987 matches
-
MĂCIUCĂ, Constantin (13.X.1927, Iași, j. Gorj), istoric literar și teatrolog. Este fiul Marinei (n. Negrea) și al lui Sebastian Măciucă, țărani. Urmează școala primară în satul natal, apoi liceul la Târgu Jiu. În 1950 termină cursurile Facultății de Filologie
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
MĂCIUCĂ, Constantin (13.X.1927, Iași, j. Gorj), istoric literar și teatrolog. Este fiul Marinei (n. Negrea) și al lui Sebastian Măciucă, țărani. Urmează școala primară în satul natal, apoi liceul la Târgu Jiu. În 1950 termină cursurile Facultății de Filologie a Universității din București și lucrează un an ca asistent la Catedra de lingvistică. Din 1951 funcționează în sistemul editorial ca
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
Ursita, pref. Iuliu Dragomirescu, București, 1910; Scrieri literare, morale și politice, I-II, îngr. și introd. Mircea Eliade, București, 1937; Scrieri literare, I-II, îngr. Andrei Rusu, pref. George Munteanu, București, 1960; Articole și studii literare, îngr. și pref. C. Măciucă, București, 1961; Scrieri alese, I, îngr. J. Byck, pref. George Munteanu, București, 1968; Răzvan și Vidra. Trei crai de la răsărit, pref. Mihai Drăgan, București, 1973; Duduca Mamuca, îngr. și pref. Ion Șeuleanu, Cluj, 1973; Sarcasm și ideal, îngr. și postfață
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
1939; Scrieri politice, sociale și lingvistice, îngr. G. Baiculescu, Craiova, 1942; Opere, I-II, îngr. și introd. D. Popovici, București, 1939-1943; Opere, I, III, îngr. Vladimir Drimba, introd. Al. Piru, București, 1967, 1975; Scrieri alese, îngr. Vladimir Drimba, pref. C. Măciucă, București, 1969; Versuri și proză, îngr. Vladimir Drimba, pref. Mircea Anghelescu, București, 1972; Scrisori și acte, îngr. George Potra, Nicolae Simache și George G. Potra, pref. Șerban Cioculescu, București, 1972; Scrieri lingvistice, îngr. I. Popescu-Sireteanu, București, 1973; Poezii. Proză, îngr
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
conferințe despre dramaturgul englez. SCRIERI: Calendarul la popoarele Antichității, București, 1894. Traduceri: Shakespeare, Romeo și Julieta, București, 1882; Herodot, Istoriile lui..., I, Berlin, 1894, II-III, București, 1912-1915, IV, București, 1902. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Critica dramatică, îngr. și introd. Constantin Măciucă, București, 1996, 232; Iorga, Oameni, IV, 32; Duțu, Explorări, 258; Dicț. lit. 1900, 395. S.C.
GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287257_a_288586]
-
București, [1935]; Război și biruință, București, 1936; Eminescu, poet universal, București, 1941; Scrieri critice și estetice, îngr. Z. Ornea și Gheorghe Stroia, introd. Z. Ornea, București, 1969; Mihai Eminescu, îngr. Leonida Maniu, Iași, 1976; Critica dramatică, îngr. și introd. Constantin Măciucă, București, 1996. Traduceri: Sofocle, Antigona, București, 1896, Edip Rege, București, 1925; Shakespeare, Romeo și Julieta, București, 1922, Othello, București, 1923, Macbeth, București, 1925. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IV, 247-263, V, 115-116, VI, 271-272, VIII, 201-203, IX, 195-197; Aderca, Contribuții, II
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
CNT, 1983, 43; Paul Dugneanu, Polivalența creatorului, CNT, 1983, 43; Diaconescu, Dramaturgi, 224-227; Valentin Silvestru, Ora 19:30, București, 1983, 227-232, 442-446; Felea, Aspecte, III, 74-78; Ghițulescu, O panoramă, 244-249; Const. Ciopraga, Simfonie neterminată, VR, 1986, 12; Grigurcu, Existența, 317-323; Măciucă, Motive, 166-202; Rotaru, O ist., III, 925-927; Holban, Profiluri, 259-264; Cosma, Romanul, I, 261-266; Lucian Alexiu, Întoarcerea poetului, O, 1990, 41; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 163-167; Micu, Scurtă ist., III, 384-385; Dicț. scriit. rom., II, 466-469; Ghițulescu, Istoria, 318-322; Dicț
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
de forța piesei lui R.-R., I.L. Caragiale imaginase un alt final. SCRIERI: Domnul Kanitferstan, extras din jurnalul unui trândav, București, 1877; Radu, București, 1878; Două măsuri, București, 1898; Manasse, București, 1900; Manasse și alte scrieri, îngr. și pref. Constantin Măciucă, București, 1996. Repere bibliografice: Pompiliu Eliade, Causeries littéraires, I, București, 1903, 131-183; Ronetti-Roman. Viața și opera lui, „Revista israelită”, 1908, 4; Sanielevici, Încercări, 37-55; Chendi, Scrieri, IV, 90-94; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 143-147; Properțiu, Chestia Manasse, Iași, 1914; Emil I. Critzman
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
este manevrat cu mare viteză pentru a se ajunge la minge, așa cum se Întâmplă În baschet sau handbal. Alte sporturi practicate de persoanele În fotoliu rulant sunt halterele, tirul cu arcul, scrima, natația, tenisul de masă, atletismul (aruncarea suliței, discului, măciucilor, alergare etc.) (Boltanski, 1974). Persoanele cu handicap care nu au probleme la nivelul membrelor inferioare pot practica fotbalul, tenisul de masă, schi, patinaj, badminton etc. Sportul oferă persoanelor cu handicap tot ceea ce oferă și celor sănătoși, adică: spiritul de echipă
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
de un larg evantai tematic: „nuvele comice, tragice, fantastice, unele cu caracter etnografic, altele mistice sau de moravuri”, cum le caracterizează S. într-o notă. SCRIERI: Sub semnul paloșului, pref. Șerban Cioculescu, București, 1989; Ma-ho, fiul bufniței, îngr. Constantin Măciucă și Getta Săvescu-Slătineanu, București, 1993. Repere bibliografice: Irina Petraș, „Sub semnul paloșului”, ST, 1990, 7; Ștefan Agopian, Barbu Slătineanu, un scriitor necunoscut (dialog cu Stroe Slătineanu), LCF, 1990, 38; Cornel Ungureanu, De la capăt, O, 1993, 12. I. D.
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
Cu inima plină de soare, București, 1957; Danuta Bienkowska, Pe urmele cuiburilor de vulturi, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Ciocan); A. Gracev, Tainele lacului roșu, București, 1958 (în colaborare cu N. Bocunescu); Ivan Olbracht, Haiducul Nikola Suhai, pref. Constantin Măciucă, București, 1958 (în colaborare cu Ihor Lemnâi); Valentin Ovecikin, O primăvară buclucașă, București, 1958 (în colaborare); Jurnalul Annei Frank, pref. S. Damian, București, 1959; Pagoda vieții veșnice (Culegere de povestiri ale scriitorilor chinezi), pref. Sanda Radian, București, 1959 (în colaborare
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
stabilă de cuvinte în propoziții sau în fraze, z. are o mai mare mobilitate sintactică. Prin aceste caracteristici, este frecvent considerată o categorie aparte de fapte stilistice. Fiind în primul rând expresie figurată, folosește, ca procedee specifice, metafora („ajunge o măciucă la un car cu oale”) sau comparația („ca stelele cerului”, „ca nisipul mării”). Concluzia implicată, adesea dezaprobatoare față de acțiuni și atitudini umane, se transmite prin formulări ironice: „a face zile fripte (zile negre) cuiva”, „sperie lupul cu pielea oii”. Ca
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
capitală). O concluzie de tipul: „Este tragic ce s-a întâmplat” este înlocuită repede prin: „Trebuie făcută curățenie. Legea să-și spună cuvântul” sau „Să fim neîngăduitori. Să nu iertăm nimic”. Unii tovarăși declară că „li s-a făcut părul măciucă” atunci când au asistat la profanarea steagului PCR și că mișcarea muncitorilor este o „rușine” care se cuvine sancționată în mod exemplar (pentru întreaga ședință, vezi Arsene, 1997, vol. 1, pp. 47-52). ședințele vor fi reluate ritualic pentru a fi acuzați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în dreptul umărului)”. Specimenul se numește Jurvale. El adoarme vorbind și, când e treaz, consumă toate proviziile alimentare ale posesorului încăperii. Altuia nebunia i se trage de la nevastă, care l-a părăsit. Nenorocitul sfârșește în pădure, sfâșiat de câini, zdrobit de măciuci. O compunere demonstrativă e și primul roman al lui P., Parțial color (1985), ce dă în vileag viața (pseudo)conjugală, de după divorț, a naratorului. Despărțit de nevastă, sub efectul intrigilor soacrei, Traian Daia, actor și regizor, cadru didactic la o
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
318-324; Dobrescu, Foiletoane, III, 67-74; Moraru, Textul, 136-139; Condurache, Portret, 92-108; Felea, Aspecte, III, 133-136; Odangiu, Romanul, 71-80; Ungureanu, Proza rom., I, 358-403; Iorgulescu, Prezent, 105-121; Marcea, Atitudini, 93-103; Braga, Sensul, 184-187; Sorescu, Ușor cu pianul, 143-155; Călinescu, Biblioteci, 178-183; Măciucă, Motive, 53-60; Marian Popescu, Chei pentru labirint. Eseu despre teatrul lui Marin Sorescu și D. R. Popescu, București, 1986; D.R. Popescu interpretat de ..., îngr. și pref. Andreea Vlădescu Lupu, București, 1987; Cristea, Fereastra, 128-143; Holban, Profiluri, 67-88; Rotaru, O ist.
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
colaborare), Scrieri alese, I-II, introd. Tudor Vianu, București, 1970, Doamna Chiajna. Scene istorice. Zece basme mitologice. Călătorie din Paris la Londra, pref. Tudor Vianu, București, 1970, Pseudo-cynegeticos. Scene istorice din cronicele române. Câteva ore la Snagov. Articole, pref. Constantin Măciucă, București, 1972; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, București, 1963; Ion Agârbiceanu, Opere, I-XII, introd. Mircea Zaciu, București, 1962-1985; Ion Sava, Măști, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Tudor Arghezi, Versuri, I-II, pref. Ion Caraion, postfața edit., București, 1980
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
I, îngr. Marian Ciucă și Alexandru Avram, introd. Alexandru Avram, vol. VIII-XIII, îngr. Nadia Lovinescu, Filofteia Mihai, Rodica Bichiș, introd. Al. Dima, București, 1965-1996; Pseudo-cynegeticos. Scene istorice din cronicele românești. Câteva ore la Snagov. Articole, îngr. G. Pienescu, pref. Constantin Măciucă, București, 1972; Note de călătorie, îngr. și pref. Corneliu Popescu, București, 1981; Scrieri alese, îngr. Corina Popescu, pref. Mircea Anghelescu, București, 1995; Mihnea-Vodă cel Rău. Doamna Chiajna. Pseudo-cynegeticos, îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Mituri și legende, îngr. M.
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
joacă, dar chiar la mînie sau în orice altă stare. în această privință n-o poate întrece nici un braț de zînă. Cinci mișcări principale îi sînt caracteristice: 1) cînd e folosită ca mijloc de propulsie; 2) cînd e folosită ca măciucă într-o bătălie; 3) cînd mătură; 4) cînd e folosită ca minge; 5) cînd plonjează. 1) Fiind dispusă orizontal, coada leviatanului se mișcă altfel decît cozile tuturor celorlalte făpturi ale mării. Ea nu se răsucește niciodată. La om, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
1936, 805; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, îngr. Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 91-93; Boz, Anii, 168-169; Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971, 208-209; Ist. teatr. Rom., III, 520-523; V. Corchiș, G. Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 299-302; Constantin Măciucă, Teatrul și teatrele, București, 1989, 5-85; Ceuca, Teatrologia, 134-137, 189-190; Acterian, Privilegiați, 52, 64-68, 129-144, 150-155, 170; Ionuț Niculescu, Haig Acterian - un destin tragic asumat, „Ararat”, 1995, 14; Dan C. Mihăilescu, Haig Acterian, „Shakespeare”, LAI, 1995, 28; Mircea Morariu, „Shakespeare
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
au tot timpul impresia că participă la o competiție muzicală unde dețin rolul suav de privighetori (Ă). E un cuvânt de ordine să fim cu toții grijulii de viitorul literelor. Dacă practicienii criticii, improvizați sau nu, fac exerciții de rotire a măciucii deasupra capului În spațiul fragil al poeticii, artiștii care scapă cu capetele nesparte Își caută aiurea alte Îndeletniciri mai puțin periculoase (Ă). Aceiași zeloși vânători de imagini și verificatori ai literaturii după modelul calibrării pieselor În industrie, (tot ce trece
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a avut loc la Facultatea de Filologie din București, deschiderea cenaclului literar. Biroul cenaclului este format din Cezar Drăgoi, Mihai Meria și Toma Maiorescu (an 1, - n.n.), iar din comisia de lectori fac parte Vasile Nicorovici, Ion Serebreanu și Constantin Măciucă”. În altă parte aflăm despre un nou „laborator de literatură”34, care era cenaclul Așezămintelor culturale Nicolae Bălcescu: „membrii cenaclului se găsesc În plin progres de creștere și câteodată chiar de la ședință la ședință li se poate observa ascensiunea. Vom
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Tinca 157 Margul-Sperber, Alfred 139 Marian, Eugen B. 30 Marki Zoltan 191 Marr, N. I. 239 Martin, Aurel 143, 149, 204, 297, 331, 332, 333, 336, 339, 340, 343 Marton Lili 191 Marx, Karl 106, 116, 234, 236 Maugham, Somerset 21 Măciucă, Constantin 50 Măgureanu, Octav 146, 195 Mărcuș, S. 60 Mărgărit, G. 142 Mărgeanu, N. 66 Mătase, Elena 323 Mândra, Vicu 27, 92 Measnicov, A. I. 343 Mendelsohn, Alfred 13, 14, 26 Meria, Mihai 50 Meșceaninov, I. I. 239 Mezincescu, Fl. 25
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Blaga, Cluj-Napoca, 1984; Nicolescu, Starea, II, 20-22; Vodă-Căpușan, Teatru, 24-58; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 240-244, 263-266; Eugen Todoran, Lucian Blaga. Mitul dramatic, București, 1985; Scarlat, Ist. poeziei, III, 144-146, 224-282; Măciucă, Motive, 60-77; Ion Bălu, Lucian Blaga, București, 1986; I. Oprișan, Lucian Blaga printre contemporani, București, 1987; Băncilă, Portrete, 182-230, 292-330; Ștefănescu, Prim-plan, 40-47; Mihăilescu, Întrebările, 155-168; Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Țepelea, Opțiuni
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
omagiază Centenarul lui Goethe. Texte nesemnate se ocupă de I.L. Caragiale sau de ultimele apariții editoriale, volume de Romulus Dianu, N. Iorga, Ion Pas, Ion Petrovici, Sărina Cassvan, G.M. Zamfirescu, C. Stere. Alți colaboratori: Ion Pas, Aureliu I. Lupescu, I. Măciuca, Virgil N. Racoveanu-Racova. M.V.
CAFENEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285996_a_287325]
-
Crohmălniceanu, Ion Bălu, Lucian Raicu, Ioan Holban, Marian Popa, Mihai Ungheanu, Irina Mavrodin, Fănuș Băileșteanu), La Poésie roumaine contemporaine (4/1983), Le Théâtre roumain hier et aujourd’hui (2/1984), despre care scriu Doina Modola, Valentin Silvestru, Natalia Stancu, Constantin Măciuca, Victor Ernest Mașek, Henri Wald, Leonida Teodorescu, Alexa Visarion, Ileana Berlogea, Peut-on parler d’un baroque roumain? (4/1986) - întrebare la care răspund Alexandru Duțu, Edgar Papu, Tudor Păcuraru, Mihai Zamfir, Dan Horia Mazilu, Romul Munteanu, Cornel Mihai Ionescu, Dolores
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]