, podidită de mândrie că Ștefan a avut moarte de erou, o „moarte roditoare”. În ea se trezește, aproape că
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
pref. Nicolae Beldiceanu, Iași, 1893; Traian Demetrescu, Aquarele, pref. edit., Iași, 1896. Traduceri: Ada Negri, Enigma, Craiova, 1896; Paul-Ernest Hervieu, În lanț..., Craiova, 1896; Sully Prudhomme, Poezii, pref. trad., Craiova, 1896; Heine, Ierusalim, Pleacă, în Sărăcie, Iași, 1897, Don Ramiro, Mâhnitul, în Lirice, Iași, 1898; Racine, Fedra (fragm.), în De recitat, Iași, 1897; Adolphe D’Ennery, Philippe Dumanoir, Don Cezar de Bazan, Iași, 1897; Carmen Sylva, Vrăjitoarea, Craiova, 1897, Ullranda, Iași, 1904, Loiza, Iași, 1906, Mărioara, Iași, 1911; Rudolf von Gottschall
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
pe care o simt de fiecare dată cînd sînt întrebat ce fac. Lumea încă n-a înțeles că sînt inapt pentru "făcut", că tot ce fac e să las timpul să treacă, în fapt să trec împreună cu el." Și, vădit mîhnit, nota: "Sînt uluit de persistența cusururilor mele. Mă plîng că vizitele inoportune mă împiedică să lucrez. E-adevărat. Dar și mai adevărat e că eu însumi mă împiedec să-mi fac datoria, că am geniu cînd e vorba să-mi
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
trecătoare” -, „feciorii” (Drăghici, Șerban, Constantin, Mihai, Matei, Iordache) urmând să intre în posesia bunurilor („atât pre ale mele moșteniri, cât și pre ale mumei lor”), „înfrățiți” („să fie frați pre moșii și pre țigani”) abia după moartea mamei lor. „Femeile mâhnite”, văduve pretinse ori legitime - o lume deloc monotonă „Văduvele” ascunse Li se întâmpla deseori Voievozilor (sau viitorilor voievozi) să presare prin țară „roade” ale unor iubiri fugare, „fii naturali” („fecior de féliul lui” îi denumea Pravila lui Eustraie Logofătul pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din viață: Dragă văduviță, Albă la pieliță, Neagră la cosiță... Noi l-am cunoscut Și mi l-am văzut ’N sânul Domnului, ’N poarta raiului, Stând la judecată, Ca să-și ia răsplată Pentru buna faptă!...469 Colindele destinate unor „femei mâhnite” (denumită uneori: „Văduva nevastă/ C-un fiu mic în brațe./ Lucru ce-mi lucrează?/ Firu-mi firuiește,/ Fașă -mi împletește,/ Fașă la fiu mic...”470), mai noi - zic specialiștii - în inventarul colindelor, fac apel și ele la depozitul mitologic caracteristic speciei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
hotărât neinfluențabil În nici un sens, Încât te face să te gândești că nu a resimțit nici o rușine traversând zeci de kilometri În deșerturile afgane „În costumul lui Adam”... 76. După alți 35 de ani, abia ajuns În preajma piramidelor, Bolintineanu atacă mâhnit (și destul de ciudat pentru un romantic) relevanța arheologiei: „Aici ne preîmblarăm două oare prin sânul mormintelor subterane. Oriunde se lasă ochii, se lasă pe multe săpături, unde locuitorii țării și călătorii streini au săpat, ca să afle lucruri interesante. Când vedem
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
temeliei Academiei Moldovei, Vocea patriei, inspirată de înființarea școlii din Fălticeni, Liberarea sclavilor în Moldova la 1856, La unirea românilor, La moartea fratelui meu Gavriil Scriban ș.a.), precum și câteva compuneri de tinerețe cu caracter elegiac și meditativ (Lumea, Cătră cel mâhnit, Norocul, Exilul meu în pustie, la 1840, la mănăstirea Neamț, Salutare Sucevei, vechea capitală a Moldovei), ce eșuează, toate, în prozaism, ca și mai târziile stihuri din Plângerile unui sihastru pentru România (1875), cu accente de critică socială. Călătoria mea
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
noutate, creativitate au fost punctate cu 0. Găsiți cât mai multe finale pentru această poveste începută și neterminată. (timp de lucru 10 minute) Comoara Un tată se îmbolnăvi greu. În jurul patului său stăteau cei trei fii ai săi supărați și mâhniți. Tatăl lor avea să moară și ei rămâneau singuri. Deodată tatăl își deschise ochii și cu o privire rătăcită se uită la copii. Cu un glas slab el le zise: Dragii mei copii, eu o să mor, căci așa vrea bunul
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
cu monahiceștile smerenii/ atâția diavoli ce se zbat într-însul?”. Adio la Târgoviște trimite, prin rezonanțe, la Ion Heliade-Rădulescu și la Grigore Alexandrescu: „Peste orașul nostru cu caterinci și vinuri,/ ca o pecete veche pe-un pergament de lut,/ trona mâhnita pace a vechilor ruinuri,/ havuz din care vlaga cinci secoli au băut”. În Vânătoare e ceva din atmosfera prezentă în Moartea căprioarei de Nicolae Labiș, bunul prieten al lui T., despre care a scris în nenumărate rânduri și căruia i-
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Încerca să analizăm În continuare. Cererile ieșenilor Pentru a Înțelege starea de spirit de la Iași după stabilirea capitalei la București, prezentăm mai Întâi un fragment din Larousse (1860): „Precum Bucureștiul este Bucurosul (La Joyeuse), Iașul ar putea fi numit astăzi Mâhnitul (La Triste). De când prin unirea Moldovei cu Valahia s-a ales Bucureștiul capitală a celor două Principate și locul de reședință al Domnitorului, viața pare a fi dispărut din Iași; sub domnia precedentului Principe Grigore Ghica, acest oraș se bucura
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
răsări un moșneag zdravăn care, aflând necazul feciorilor, grăi către ei: Mai știu eu un leac binefăcător, îi zice apa vieții. Cine bea dintr-însa pe dată se înzdrăvenește.” (Frații Grimm - Apa vieții) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: feciori mâhniți, moșneag, răsări. 3. Găsește cuvinte cu înțeles opus: zile, plânge, ușurare, necazul. 4. Însoțește substantivele de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]