396 matches
-
-o-n plata Domnului, că iese mâine soarele și se duce" ( Țara lui "las-o-n plata Domnului" 1934). Acestui Mitică îi place să trăiască bine, să mănânce mult; a păstrat obiceiul turcesc de a fi servit, de a fi "măgulit cu «sărumâna» și cu «să trăiți șefule». Nu are spirit arhitectonic, îl domină prostul gust, este individualist, "descurcăreț". Mai toți românii sunt apatici, n-au "simțul eternității" ( 1939), ceea ce contrazice, fie și în parte, afirmațiile capitale din Istoria literaturii române
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
Ministrul Educațeiei, Daniel Funeriu, s-a arătat măgulit de aprecierile pe care i le-a adresat Traian Băsescu în cadrul unei emisiuni televizate la postul 10TV. autor: Lucian Negrea Traian Băsescu a declarat aseară că este mulțumit de activitatea a patru miniștrii din Guvernul Boc și i-a nominalizat
Funeriu, măgulit de mângâierile stăpânului Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/48174_a_49499]
-
Păcat doar că nu puteți merge și la Sibiu, pentru a cunoaște și vechea graniță a Austriei, de aici încolo, neantul, Blacanii." Când Kraus scrie despre relația "intimă" a lui Cioran cu "monarhia dunăreană", acesta exultă: "Nimic nu mă poate măguli mai mult. Și în definitiv este adevărat. Sunt un transilvănean." Destinul Austriei este pentru el unul "ș...ț strălucit, exemplar. Aș putea să citesc o mie de cărți despre casa de Habsburg. Împărăteasa Elisabeta face parte din biografia mea spirituală
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
decorativism. Numai străinul e degustător. (...) România pitorească e o ficțiune turistică: produsul unei mentalități de român sezonier, care își petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină și plonjează, din cînd în cînd, semiadormit în «sînul naturii» pentru a-și măguli patriotismul. A vorbi, ca străin, de pitorescul românesc e legitim, după cum e legitim a vorbi, ca român, de pitorescul pădurilor bavareze. Dar a vorbi, ca român de «România pitorească» e semn de inaderență la tragicul românesc, la patosul țării și
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
pagină a volumului, dl Tudor Cristea pune degetul fără menajamente pe rana sîngerîndă: Ne preocupăm (și mă preocup, vai, în exercițiul meu critic curent) în mod excesiv și obstinat de prezent, recenzăm cu hărnicie autori care adesea sînt născuți morți, măgulim, zgîndărim sau lezăm orgolii și, în acest spectacol desfășurat, din păcate, nu chiar în plină scenă, ci undeva în fundal, ne îmbătăm nu o dată de iluzoria putere a criticii de a face și desface destine și glorii și uităm să
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
în tren și nici în stații. La Ploiești, când noi suntem debarcați și așteptăm altă posibilitate de călătorie, gara e plină de lume, care mișună prin întuneric, numai Vidi ca un licurici își duce aprinsă lumina la brâu. E foarte măgulit că toți se învârt în jurul lui, fiecare cu dorința de a-și vedea la mica lumină, ba biletul, ba bagajele. Și toți sunt foarte recunoscători, îndopându-l cu brânzoaice și cornuri, pe care Vidi le înfulecă cu mare satisfacție. Ne
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
-o, risipind-o și rostogolindu-se în toată încăperea, strivite și tescuite în cădere." Dacă propulsată din joase medii, o fire sensibilă cunoaște scindarea, iar altele cad în apatie, în schimb elemente ale vechii lumi date bine pe lângă noua putere, măgulită de a fi agreată de noii veniți intră spornic în joc, exploatând punctele slabe ale noilor cunoștințe, într-un echilibru de aparențe, pe care mizează, odată ce alte soluții nu se întrevăd. Și unii și alții mimează deplina normalitate, tăinuindu-și
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
care le făcea de mâncare și le cumpăra rachiu. De pe urma lor ea se alegea cu grâul pentru un an întreg. La primărie femeia venise pentru o aprobare. Înțelegând că Neculai are trecere pe acolo, zâmbitoare, ea îi înmânase o hârtie. Măgulit de încrederea asta, ca din întâmplare, activistul trecu pe la Ioana cu hârtia aprobată. A fost poftit în casă. Fără să se mute la ea, tânărul trăgea din când în când la femeie, mai cu seamă după ce se transferă. Legătura lor
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
mea profesională eram într-adevăr fără pată. N-am acceptat niciodată să fiu mituit, asta se înțelege de la sine, dar, mai mult decât atât, socoteam înjositoare orice fel de intervenție. Lucru și mai rar, n-am consimțit niciodată să-i măgulesc pe ziariști, spre a-i cîștiga de partea mea, nici pe funcționarii a căror prietenie mi-ar fi putut fi de folos. Am avut pînă și norocul să mi se ofere de două sau de trei ori Legiunea de onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Palatului și a improviza serbări și promenade. Lumea se puse pe treabă și organiză o plimbare cu caleștile la care luă parte tot ce Însemna ceva la Curte; iar populația Madridului rămase cu gura căscată, entuziasmată de acea exhibiție cavalerească măgulind atât de mult orgoliul național și care, fără doar și poate, englezilor li se păru uluitoare, incredibilă. Fără Îndoială, când viitorul Charles I s-a interesat de posibilitatea de a-și saluta viitoarea logodnică, chiar și cu un simplu bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ori eșecul unei comedii, la care asistau În picioare. Deși țopârlan și analfabet, acest Tabarca era un tip grav, temut de autori, care trecea drept specialist În piese de teatru, vechi creștin și hidalg sărăcit - ca mai toată lumea -, și era măgulit, din cauza influenței sale asupra gloatei din teatrele În aer liber numite corrales (adică oboare, ocoale sau, mai simplu, curți din spate) de dramaturgii care Încercau să-și facă un nume la Curte, ba chiar și de unii ce deja și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
spontaneitate; contribuie la acest efect și numeroasele paranteze, menite a reflecta fluxul gândirii. Alte atuuri ale textelor sunt stilul zglobiu (jocurile de cuvinte reprezintă o altă dominantă, încă din titluri) și complicitatea cu cititorul, pe care A.L.Ș. îl măgulește adresându-i-se ca de la cinefil la cinefil, ba chiar de la estet la estet". Cu observația că textele lui Andrei Gorzo nu sunt câtuși de puțin calofile, de observat că în jocurile de cuvinte se prinde, încet-încet, cam toată critica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7354_a_8679]
-
totodată mirîndu-se de o existență ce i se părea bizară. De partea sa, doamna Pomponescu ducea aceeași viață de convenție, primind într-un salon adiacent anticamerei pe prietenele sale, mai toate interesate și solicitatoare (lucru ce nu-i displăcea, fiind măgulită a obliga), iar seara avea loc o adevărată ședință (în vremile de putere), în care mai ales doamna făcea intervenții imperioase. Într-o astfel de zi de anticameră, Pomponescu lua la orele zece dimineața cafeaua cu lapte în sufragerie împreună cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întreagă de doamne și domnișoare salută plecarea unor călători care se suiră în tren. Ioanide iar făcu cu cotul lui Tudorel, căci văzuse vreo două foarte drăguțe. Fusese observat cum stimulează pe Doru, și fetele, care înțeleseseră interesul lui Ioanide, măgulite în fond, râseră cordial. Cu toate astea, Tudorel fu incoruptibil. Arhitectul concepu o foarte proastă idee despre fiul său, deoarece el credea că instinctul sexual comandă toate faptele bărbatului și că un om apatic e și steril. Toate monumentele memorabile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la mese comune și se însoțea cu ei, iar la plată se scuza, mărturisind candid că n-are decât un leu. De altfel, nimeni n-a pretins vreodată ca Hangerliu să plătească, iar ideea de a hrăni un prinț scăpătat măgulea pe mulți, dîndu-le sentimentul puterii claselor noi. De fapt, se iluzionau. Hangerliu proceda astfel G. Călinescu din plăcerea de a nu-și bate capul și din gust pentru inedit, însăși ideea de a fi în mizerie îl amuza. Semăna puțin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
locuri neaglomerate, fiindcă ținuta sa impunătoare trezea respect. Ministeriabilul voia să pară popular, căuta prilejul de a răspunde la saluturi. Trecerea în grup intriga lumea, câte unul recunoștea pe ministeriabil și spunea destul de tare și altora: "Uite pe Pomponescu", ceea ce măgulea pe profesorul de beton armat. Ieșirea în public îi calma iritația amorului propriu, dîndu-i sentimentul că opinia publică înregistrează indispoziția sa morală și caută să-l răsplătească printr-o sporită deferență. Mâhnirea lui Pomponescu era în fond foarte adâncă, contribuind
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era bun de asemenea lucru. El cobora la mahala și la țară, păstrîndu-se astfel impermeabil. Maeștrii negociatori erau Gaittany și madam Farfara. Ei descopereau puterile zilei, pe Pomponescu, pe Saferian Manigomian, chiar pe Ioanide într-un fel, îi frecventau, îi măguleau, fără a-i introduce însă înainte de vaccinul prin căsătorie în tagma lor, cu mici excepții, mai ales din partea intermediarilor înșiși. Chiar și când era vorba de aceștia, de Gaittany de pildă, existau rezerve. Gaittany demonstra respectul cel mai desăvârșit pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prin altceva. În realitate, ca simplu om, ce reprezint eu? De acum, nu pot să ascund, încep să devin bătrân. - Ce vorbești? protestă Indolenta, ești mai tânăr ca alții. - Să admitem, dacă vrei tu, primi Pomponescucomplimentul nu fără a fi măgulit; cu toate astea, nu intră în joc numai impresia altora, ci și sentimentul nostru intim. Ce vrei? Știu câți ani am, mă uit în oglindă la firele de păr alb din mustață, pe care le smulg în fiece dimineață zadarnic
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să-țiia toți înainte! . - N-am mai pomenit, se supără madam Pomponescu-mamă, exprimând un sentiment nu se poate mai sincer, ca un om să refuze a fi ministru. Pe Pomponescu, faptul de a fi solicitat, fie și numai de familie, îl măgulea, funcția însăși îi producea unele suspiciuni. La drept vorbind, bănuise că se va încerca un nou demers pe G. Călinescu lângă el, din felurite zvonuri aruncate în oraș, dar mai ales dintr-o întîmplare, pe care n-o povestise soției
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lucrări de lux. Ipoteza era slăbită prin ceea ce știa Pomponescu despre caracterul dârz al primarului. O speranță nebună era aceea că un descreierat va pune dinamită la baza construcției și o va arunca în aer. Astfel de imagini ale vindictei măguliră sufletul lui Pomponescu. Ele nu se realizară. Într-o zi, însă, ministrul fu chemat la o întrunire de preoți și atunci găsi de cuviință a face o declarație vagă, de toți înțeleasă. lată cuvintele sale: - Tradiția noastră religioasă ne-a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu întîrzie masa, puse pe directorul de cabinet să facă cercetări telefonice asupra invitatului, în fine, se așeză la masă indispus. G. Călinescu Cea mai gravă atingere ce se putea aduce lui Pomponescu era de a nu veni la invitație. Măgulit cu toate onorurile posibile în cursul zilei, rămânea ulcerat de o defecțiune din partea invitatului special. De fapt, Pomponescu era afectuos și se umbrea din cauză că din mulțimea de cunoscuți alesese pe cel mai candid, după opinia sa, căruia voia să-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numele de reacționari, legitimiști etc. E țara poreclelor. Rolul confraților e comod, al nostru cam ingrat: ei se adresează suficienței oamenilor, căci aceștia sunt pururea predispuși a crede tot ce li se spune de bine de ei, pe când noi nu măgulim pe nimeni, ci facem apel la spiritul lor de adevăr. Daca se găsesc instrumente pentru a măsura fenomene atât de simple cum e urcarea și scăderea căldurii, să nu se fi aflând nici un chip pentru a măsura gradul de cultură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
publicului, încît cei mai mulți oameni privesc conferirea lor mai mult ca un fel de jignire decât ca o distingere. Odată însă ce aceste semne sunt lipsite de chiar rațiunea lor de-a fi, odată ce nu se conferă pentru a distinge și măguli meritul, ci după plac și pentru cauze electorale, purtarea lor încetează de-a fi o onoare și nu mai pot fi întrebuințate ca un mijloc legitim pentru a răsplăti muncă și merite, deci statul e pus în necesitatea de a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în scandelele lumii... Unul asupra altui... pe oameni să-i întărți, Celor vicleni dă milă, onori la cei deșerți Ațîță-i astfel unul asupra celuilalt Prin răutate mare vei sta cel mai înalt. Mulțimea? Amăgește-o cu-a vitelor foloase, Învie, măgulește tu patemi dușmănoase. Zavistia și ura botează-le virtuți, Spre pradă și-nșelare tu mintea să le-ascuți Și zi viteaz la gâde, isteț [la] cel viclean Din lupi îți fă o oaste, din vulpe căpitan, Din poftele mulțimei fă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el? - Dar de ce? Dar cum? - Cum, Doamne, nu i-a dat atât de furcă Cu împărăția? Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Ei, ce s-a-ntîmplat? Ce dară? Ne dădea mereu de furcă Cu împărăția... Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Vodă-l măgulea odată... - Da, dar nu-i dădea avere, Se temea că daca Gruie o să prinză la putere O să-ntoarcă lumea asta într-o zi cu susu-n jos, Nu degeaba își zisese: pârcălab al lui Hristos... - Nu mai râdeți... multă apă va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]