271 matches
-
frunze de Rubus villosus, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Rubus Villosus Root Extract este un extract din rădăcini de Rubus villosus, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Rumex Acetosella Extract este un extract din frunze și părți aeriene de măcriș, Rumex acetosella, Polygonaceae Agent de întreținere a pielii/calmant Rumex Crispus Extract este un extract din rădăcini de dragavei, Rumex crispus, Polygonaceae Agent de întreținere a pielii/calmant (25R)-spirost-5-en-1-β,3-β-diol Agent de întreținere a pielii Ruscus Aculeatus Extract este
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Valea Măcrișului (în trecut, Grindași) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Grindași și Valea Măcrișului (reședința). Comuna se află în partea de nord-vest a județului, la limita cu județul Buzău. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ203B
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
Valea Măcrișului (în trecut, Grindași) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Grindași și Valea Măcrișului (reședința). Comuna se află în partea de nord-vest a județului, la limita cu județul Buzău. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ203B, care duce spre vest la Gârbovi și Manasia (unde se termină în DN2A), și spre est la Grindu
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
a județului, la limita cu județul Buzău. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ203B, care duce spre vest la Gârbovi și Manasia (unde se termină în DN2A), și spre est la Grindu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Măcrișului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,66%), cu o minoritate de romi (3,65%). Pentru 1,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,1%). Pentru 1,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, dintre satele ei existând doar satul Grindași (denumit anterior și "Valea Măcrișului"), inclus în comuna Grindu (plasa Câmpul, județul Ialomița). În acest sat exista o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei "Grindași", formată din satele Grindași și Valea Măcrișului, în plasa Urziceni a aceluiași județ; comuna
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
doar satul Grindași (denumit anterior și "Valea Măcrișului"), inclus în comuna Grindu (plasa Câmpul, județul Ialomița). În acest sat exista o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei "Grindași", formată din satele Grindași și Valea Măcrișului, în plasa Urziceni a aceluiași județ; comuna avea 2002 locuitori. În 1931, comuna s-a despărțit în două comune: Grindași și Valea Măcrișului, fiecare având doar satul ei de reședință, dar în scurt timp ele au fost reunite, de această
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei "Grindași", formată din satele Grindași și Valea Măcrișului, în plasa Urziceni a aceluiași județ; comuna avea 2002 locuitori. În 1931, comuna s-a despărțit în două comune: Grindași și Valea Măcrișului, fiecare având doar satul ei de reședință, dar în scurt timp ele au fost reunite, de această dată în cadrul comunei "Valea Măcrișului". În 1950, comuna Valea Măcrișului a fost transferată raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
aceluiași județ; comuna avea 2002 locuitori. În 1931, comuna s-a despărțit în două comune: Grindași și Valea Măcrișului, fiecare având doar satul ei de reședință, dar în scurt timp ele au fost reunite, de această dată în cadrul comunei "Valea Măcrișului". În 1950, comuna Valea Măcrișului a fost transferată raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (după 1956) din regiunea București. În 1968, când s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, comuna a trecut la
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
locuitori. În 1931, comuna s-a despărțit în două comune: Grindași și Valea Măcrișului, fiecare având doar satul ei de reședință, dar în scurt timp ele au fost reunite, de această dată în cadrul comunei "Valea Măcrișului". În 1950, comuna Valea Măcrișului a fost transferată raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (după 1956) din regiunea București. În 1968, când s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, comuna a trecut la județul Ilfov. În 1981, o
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
din regiunea București. În 1968, când s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, comuna a trecut la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. Singurul obiectiv din comuna Valea Măcrișului inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local îl constituie grupul de patru cruci de piatră denumite „La Patru Frați”, aflate la sud-vest de satul Valea Măcrișului și la nord-est de satul Broșteni. Acest monument
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
la județul Ialomița. Singurul obiectiv din comuna Valea Măcrișului inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local îl constituie grupul de patru cruci de piatră denumite „La Patru Frați”, aflate la sud-vest de satul Valea Măcrișului și la nord-est de satul Broșteni. Acest monument datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea și este clasificat drept monument funerar sau memorial.
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
acid oxalilacetic sau acid oxalilsuccinic ce iau parte la metabolismul energetic prin ciclul Krebs. Acidul oxalic și oxalații sunt acizi slab nefrotoxici care sunt prezenți din abundență în multe plante, cele mai notabile fiind spanacul sălbatic ("Chenopodium album"), revent și măcriș ("Rumex acetosa"). Acidul oxalic irită membrana intestinelor când este consumat și poate fi fatal în doze mari. Doza semiletală pentru acidul oxalic pur este de aproximativ 375 mg/kg de greutate corporală , sau circa 25 g pentru o persoană de
Acid oxalic () [Corola-website/Science/300774_a_302103]
-
și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
naturii. În alte părți i se spune „"curpen"”, numele științific fiind „"Ruscus hypoglossum"”. Tot prin păduri, pe sub coroana bogată a copacilor se întâlnesc diferite specii de graminee între care predomină scrada, brădișorul, orhidee de diferite culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
captalanul (Petasites officinales). Colinele uscate, terenurile stâncoase și marginile pădurilor adăpostesc cimbrișorul-de-câmp ("Taymus serpillum"), plantă ce înmiresmează natura pe tot timpul verii, turta ("Carlina acaulis"), numită și scaiete, poroinicul ("Orchis morio") sau bujor, sânzâienele galbene ("galium verum"), năpraznica ("Geranium robertianum"), măcrișul de pădure ("Oxalis acetosella") cunoscută și ca trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B); și spre sud-est de Colelia, , Reviga și Miloșești (unde se termină în DN2C. Din acest drum, în localitatea Grindu se ramifică șoseaua județeană DJ203B, care duce spre vest la Valea Măcrișului, Gârbovi și Manasia (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grindu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 2
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Dunăre și depuse aici. Într-o formație de plaur putem întîlni nu mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Varză chinezească Varză creață Altele (d) Gulii (v) LEGUME PENTRU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE 0,05 (p) (a) Salată și altele similare Creson Untișor Lăptuci Andive Altele (b) Spanac și altele similare Spanac Frunze de sfeclă (sfeclă elvețiană) Altele (c) Măcriș de baltă (d) Cicoare (e) Verdețuri Asmățui Arpagic Pătrunjel Frunze de țelină Altele (vi) LEGUME LEGUMINOASE (proaspete) 0,05 (p) Fasole (cu păstăi) Fasole (fără păstăi) Mazăre (cu păstăi) Mazăre (fără păstăi) Altele (vii) LEGUME PENTRU TULPINĂ 0,05 (p
jrc4596as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89762_a_90549]
-
Brassicacee pentru frunze Varză chinezească Varză creață Altele (d) Gulii (v) LEGUME PENTRU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (a) Salată și altele similare Creson Untișor Lăptuci Andive Altele (b) Spanac și altele similare Spanac Frunze de sfeclă (sfeclă elvețiană) Altele (c) Măcriș de baltă (d) Cicoare (e) Verdețuri Asmățui Arpagic Pătrunjel Frunze de țelină Altele (vi) LEGUME LEGUMINOASE (proaspete) Fasole (cu păstăi) Fasole (fără păstăi) Mazăre (cu păstăi) Mazăre (fără păstăi) Altele (vii) LEGUME PENTRU TULPINĂ Asparagus Cardon Țelină Secărea Anghinare Praz
jrc4622as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89788_a_90575]
-
cele găsite local, cum ar fi cartofii, grâul, orzul, varza, ceapa, ouăle și carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră și șunca sunt în general considerate mâncăruri emblematice pentru letoni. Supa de măcriș este o altă mâncare specific letonă. Rupjmaize este pâinea de secară tradițională letonă. Hocheiul pe gheață este cel mai popular sport în Letonia. Letonia a avut numeroși hocheiști celebri, ca Helmut Balderis, Artūrs Irbe, Kărlis Skrastiņš și Sandis Ozoliņš și
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepa (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]