1,063 matches
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SUPĂRAREA LUI BOSCHITO Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Boschito mârâie la oameni pentru că l-au supărat și, după cele întâmplate, ar vrea să urle, să nu se mai oprească din lătrat... Strămoșii săi au fost mai liberi și se plimbau noaptea prin sat ori se distrau grozav de bine pe
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
fapt nimeni nu știe. Vor trebui oamenii de știință să învețe ei care mușchi și tendoane contribuie la legatul șiretului. Abia atunci va fi posibil să o învețe și un robot. Dar robotul știe să lucreze fără să cârâie și mârâie. Știi și tu să o faci? Mă cam îndoiesc! Notă: M-am adresat, ca scriitor, unui cetățean ipotetic, virtual. Bine înțeles că tu, cititorul, ești o excepție. Nu vizitezi cârciuma când pompierul îți salvează casa, citești dese ori o carte
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
goale. Unde este iubirea? Citesc, e drept sunt și cărți deștepte. Una, o nemțoaică plânge că a lăsat biserica închisă cu femei și copii înăuntru, biserica a ars. Ce să zic. Nu e frumos. Dar tot Beethoven îmi place. Câinele mârâie la Simfonia a V-a, a IX-a , se bagă sub pat, ca deținuții când fac pe nebunii. Uneori visez că m-am făcut călugăr, îngrijesc o grădină, o livadă. Ce viață? Nu birouri, coridoare, fum de țigară, țipete. Asta
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
iubito! Mă gândesc cu ciudă că voi ajunge să scriu scrisori de dragoste după care mă apuc să le pun în versuri, pe rime, ritm și măsură dar măsura este depășită, mai că- mi vine să vorbesc singur, nu alta... Mârâi, totuși: - Unde te duci, draga mea piersicuță? Acum duminică...? - Dragul meu, ( acest: „dragul meu” pare destul de serios), trebuie să plec la sora mea, apoi împreună mergem prin magazine în legătură cu diversele cumpărături pentru nunta noastră...! Aș vrea să mergi și tu
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
iubito! Mă gândesc cu ciudă că voi ajunge să scriu scrisori de dragoste după care mă apuc să le pun în versuri, pe rime, ritm și măsură dar măsura este depășită, mai că- mi vine să vorbesc singur, nu alta... Mârâi, totuși:- Unde te duci, draga mea piersicuță? Acum duminică...? - Dragul meu, ( acest: „dragul meu” pare destul de serios), trebuie să plec la sora mea, apoi împreună mergem prin magazine în legătură cu diversele cumpărături pentru nunta noastră...! Aș vrea să mergi și tu
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
împăratul muștelor a bâzâit un pic. Pot ridica castele ale furiei, dar istoria iubirii este de necuprins. De aș petrece cu tine o iarnă la Marienbad sau la Baden-Baden. Iarna, acolo nu este nimeni, doar niște lei de piatră mai mârâie în pustiu. Malina nu era malignă, sigur. Extrem de tare chestia și incredibil de aproape, mai să nimerești ca Alice dincolo de oglindă. Un ultim cabalist cânta în prezența unei curtezane. Maria Theresa dormea la acea vreme. N i s-a tăiat
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
că de adânc istov și așteptare, Matilda și Lepold Gurnișt adormiră către dimineață, legănați de iluzia că vor putea recupera câteva ore... Era puțin trecut de șase însă când sună telefonul și o voce autoritară o ceru pe Ilana. Greșeală, mârâi Leopold și puse receptorul în furcă cu o mână somnambulă. Peste un sfert de oră, aceași voce o ceru din nou pe Ilana. Lasă-mă domnule în pace, urlă în receptor Leopold, nu locuiește nici o Ilană aicea. Când Ilana fu
SCHIŢE UMORISTICE (90) – NOAPTEA CE MAI SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366976_a_368305]
-
umerii, gâtul candid, să te mai îmbrățișez petrecându-mi mâinile de pe mijlocelul tău, sau pe burtica, apoi pe coapse, te învârt din spate în față, căci trebuie să te sorb total.. dar, fugi zicând:"nu mă prinzi!..!" sigur că da.. mârâi:"Ce i-o mai fi trecut prin capusor de..?" dar, ca un leneș ce o doream, tind mereu să Te țin lângă mine ca și când ar fi mai mult "nevoia" Ta, eu îmi acord nevoia profundă după o astfel de fază
DOMNIŢA TOAMNEI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364709_a_366038]
-
să treacă în trupurile lor, oțelite în focul bătăliei. Privitorii, ceva mai liniștiți acum, se buluciră, înjurând cu obidă și necaz, spre cârciumă, pentru a împleti firele legendelor viitoare. Vajnicii luptători cu sângele încă neînchegat pe ei sfâșiau și înfulecau mârâind hălci din trupul destul de fraged al purcelușului de porc mistreț, unul de cam cinci kilograme, care avusese neșansa de a se rătăci de turmă și de a intra în conflict teritorial cu oamenii. Iar acum înmiresma îmbietor aerul curat al
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
când situația politică s-a schimbat au început criticile și atacurile prin diverse ziare. „(...) în această presă, ceea ce mă surprindea și mă uimea erau laudele excesive de mai înainte. Acum însă eram cu totul de acord cu un meci nul: mârâiți încetișor, dar să nu mușcați, iar eu o să stau liniștit în banca mea. Judecând cu realism, trebuie să spun că situația mea era excelentă: cu viteza unei rachete mă primiseră în Uniunea Scriitorilor și, prin aceasta, mă scutiseră de școala
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
vai de toți ai tăi!. Te zbați, cum peștii pe uscat, să-ți aperi existența, Numai puțin de-ai scăpătat, ciocoii-și fac prezența! . . . TOT ce-i posibil pentru ei, la tine-i. . . ILEGAL! ,, Dreptatea nu-i pentru căței!” Îți mârâie-un șacal! . Ce poți să faci? Încovoiat să-ți târâi sărăcia Și să oftezi când te-a scuipat și necinstit soția! . . . De te aprinzi, ca să găsești pe undeva Dreptatea, Un pas de faci și nu plătești, îți pierzi și sănătatea
ÎNTOARCE-TE ŢEPEŞ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344473_a_345802]
-
pe timpuri, la palat... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci! Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
Atât ne-ați jefuit... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
eu! răspunse Nămețilă. -Mă, tu știi că ne-am bătut degeaba, ca niște dobitoci? -Păi, asta spun și eu! -Mă, dacă află împărăteasa... și porcul de Prăpădenie... -Ne bășică fundul cu harapnicul. -Vezi? Să nu te mănânce limba și să mârâi ceva! Nămețilă mormăi: -Bine, mă, eu tac! Dar să nu te pună mama dracului să spui că numai tu ai învins tâlharii. În fond, eu i-am îngropat în nămeți. -Dar cu ajutorul meu, bă, tăntălăule! Dacă mă gândesc bine, numai
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
sălaș închis el, cățelul pământului nu mai latră la stele plânge de singurătate. Admiră pe furiș pulpele femeii, nu-i crede cuvintele, urmărește cum se îmbracă cu haine roase de invidii. Când timpu-i fuge de sub picioare de-l face să mârâie se umple cu masca preaplinului de golul e tot mai întins. Ascuns de lumina din care mușcă scapă și nimeni nu-l vede, așteaptă ploile și ceața să plece odată cu el. Când se plimbă prin pământ la pas cu nevăzutul
CĂŢELUL PĂMÂNTULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364858_a_366187]
-
când fusta largă și creață, fiindcă, după un timp, nu mai vedea bine, apoi chiar orbise și surzise de tot. Când încă vedea și auzea, dacă Hobzoaica nu cobora în sat într-o zi, devenea tare nerăbdător, se tot învârtea mârâind în jurul ei și în cele din urmă sfârșea prin a pleca de unul singur la noi. Interesant era faptul că tot făcând el naveta zilnic între Câmpuri și Capu’ Satului, ajunsese să-l cuoas- că toată lumea și chiar să-l
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
nu sărea și la oamenii care treceau pe drum, sau cel puțin n-o făcea prea des, căci la câteva excepții chiar eu am fost martor, i se punea pata pe câte cineva care nu-i plăcea lui, începea să mârâie, arătându-și colții, iar dacă preopinentul schița numai un gest de împo- trivire, în următoarea clipă se și repezea la pi- cioarele lui. Cât despre intrat în casa noastră cât era el de față - nici pomeneală de așa ceva, atâta-i
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
sis¬te¬matic pe Vlăduț. De câte ori îl vedea în susul drumului, Floricel se punea pe o fugă nebună spre el și-i sărea în față. Câinii se priveau apoi preț de câteva clipe cu ură, ară¬tân¬du-și colții și mârâind unul la altul cu boturile îndreptate în jos, după care începea bătălia... Curios, chiar dacă Vlăduț mânca bătaie, nicio¬da¬tă nu încerca să scape cu fuga din fața lui Floricel; așa bătut cum era, el tot venea la noi, fiindcă după ce
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
când fusta largă și creață, fiindcă, după un timp, nu mai vedea bine, apoi chiar orbise și surzise de tot. Când încă vedea și auzea, dacă Hobzoaica nu cobora în sat într-o zi, devenea tare nerăbdător, se tot învârtea mârâind în jurul ei și în cele din urmă sfârșea prin a pleca de unul singur la noi. Interesant era faptul că tot făcând el naveta zilnic între Câmpuri și Capu’ Satului, ajunsese să-l cuoască toată lumea și chiar să-l îndră
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
pentru a se sătura. Acasă, domeniul ei era podișca din fața intrării. Nu avea treabă cu trecătorii sau, cel puțin nu cu toți. Era de-ajuns însă ca cineva să facă un pas spre intrarea în casă, că Deta începea să mârâie la intrus, arătându-și colții; pe-al doilea dacă-l făcea - îi și sărea la picioare. Avea ea însă clienții ei, pe care nu-i ierta, indiferent unde se aflau, și ea-i vedea. Unul dintre ei era Mărian Frântu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
ciment, cu un geamăt prelung... Am schițat doar un pas mic spre podișcă, dar imediat câi- nele acela și-a ridicat din nou capul spre mine și apoi s-a săltat în șezut și a început să-mi arate colții mârâind. Totodată, privirea i s-a schimbat rapid, nu mai emana deloc plictiseală ca până atunci, ci de-a dreptul agresivitate. M-am retras ușurel către mijlocul drumului, fără a-l mai privi în ochi. De acolo, stând nemișcat, am fost
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
ghemotoc în căușul palmei. Fotoliu negru, mamrmură neagră, nailon negru, blana neagră a pisicii, pianul negru. Fotografii în alb negru. Cum să nu te gândești la moarte.? Dar poemul este bun, nu sunt pufuri, duhuri, aripi, lacrimi, vase, brațe, pisica mârâie de cum aude un poem prost. Aici îmi dau mâna cu persoana pe care nu am numit-o. Boris Marian Referință Bibliografică: Anti-DADA / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ANTI-DADA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366519_a_367848]
-
și el, dar trist. A murmurat în gând: - Așa a fost să fie!... Norocul lui... Dar, măcar ea să fie fericită... Câțiva viteji rânjeau. Uragan de Foc șoptea lui Vânt Fierbinte: -S-a ajuns tâlharul!... - Trebuie să avem „grijă”de el! mârâi și Rază Fierbinte. Soare-Împărat îi privea și el cu lacrimi în ochi. De bucurie, bineînțeles. Și gândea: Cum am putut să cred că este un spion al Iernii? Cât am chinuit copiii ăștia, nenorocitul de mine! Deșertăciune orgolioasă! Și, tu
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
să-și ia pălăria cea largă, de soare, pe când se întoarcea la citit la umbra pomului, reveni tocmai la timp să prindă momentul când pisoiul ei, Mărgeluș, se urcase în pom deasupra cuibului, și, curios să vadă ce era înăuntru, mârâia având colții scoși în afară ca de poftă a ceva oușoare, sau de pui. Atunci Liliana se supără rău de tot pe motănel, îi porunci să se dea jos din pom, îi trase o muștruluială binemeritată, și-i interzise să
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
rămăsese tot acolo. Cum era să se concentreze ea la Proust și Balzac, dacă motănașul ei, Mărgeluș, urmărea curios fiecare mișcare a păsărilor celor tinere din livadă. Dar privirile lui erau acum cât se poate de senine, și nici nu mârâia pofticios la vietățile de prin pomi! Referință Bibliografică: Pisoiul năzdrăvan - pentru copii / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV, 23 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]