2,888 matches
-
de enervare ce crește pe măsură ce gestul elevului obraznic se repetă, iar elevii spun că acesta este Popescu. Vocabularul dascălului devine principala formă de exteriorizare a încordării nervoase la care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
este Popescu. Vocabularul dascălului devine principala formă de exteriorizare a încordării nervoase la care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
principala formă de exteriorizare a încordării nervoase la care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este o dovadă a intensității furiei de care este
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este o dovadă a intensității furiei de care este cuprins profesorul, cât și a intensității obrăzniciei de care dă dovadă elevul. Subiectivismul profesorului atinge cote maxime, nu numai că
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cu respect pe tatăl acestuia la școală: „Spune numai lui tată-tău să vină mâne să ne onoreză.”, în timp ce referirile la părinții celorlalți elevi se fac în termeni populari: „Ei, mă-ta”. Și totuși întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” repetată după fiecare faptă a lui Popescu și după fiecare afirmație a elevilor că el este autorul, ar putea să conțină și o formă foarte subtilă de sancționare a obrăzniciei odraslei din înalta societate. Mânia profesorului se revarsă direct și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Mânia profesorului se revarsă direct și tumultuos, într-o avalanșă de cuvinte injurioase adresate unui alt elev, de condiție socială modestă: „Ba da, loază!”, „Acele care sunt, boule! emisferul austral; emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule! Meri la loc, vită!” În final, profesorul schimbă codul lingvistic și iese din clasă „înjurând teribil ungurește.” Examenul anual aduce un interlocutor nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
prințipii” și fără educație. Modul de exprimare al lui Marius Chicoș Rostogan devine o sursă a comicului prin asocierea unui cuvânt cu o conotație pozitivă cu unul cu o conotație negativă: „Bravo, prostovane”, asocierea de cuvinte din limbi diferite: „Silențium, măgarilor”, de latinisme cu termeni populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam șperare salukem!”, asocierea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
libertatea votului, pentru susținerea cauzei celei mai dragi, fiecăruia - dar nu înțeleg de ce votantul nu plătește în solidar, cu cei de același crez și vot - și nota de plată, pentru ceea ce a votat, și ea cade - în solidar - pe tot măgarul. Că oaia e deșteaptă. De pildă, o mare învățătoare a neamului - umanista - cum altfel - că tot romanul, imparțial - după ce a făcut greva de depersonalizare - și a ajuns acolo unde se împarte cea mai înaltă învățătură a neamului - afirma sus și
DESPRE CUM SĂ ÎŞI SUPORTE FIECARE PLACEREA FUMULUI de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1459168459.html [Corola-blog/BlogPost/366096_a_367425]
-
Ăștia suntem și buni și răi, îl înțepă ironic John pe însoțitorul său. - Ah, John, ești un mare ticălos. Și asta încă nu-i nimic pe lângă ce-aș putea să spun. - Adică? - Adică, vreau să spun că ești un mare măgar. - Eu te-am crezut mai prostănac dar văd că-ți umblă mintea, nu glumă... Într-un fel, ai dreptate, mă cunoaște aproape toată America. - Ca pe-un cal breaz. - Bun... Deci eu, John Parker, măgarul de mine ca un cal
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
spun că ești un mare măgar. - Eu te-am crezut mai prostănac dar văd că-ți umblă mintea, nu glumă... Într-un fel, ai dreptate, mă cunoaște aproape toată America. - Ca pe-un cal breaz. - Bun... Deci eu, John Parker, măgarul de mine ca un cal breaz ce sunt, n-am altceva mai bun de făcut decât să călăresc o prăpădită de iapă pe-o vreme ca asta și să-ți mai fac și ție zile fripte. - Rătăcim aiurea prin ținuturile
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
spartă, dau... Toată viața am avut de dat câte ceva. Eheee, de n-ar fi fost John să te ia sub aripa lui... - M-ar fi luat dracu' ai vrut să-mi spui, nu-i așa? - Ba bine că nu. - Mare măgar mai poți să fii! - Ascultă, bă, țâncule, cine ți-a băgat ție în cap chestia asta c-aș fi măgar? În noaptea asta te omor, pe toți dracii. - Ai înebunit? - Tu m-ai înebunit. - Te-ai ramolit, John, nu te
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
aripa lui... - M-ar fi luat dracu' ai vrut să-mi spui, nu-i așa? - Ba bine că nu. - Mare măgar mai poți să fii! - Ascultă, bă, țâncule, cine ți-a băgat ție în cap chestia asta c-aș fi măgar? În noaptea asta te omor, pe toți dracii. - Ai înebunit? - Tu m-ai înebunit. - Te-ai ramolit, John, nu te mai recunosc, bătrâne. Te-ai clătinat de cap rău de tot. Până nu beau un whisky, nu mai fac un
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
începu să-l lingă pe vârful cizmelor. - Ți-am spus eu că te-ai ramolit, bătrâne, să-ți intre bine-n cap chestia asta: ești cel mai mare nătărău ce l-am cunocut vreodată. - Slavă Domnului că nu mai sunt măgar. - Ba, ești un măgar needucat. - Ptiu, drace, uite cine-mi face mie educație! Dacă ești atât de înțelept, am înțeles că o vreme ai purtat și sutană, da?... ai putea să-mi dai și mie un răspuns, să-mi spui
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
pe vârful cizmelor. - Ți-am spus eu că te-ai ramolit, bătrâne, să-ți intre bine-n cap chestia asta: ești cel mai mare nătărău ce l-am cunocut vreodată. - Slavă Domnului că nu mai sunt măgar. - Ba, ești un măgar needucat. - Ptiu, drace, uite cine-mi face mie educație! Dacă ești atât de înțelept, am înțeles că o vreme ai purtat și sutană, da?... ai putea să-mi dai și mie un răspuns, să-mi spui de ce a tras javra
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
un cal și că nici până azi nu i l-am plătit? Atât am spus, atât îi dai. E clar? - Mda, ai dreptate. Și trebuie să recunosc că de data asta eu am greșit. Sunt un nătărău. - Ba ești un măgar, și încă d-ăla mare! - Ok. Mă declar învins. - După o săptămână de drum ar trebui să se mai odihnească și animalele astea, nu? Și n-ar strica să ne odihnim chiar și noi câteva zile. Ce zici? - Nu mai
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
unui yankeu. - Cretinule... Care ești, mă, ăla?, țipă John aruncând o privire furioasă în direcția de unde se făcuse auzită vocea. V-ați băut mințile, credeți că n-am înțeles ce v-a-ncolțit în cap? Mă mir că nu vă este rușine, măgarilor. V-ați adunat aici toți curvarii și bețivanii ce i-a avut America vreodată. Mi-e scârbă de voi. Fata asta se zbate între viață și moarte iar voi vă și gândiți cum s-o trântiți la pat, să-i
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SCÂNTEI ȘI CUVINTE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 837 din 16 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Suflu-n carnea ta de jar cu sărutul meu de miere și luceafăr și măgar iau ce n-aș putea vai cere Cu sărutul meu de miere stârnesc stelele din tine răsărind în alte ere dragostea de-a pururi vine Stârnind stelele din mine o luceafăr și măgar cred că totuși ar fi bine doar
SCÂNTEI ŞI CUVINTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scantei_si_cuvinte_costel_zagan_1366169964.html [Corola-blog/BlogPost/345839_a_347168]
-
sărutul meu de miere și luceafăr și măgar iau ce n-aș putea vai cere Cu sărutul meu de miere stârnesc stelele din tine răsărind în alte ere dragostea de-a pururi vine Stârnind stelele din mine o luceafăr și măgar cred că totuși ar fi bine doar în carnea ta de jar Căci sărutul meu de miere toată veșnicia-ți cere Costel Zăgan , Cezeisme II Referință Bibliografică: SCÂNTEI ȘI CUVINTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 837, Anul
SCÂNTEI ŞI CUVINTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scantei_si_cuvinte_costel_zagan_1366169964.html [Corola-blog/BlogPost/345839_a_347168]
-
în multe locuri, ca și-ale voastre, De o politică ce a canal mizer,miroase, Dar care, lor, le-aduce mulți, mulți bani. Se murdăresc cu ei, se spală și zâmbesc, Că-s mari și tari, ca niște bivoli și măgari. Dar ce contează pentru ei...că voi veți suferi, Cum ați făcut-o de mult timp și o veți face, Dacă-i vom mai lăsa, să-și facă jocurile murdare, din culise. Eu, doar am gândit spre voi și către
FEMEILOR DIN LUME de COSTI POP în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/costi_pop_1423085517.html [Corola-blog/BlogPost/375906_a_377235]
-
o peșteră. Nu există un alt semn de mai mare smerenie decât acesta pe care ni l-a dat nouă oamenilor, Pronia Divină: Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute să se nască într-o iesle și să fie încălzit de măgarul pe care călătorise Sfânta Fecioară și de boul luat de Iosif la drum pentru plata dajdiei împărătești. Facem aici legătura cu cele spuse de Dumnezeu că boul și asinul cunosc ieslea stăpânului lor dar Israel nu Mă cunoaște (Isaia 1
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/25_decembrie_nasterea_domnul_ion_untaru_1387878943.html [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
Nu se temea când era atacat de câini căci răspundea prin atac însoțit de vociferări și avea câștig de cauză. Nu se temea în genere de nici un animal, era însă foarte atent. În munții Apuseni dezmierda botul „catifelat” al unui măgar care păștea aproape zilnic într-o mică poiană la jumătatea drumului dintre cătunul Plopi unde locuiam și Valea Ierii; urmărea cu interes zborul păsărilor...Era interesat de orice vietate și se bucura de orice priveliște. La facultate a urmat simultan
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1495675428.html [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
2016 Toate Articolele Autorului Satul este sămânța din care a germinat Țara. Cum se știe, orice sămânță, după germinație, moare. *** Satul de azi e o corcitură între ce a fost și ce râvnesc impostorii lui să fie: nici cal, nici măgar. *** “Viața la țară” e acum un fel de purgatoriu pentru accederea la falsul paradis urban. *** În sat au izbândit câinii, de vreme ce... au murit caii. *** Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar îngroapă adânc în el otrava. *** Mincinosul satului se
INSOMNII ÎMBLÂNZITE (SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (IX) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1481046978.html [Corola-blog/BlogPost/369543_a_370872]
-
zindagi badal sakta hai,teri bhi aur uș ki bhi Ajj, kal, parsun, hamesha Zaroori lamha wakat ka badisha ho sakta hai Mere upar,tere uper,uske uper Kuch lamhe mein tum hâr sakte ho! Hâr cheez choti hoți hai,măgar be buniad aur kuch nahin! “Time“ în limba ebraica DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: " زمان " Traducere în limba persana : Ali Neshan Traducere în macedoneană Igor Kodjabashija DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL : "TIMP" TRADUCERE ÎN IDIOMUL Shona, din Zimbabwe: student Robin Mandisodza & Dr.
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1482635671.html [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
în permanență ocupați, cu toții știm că ce e prea mult strică... dar și lipsa gândurilor... indică sărăcie spirituală. Și-atunci... fericiți cei săraci cu duhul? (ar fi unul din aspectele zicalei). Da, energia gândului ne fulgeră ființa, ne chinuie bietul ”măgar al sufletului” - trupul. Echitabil ”armistițiu” propuneți: Îi propun târg echitabil să-mi mai lase un răgaz rebelul, în miez de noapte să nu mă mai țină treaz. Zău! Să nu se plictisească, din silabe, dulci poeme, viața să îmi construiască
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1420655798.html [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]