1,406 matches
-
cunoscut-o prima oară, și-i semăna foarte bine. Și ea mi-a făcut impresia că pe când era fată trebuie să fi fost mai drăguță decât fusese de fapt. — Mă tem că nu-i mai ții deloc minte, îmi spuse mândră și zâmbitoare dna Strickland. Fiica mea este acum Doamna Ronaldson. Soțul ei este maior în Regimentul regal de tunari. — Știți, e militar din cap până-n picioare, zise veselă dna Ronaldson. De aceea a ajuns doar maior. Mi-am amintit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ești udă?, mă întreba el parșiv, de aia!, răspundeam neputincioasă, pe atunci nu puteam comanda inimii mele. Ca acum. Lui i se aprindeau ochii ăia demonici, pe care îi are și astăzi, se făceau din albaștri-negri, eu eram udă toată. Mândro, ce țâțe ai!, mărimea XX!!!, șoptea la urechea mea. După ce-am intrat la facultate, le-a cunoscut el mai bine, că l-am înnebunit cu țâțele mele. Câte poezii știi? Păi, n-am numărat. Când știi poezii care, însumate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
varsă/ Lasă-mă să merg acasă/ La copii și la nevastă... / Ană, zorile se varsă... E un cântec ardelenesc pe care-l cântă Ioan Bocșa, melodia e sfâșietoare, tristețea unui bărbat împărțit între nevastă și iubită, fredonează și regizorul, Ană, mândra mea frumoasă, prietenul lui cântă atât de frumos, că Laszlo ar vrea să plângă, amintiri vechi, tristeți de tinerețe, frânt între nevastă și Căpșuna. Se văd tristețile astea pe fața lui, și Maestrul, care știe bine toată viața prietenului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mânie,/ dragoste cin’ să mai ție?/ Arde vin, arde pelin/ C-am ibovnic la Mizil,/ Ar veni, dar n-are trin./ Vino, neică, și pe jos,/ Că ești tânăr și frumos!!!/... Cine scutură roua?/ Flăcăii, dimineața,/ Când se-ntorc de la mândra./ Roua trebe scuturată/ Și mândruța sărutată./ Nu-i aceea joi, sara,/ Să nu merg la mândruța/ Și să vin dimineața./ Deschide, mândră, fereastra,/ Că-ți dau foc și-ți arde casa!... Ai vrea să știi ceva despre blesteme: Cine iubește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mare, alături așază un pahar cu smântână, să-l pună peste mâncare, la sfârșit, după ce fierbe totul mai bine. Taie mărunt niște mărar din grădină, la difuzor e muzică populară oltenească, Unde-o fi Oltul mai mare, m-o trece mândra-n spinare, nene Marinică, au luat comuniștii tot, și pământuri, și vite, și case, nouă ne-au luat și cazanul de țuică, știi mata, luară averile oamenilor, nene, cât mai poate aștepta românul acuma, în 1965, cum, nu se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o ajute. Nu știe. Minute lungi de tăcere... Se vede pe un cal, la Bobotează sau ca la Bobotează, se găsește în altceva sau altundeva, e candidat la căsătorie, are calul cel mai de frunte din sat, hainele lui sunt mândre și bogate, pui de voinic, te duc la căsătorie, o să-i întrec pe toți ceilalți!, îi spune armăsarul care se chema Galben-de-soare, un cal năzdrăvan, frumos și sprinten ca-n poveste, dacă vrea Dumnezeu, pe toate ai să le birui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ca să ajung în vârf de ierarhie, cum să ascult eu de cineva?... poate de mama. Eu iubesc așa cum vreau... Ană, zorile se varsă/ Lasă-mă să merg acasă/ La copii și la nevastă,/ Lasă-mă și nu mă lasă,/ Ană, mândra mea frumoasăăă, cântecul lui, de fapt, al lui și al Anitei, puțini înțelegeau ce-i cu populara aia în gura Maestrului, dar vocea lui de bas, cu inflexiuni calde, topea pe oricine. De atunci, de când a murit Anita, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
casă, înăuntru, spațiul e mic, nu prea are aer, deschide fereastra din stânga, culorile toamnei se amestecă însă cu doina aia tulburătoare: Ană, zorile se varsă,/ lasă-mă să merg acasă!, vocea Maestrului e caldă, masculină, te unge pe ovare. Ană, mândra mea frumoasă,/ Lasă-mă și nu mă lasă, Anăăă!, prelungește cuvintele bărbatul. Termină cântecul și deschide radioul cu un gest rapid, pentru că este atent la șosea, cineva vorbește pe nu știu ce post, extrem de convins: dacă Van Gogh ar fi avut cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
puse jos „Lauserul” și-și trase în față balalaica. — Cântați și voi? se întoarse bărbosul spre roboți. Hai că-mi sunteți simpatici! Ce știți să cântați? — „Șoferul de la O.N.T.”, zise Felix S 23. — Ei, șoferu’! făcu dezamăgit bărbosul. „Vino mândră-n galaxie” știți? — Nu prea, răspunse Felix. — Ia zi-le melodia, Pavka! făcu bărbosul și mai trase un gât. — „Vino mândră-n galaxie să-ți arăt stele o mie, măi, măi”, începu cu foc Pavka, zdrăngănindu-și obiectul. Avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
simpatici! Ce știți să cântați? — „Șoferul de la O.N.T.”, zise Felix S 23. — Ei, șoferu’! făcu dezamăgit bărbosul. „Vino mândră-n galaxie” știți? — Nu prea, răspunse Felix. — Ia zi-le melodia, Pavka! făcu bărbosul și mai trase un gât. — „Vino mândră-n galaxie să-ți arăt stele o mie, măi, măi”, începu cu foc Pavka, zdrăngănindu-și obiectul. Avea o voce plăcută, baritonală. Cântecul urca încet, ieșea pe hublourile deschise și se pierdea ca o dâră incoloră în urma navei. La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
poezia compusă de ea și intitulată “Poezie pentru țară”: “Mi-e drag să scriu și eu, / În loc de portativ, / Aș vrea să pun un curcubeu. / Pe el să nu pun note / Ci doar sclipiri de stea / Să știe întreaga lume / Ce mândră sunt de țara mea.” Tot în cadrul întâlnirii de la Pafos, Georgeta Resteman a înmânat premiile câștigătorilor concursului de eseuri “Povestea mea în Cipru” inițiat de ziarul “RO-MANIA”; de asemenea, au fost înmânate premiile și diplomele câștigătorilor Concursului internațional de creație literară
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
Ispirescu și Legendele Olimpului. La școală în clasele primare scriam poezii pe care le recitam apoi pe scenă. Eram întrebată de cei mari, ca fiecare copil de altfel, ce vreau să mă fac când voi fi mare, iar eu răspundeam mândră și cu curaj: „Scriitoare!”. Nu a fost să fie așa, deoarece viața cu rătăcirile ei m-a dus pe alte drumuri. Au fost ani în viață în care îmi scriam gândurile doar în mintea mea. A venit și ziua în
UN VIS ÎMPLINIT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364430_a_365759]
-
fost de la început sigură de mine mai ales că, unii dintre șefii ei m-au privit cu admirație în timpul testării, satisfăcuți probabil și de înfățișarea mea, ceace i-a dat motiv prietenei mele să exclame la ieșirea din sală. -Sunt mândră de tine și să ști că nu exagerez, dar ai văzut cum te priveau toți!? Ești cea mai frumoasă fată din complexul nostru și va trebui să te aștepți la foarte mulți pretendenți de acum încolo! -Ești tu drăguță ca
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului C A L U L H A I D U C U L U I În poiană la Bejanu, Unde paște Marin calu’ Spre fântână vine-o mândră, Și în zare mi se uită, Pe sub poala Gruiului - Fata pădurarului. Prin pajiște, ea îmi trece, Vine să ia apă rece; Calcă iarba, n-o atinge - Ca o căprioară-mi fuge - Să culeagă floricele Și să-mi facă chiticele.... Din
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
cu mine - C-am trăit așa de bine... Te-am iubit, te las stăpâne, Acum mă despart de tine. Uite casa, am ajuns - Soarele este-n apus... Grădina cu rozmarin; Picioarele nu mă țin... Abia văd, stăpâne drag,.. Ia-ți mândra, trece-o de prag! Să te văd măcar acum... Că mă duc pe al meu drum. Lângă mărul cel rotat, Unde stă murgu-ngropat - Iarba-i deasă, odrăslită Ea, ca mamă-i fericită: „De urât murgului țin!” Copii-n grădină vin
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
peste 40 de piese corale culese și armonizate de el. O mare parte dintre acestea își au originea în satul de la poalele munților de care s-a simțit atât de apropiat sufletește. Sunt demne de amintit cântecele : ,, S-ar ținea mândra de lume'', ,, Cum nu-i badea pui de domn'', ,,Mărita-m-aș, mărita'', ,, Dusu-s-a bădița, dus'', ,, Săracu ,bărbatu-meu'', ,, Haidați, haidați colăcari'', ,, Mărită-te, mândruliță'', ,,Foaie verde toporaș', ,, Colo sus pe munte sus'' și multe altele , poartă amprenta
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită și de trișcă. Aceasta interludează cele trei părți, cântecul ilustrând perfect obiceiul local la nunțile țărănești. Efecte remarcabile le obține etnomuzicologul și la cântecul satiric ,, S-ar ținea mândra de lume''. În acest cântec, fiecare vers este cântat de solist și reluat de cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul celor patru voci, acest canon este folosit între sopran și bas. Pe Tudor
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Laurian Ionică, 75 - Perfidul: «Genu-acesta, vreau să zic, / Că rămâne-așa cum e: / Nu-i în stare de nimic, / Dar capabil de orice.»; Gheorghe Filiș, 65 - Inversarea valorilor?: «Mă frământa o dilemă: / Cum de-i Țara-ntre-ale slabe...?!? Nu-i o mândră diadema, / C-are-n frunte doar... podoabe...!»; Janet Nica, 65 - Reduceri de versuri nesimțite: Că guvernu-i gol în pungă, / Ponta face, azi, demersuri / Epigrama să ajungă / Un catren cu... două versuri»; George Zarafu, 80 - Definiție: «Frumoasă-i epigrama ! Că un nufăr ! / Când
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
punea nume fiecărei vaci în funcție de ziua săptămânii în care se iveau pe lume. Lunița s-a născut într-o zi de luni. Dacă s-ar fi născut marți numele i-ar fi fost Micuța, miercuri numele i-ar fi fost Mândra, joi, Joiana, vineri, Vireana, sâmbătă, Sâmbi iar duminica, Dumana. M-am dus pe islaz după Lunița și am luat-o cu mine la sălaș. Sălașul a devenit locuința mea. A fost construit de bunicul meu din bârne. Acolo locuia el
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
în când ne citea și nouă spre încântarea mea. Nu suflam, nu răsuflam, aveam toate simțurile încordate ca să nu pierd ceva din prețioasa povestire. Mai târziu, când la rândul meu am descoperit taina magică a literelor, citeam și eu. Ce mândră eram și cât de mare importanță dădeam momentului! Mare ciudă mă cuprindea când, neatentă, mă mai împiedicam de un cuvânt! Aș fi vrut să nu se mai termine seara și să nu mă trimită la culcare, dar mamare îmi dădea
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
Făt-Frumos - SÂrg, 141); «... trec doar tancurile noastre, /ale noastre! /ale noastre! /să râdem mândri, împreună/și totuși în mine/e-o strună plânsă/m-aștept să reintru în mine/și vom râde mândri împreună/trec tancurile noastre, /trec tancurile noastre, mândre...» ( Trec tancurile noastre mândre - SÂrg, 64). Într-o Anti-ars poetică (de joi, 27 octombrie 1955), declară urmuzian și „mironparaschivesc “: Foaie verde fir lalele, /din puzderia de stele, /galaxii, cuvânt, luceafăr, /bolovani în pieptul teafăr, /inimă în piept bolnav/stă luceafărul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
doar tancurile noastre, /ale noastre! /ale noastre! /să râdem mândri, împreună/și totuși în mine/e-o strună plânsă/m-aștept să reintru în mine/și vom râde mândri împreună/trec tancurile noastre, /trec tancurile noastre, mândre...» ( Trec tancurile noastre mândre - SÂrg, 64). Într-o Anti-ars poetică (de joi, 27 octombrie 1955), declară urmuzian și „mironparaschivesc “: Foaie verde fir lalele, /din puzderia de stele, /galaxii, cuvânt, luceafăr, /bolovani în pieptul teafăr, /inimă în piept bolnav/stă luceafărul jilav, /diamantul în gunoaie
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Să citesc, să scriu, mă-nvață. Literele, ia aminte! Se adună în cuvinte. Cu ele până deseară Mamei scriu poezioara, Să îi spun că o iubesc Si cand mare am să cresc, Vrednic om voi fi de bine, Să fie mândră de mine. Am crezut că e ușor, Dar văd că n-am deloc spor. Of ,of of, încă sunt mic S-o mulțumi c-un pupic ? De-ale toamnei Șiruri, șiruri trec cocorii, Mic e muntele din zare, Păsările migratoare
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
verde crud / verde sălbatic / drumul soarelui prin crâng / s-a zburlit coama pe murgu / fornăie pe nas prelung // ochi căprui și coamă deasă / brav îi murgul / nu mă plâng / eu nu-l las / el nu mă lasă / drumul pân' la mândra-i lung» (doină, p. 17). Pe valea „bucuriei cuantice“ a textelor achimesciene, liricul Eu / Eroul poematic mai trece prin gări (danubiene, desigur, unde «se fluieră plecarea» chiar de «nu-i nimeni pe peron», nici măcar transparentul „Pepe“ de pe ligament), veghează apoi
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
36), și fără „minor / major-infinit-iubire“ (însă cu „amintirea-i de neșters“: «dar ce las / las din iubire / [...] / din agoniseala mea», p. 41 / «să revăd cum cade-n brațe-mi / infinitul mirosind // mirosind a fân de vară / înflorit proaspăt cosit / precum mândra dimineața / când mustea de-atât iubit // să revăd prin timp când mândra / avea sânii ridicați / formele forme sublime / aveau porii dilatați», p. 42; sau în vibrație psalmic-argheziană, ori cu „pitulușul“ / „de-a v-ați ascunselea“ jumătăților androginice: «ți-aș pitula
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]