391 matches
-
împingă discuția, într-un domeniu evaziv, Spiridon, proaspătul anti-botezat. 203 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Sau dădea o mână de ajutor la strâns și la cărat instrumentele. Nu-și ieșea el prea repede din starea de transă. Lumea era măgulită să-l întrebe, să-l atingă cumva cu gheizerul respirației, să-i adreseze câteva cuvinte. Fascinată și, de abia dezmeticindu-se, dădea buzna să discute ceva cu Pink Floyd. El dădea lămuriri despre ce mai lucra, care erau scenografii incomparabilelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
acolo, încît au acceptat să-mi devină legatare... Devotatele mele prietene se vor reîntoarce în țară... Să cerceteze, să păstreze, să fie de veghe și să aștepte." Patricia încuviință. Excentricul nu exagerase cu nimic. Așteptaseră. - "...Îmi place să mă răsfăț, măgulindu-mă că acel bărbat va fi legat de mine și prin anumite coincidențe, care ar putea fi caracterizate drept frapante... Habar n-am, dar o asemănare fizică, o modestie bolnăvicioasă, lipsa de temperanță în practicarea jocului de golf sau o dată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nouveaux sînt cele două lucrări la care mă raportez adesea, alături de Traité de la psychologie politique. De altfel, în edificarea actualului regim al Italiei, m-am inspirat dintr-o serie de principii cuprinse în aceste scrieri"89. Iată cuvinte ce au măgulit orgoliul bătrînului francez. Acestui omagiu venit din țara lui Machiavelli a răspuns cu o recunoștință compromițătoare. E drept că era încă vremea politețurilor, a capodoperelor, exact înaintea celor două decenii negre, cele mai întunecate ale istoriei. La acea epocă nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
plăcerii digresive, ajungea la urzeala deasă de referiri istorice, filosofice, ce-i țineau ca în clește pe judecători și pe cei de față. Acel bărbat cu temperament înfocat își stăpânea impulsurile și-și alegea frazele, calibrându-le, dozându-le; îi măgulea pe oamenii legii pentru ca imediat după aceea să-i zdrobească, îl invoca pe Dumnezeu drept martor al nevinovăției lui, după care își revărsa mânia pe falșii martori. Un argument se supunea celuilalt, cu digresiuni care la momentul potrivit se împleteau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
totodată mirîndu-se de o existență ce i se părea bizară. De partea sa, doamna Pomponescu ducea aceeași viață de convenție, primind într-un salon adiacent anticamerei pe prietenele sale, mai toate interesate și solicitatoare (lucru ce nu-i displăcea, fiind măgulită a obliga), iar seara avea loc o adevărată ședință (în vremile de putere), în care mai ales doamna făcea intervenții imperioase. Într-o astfel de zi de anticameră, Pomponescu lua la orele zece dimineața cafeaua cu lapte în sufragerie împreună cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întreagă de doamne și domnișoare salută plecarea unor călători care se suiră în tren. Ioanide iar făcu cu cotul lui Tudorel, căci văzuse vreo două foarte drăguțe. Fusese observat cum stimulează pe Doru, și fetele, care înțeleseseră interesul lui Ioanide, măgulite în fond, râseră cordial. Cu toate astea, Tudorel fu incoruptibil. Arhitectul concepu o foarte proastă idee despre fiul său, deoarece el credea că instinctul sexual comandă toate faptele bărbatului și că un om apatic e și steril. Toate monumentele memorabile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la mese comune și se însoțea cu ei, iar la plată se scuza, mărturisind candid că n-are decât un leu. De altfel, nimeni n-a pretins vreodată ca Hangerliu să plătească, iar ideea de a hrăni un prinț scăpătat măgulea pe mulți, dîndu-le sentimentul puterii claselor noi. De fapt, se iluzionau. Hangerliu proceda astfel G. Călinescu din plăcerea de a nu-și bate capul și din gust pentru inedit, însăși ideea de a fi în mizerie îl amuza. Semăna puțin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
locuri neaglomerate, fiindcă ținuta sa impunătoare trezea respect. Ministeriabilul voia să pară popular, căuta prilejul de a răspunde la saluturi. Trecerea în grup intriga lumea, câte unul recunoștea pe ministeriabil și spunea destul de tare și altora: "Uite pe Pomponescu", ceea ce măgulea pe profesorul de beton armat. Ieșirea în public îi calma iritația amorului propriu, dîndu-i sentimentul că opinia publică înregistrează indispoziția sa morală și caută să-l răsplătească printr-o sporită deferență. Mâhnirea lui Pomponescu era în fond foarte adâncă, contribuind
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era bun de asemenea lucru. El cobora la mahala și la țară, păstrîndu-se astfel impermeabil. Maeștrii negociatori erau Gaittany și madam Farfara. Ei descopereau puterile zilei, pe Pomponescu, pe Saferian Manigomian, chiar pe Ioanide într-un fel, îi frecventau, îi măguleau, fără a-i introduce însă înainte de vaccinul prin căsătorie în tagma lor, cu mici excepții, mai ales din partea intermediarilor înșiși. Chiar și când era vorba de aceștia, de Gaittany de pildă, existau rezerve. Gaittany demonstra respectul cel mai desăvârșit pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prin altceva. În realitate, ca simplu om, ce reprezint eu? De acum, nu pot să ascund, încep să devin bătrân. - Ce vorbești? protestă Indolenta, ești mai tânăr ca alții. - Să admitem, dacă vrei tu, primi Pomponescucomplimentul nu fără a fi măgulit; cu toate astea, nu intră în joc numai impresia altora, ci și sentimentul nostru intim. Ce vrei? Știu câți ani am, mă uit în oglindă la firele de păr alb din mustață, pe care le smulg în fiece dimineață zadarnic
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să-țiia toți înainte! . - N-am mai pomenit, se supără madam Pomponescu-mamă, exprimând un sentiment nu se poate mai sincer, ca un om să refuze a fi ministru. Pe Pomponescu, faptul de a fi solicitat, fie și numai de familie, îl măgulea, funcția însăși îi producea unele suspiciuni. La drept vorbind, bănuise că se va încerca un nou demers pe G. Călinescu lângă el, din felurite zvonuri aruncate în oraș, dar mai ales dintr-o întîmplare, pe care n-o povestise soției
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lucrări de lux. Ipoteza era slăbită prin ceea ce știa Pomponescu despre caracterul dârz al primarului. O speranță nebună era aceea că un descreierat va pune dinamită la baza construcției și o va arunca în aer. Astfel de imagini ale vindictei măguliră sufletul lui Pomponescu. Ele nu se realizară. Într-o zi, însă, ministrul fu chemat la o întrunire de preoți și atunci găsi de cuviință a face o declarație vagă, de toți înțeleasă. lată cuvintele sale: - Tradiția noastră religioasă ne-a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu întîrzie masa, puse pe directorul de cabinet să facă cercetări telefonice asupra invitatului, în fine, se așeză la masă indispus. G. Călinescu Cea mai gravă atingere ce se putea aduce lui Pomponescu era de a nu veni la invitație. Măgulit cu toate onorurile posibile în cursul zilei, rămânea ulcerat de o defecțiune din partea invitatului special. De fapt, Pomponescu era afectuos și se umbrea din cauză că din mulțimea de cunoscuți alesese pe cel mai candid, după opinia sa, căruia voia să-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cutare persoană, fie aceea prelat, fie ilustritate, fie magnificiență, ci cu toții uniți trebuie să mergem cu principiul, cu națiunea. Și, într-adevăr, dacă ar fi în inima noastră o singură schinteuă din virtutea antică a oamenilor pre carii noi ne măgulim de a-i avea de străbuni, a romanilor, am vedea ce absurd e să cerșim de la maghiari drepturile cari ni se cuvin și cari trebuie să ni le luăm pre altă cale. Românii, în genere vorbind, s-au purtat mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fapte o învățătură pre care putea să le-o dea mai mult decât cu prisos o cugetare simplă și o cumpănire dreapta, a lucrurilor în mai puțin de o oră. Împregiurarea cumcă programa boemă a avut drept poate să ne măgulească oarecum; însă această împregiurare nu ni va putea restitui multele pierderi dureroase pre cari le-am suferit prin aceea că din partea aliaților noștri naturali n-au venit mai curând la cunoștință. În perioada de tranzițiune de acuma trebuie să ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la telegrama lui Midhat Pașa că în principiu e gata de-a începe tratările de pace între Serbia și Poartă. Totodată principele a cerut a i se comunica bazele asupra cărora se vor deschide și trata condițiile păcii. Sârbii se măgulesc că bazele vor fi aceleași pe cari {EminescuOpIX 316} le-a propus conferența. Afară de aceea mai e perspectiva că aceste tratări se vor face în Viena între Aleco Pașa (Vogoridi) și întregul agentul sârbesc din Viena, Zukici, din care cauză
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
protagoniști ai săi erau îmbinați. Distanța dintre autor și persoanaj de asemenea se micșorase. În ciuda protestelor ei ulterioare, după 1968 prăpastia dintre ea și aceste persoanje părea să se fi redus întrucâtva. Mulți cititori aveau un sentiment stăruitor că fusese măgulită să creadă tot timpul că ea era Hadrian, acum ar putea fi tot atât de bine și Zenon. Sentimentul, care se adunase de pe timpul publicării Memoriilor lui Hadrian în 1951, că ea de fapt credea că era Hadrian, a fost simțit și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
subtilă analiză introspectivă, o poetică evocare a peisagiului natal, a copilăriei și adolescenții, o integrare afectivă în tradiția etnică, un testament sufletesc și un mare capitol, alternând între ficțiune și confesie, din Memoriile d-lui E. Lovinescu"14. Dar, deși măgulit de cronica discipolului fidel, criticul s-a arătat foarte afectat de lipsa receptivității confraților. Evident, conștiința eșecului nu-l va împiedica să-și ducă proiectul până la capăt. Să fie totuși Bizu cu adevărat o carte ratată? Pentru a găsi răspunsul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acești ani, remarcăm frecvența notațiilor cu caracter confesiv, care mărturisesc o stare acută de rău existențial, de insatisfacție pe toate planurile. Și tot acum, după despărțirea de soție, criticul se vede efectiv asaltat de femei dar, departe de a fi măgulit, Lovinescu e antrenat cu vădită neplăcere în afacerile de sentiment, încercând pe cât posibil să le evite printr-o atitudine înțeleaptă, de olimpian sastisit de viață. Nu reușește însă întotdeauna, ceea ce-l va fi determinat, probabil, să se gândească la "ideea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dezamăgit, a doua zi, de "realitate", pe care ochiul o percepe meschin, numai "în latura ei măruntă". Sentimentul pare totuși să fi rodit, fiindcă Eminescu, înainte de a pleca, îi dăruiește lui Mite o poezie Atât de fragedă -, iar femeia e măgulită ("își realizase visul de a inspira un geniu"), fără să știe că poezia nu era decât varianta finală a unui text ce suferise în prealabil numeroase prefaceri 150. În altă împrejurare, pentru a-i măguli orgoliul și a-i aduce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de fragedă -, iar femeia e măgulită ("își realizase visul de a inspira un geniu"), fără să știe că poezia nu era decât varianta finală a unui text ce suferise în prealabil numeroase prefaceri 150. În altă împrejurare, pentru a-i măguli orgoliul și a-i aduce o bucurie, Eminescu îi recită chiar un poem mai vechi, ajungând să se mistifice singur ("își credea poezia pentru Mite, deși o pornise cu cinci ani înainte"). Fenomenul se explică lesne, deoarece pentru poet mobilul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
răspândea un iz acru de șarlatanie. Păcălit, străinul își căuta dreptatea în fața unui slujbaș. Dădea peste un agă nădușit care nici nu se scremea să-l asculte fără să știe, musai, de bacșiș. Îl apucau hachițele dacă nu era măcar măgulit. Brusc, străinul era înconjurat de o liotă de lefegii mărunți, dar plini de sine. Până și conțopiștii izvodeau pe seama lui o grămadă de matrapazlâcuri și chiar fărădelegi, mai dihai decât însuși vătaful agiei. Erau cu toții în așteptarea unui ciubuc din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
iubire; împlinire; înălța; încerca; încîntare; încîntat; încîntă; încredere; încredința; a înflori; lacom; nu e bună lauda; laude; lăudabil; lăudare; lăudat; lăudător; lene; linguri; lingușea; lingușeală; a linguși; lingușire; lucru bun; doar mama; manipula; a se da mare; marfa; mari; mașină; măguli; măgulire; măreție; a mări; mărinimie; a merita; nu merită; a minți; mîncare; mîndră; a se mîndri; modest; fără modestie; motivare; mulțumi; mulțumiri; nașpa; nenorocire; nepoata; nesimțire; nesuferit; nimic; nimic frumos; noroc; nou; obstacol; om deștept; omagia; omagiere; omul; onoare; onora
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stilul publicist cel mai ieftin, cel mai convențional. De aceea celor doi li se pare firesc ca el să ajungă deputat sau chiar ministru. E la fel de firesc ca amorul lui pentru Zița, angelul radios, să-i uimească și să-i măgulească. În felul acesta prostia celorlalți, pierduți în propriile preocupări și interese, pare mai izbitoare. Jupân Dumitrache are o pasiune ingenuă pentru politica liberală și o încredere totală în slova scrisă a gazetei liberale care îl înrudește cu pensionarul Leonida. Nu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
electoratului. Tranziție spre ce? Spre un sistem "original", ne spun ideologii Frontului, preocupați a-și asigura o libertate de mișcare cât mai amplă, vecină cu bunul plac de până mai ieri. Originalitatea în acest domeniu e un concept capabil a măguli poate unele vanități, dar și să ascundă carențe de program. După o jumătate de an de la declanșarea Revoluției, nu s-ar putea spune că beneficiarii ei, acum legalizați printru-un simulacru de alegeri libere, au făcut eforturi deosebite pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]