1,411 matches
-
Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea se compunea din: o sală
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
că înnebunesc. Am observat că nu te dezlipești de poalele ei nici cinci minute. - Lăsați voi asta și aveți grija gagicilor voastre să nu vi le fure careva prin discotecă și să vă lase și cu buzele umflate.Voi cu mălaiul și alții cu ... știți voi ce urmează. Am eu grija mea, nu mi-o purtați voi. Iar cu bruneta am eu socotelile mele. Nu sunt eu student la medicină, dar pot să-mi dau doctoratul în privința femeilor. - Cred că de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1394033082.html [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]
-
nu-i loc de stat mâncare și-au adunat du-te vino e pe scară unii spală, alții cară. la apus e totul lună chiar de-o trece vremea bună o fi iar trai pe vătrai că gem sacii de mălai. Referință Bibliografică: Poem de toamnă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 238, Anul I, 26 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POEM DE TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Poem_de_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/360788_a_362117]
-
înecul acesta atât de rapid în tăceri săbiile vorbesc vârfurile devin tăișuri eu însămi mă rănesc ironizându-mi fiecare gest ca o păpușă de piatră cresc între a fi și a nu muri în absența mea sunt un pumn de mălai înainte de a fi fiert în ceaunul percepțiilor greșite despre mine însămi totul tace în clocotul apei te întâlnesc mereu înainte ca zidul să fie gata la fiecare aruncare de cancioc plin cu mortarul liant al cuvintelor nerostite zid în zid
CANCIOC PLIN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1443943234.html [Corola-blog/BlogPost/381814_a_383143]
-
suburban). Că o mișcare să fie populară, trebuie ca șeful mișcării să fie popular. • Eu caut perfecțiunea la alții, că la mine m-am cam lămurit (Beatrice Vaisman). • Ce sunt marțienii? Cei născuți într-o marți... Nu poți să ai mălai în gură și să fluieri în acelas timp (folclor). Fiecare e responsabil pentru iresponsabilitatea să. • Musca verde e ecologică? Orice gască mănâncă boabele care-i plac, nu cele care-i trebuie (Nae Cernaianu) Dascălii proști sunt urâți de zei (zicere
ZICERI (45/46) TANGO & JOS PĂLĂRIA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_45_46_t_dorel_schor_1371082489.html [Corola-blog/BlogPost/346077_a_347406]
-
societatea, internetul este mijlocul absolut de care avem nevoie. Dar, în realitate, mai întâi trebuie să eliberăm internetul. II. Poetul sfătuiește guvernul Unii spun că poezia, în general, și poezia politică, în special, și-au trăit traiul, și-au mâncat mălaiul. Maiakovski și Adrian Păunescu delimitează o scală a înfrângerii spectaculare, greu de mântuit. Nu e chiar așa. Adam Zagaiewski este un poet polonez născut în l945. A cunoscut interdicțiile în Polonia comunistă, a emigrat în SUA, la Paris și Berlin
Revenire by https://republica.ro/revenire [Corola-blog/BlogPost/338018_a_339347]
-
că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă numele. Aproape de confluența Lotrului cu bătrânul Olt a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage numele comunei Mălaia, apoi la gura Latoriței era Ciungu de unde vine numele satului Ciunget, iar mai sus între munți era haiduc unul Voinea, ținutul său numindu-se Voineasa actuala stațiune montană. În contuinuare voi vorbi cu preponderență
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419105253.html [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
puse cu fărașul într-o găleată și vânturate până când fosolea rămânea curată. Ulterior, culegeam știuleții de porumb ce erau depozitați în hambare, împletite din nuiele și apoi lipite cu argilă, unde rămâneau chiar și peste iarnă, când era nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice. Urma tăierea strujenilor, ce erau legați în snopi. Aceștia, tocați împreună cu alte erbacee (miei, dughie, orz, ovăz) constituiau nutreț pentru vite, oi și păsări. Din pănuși, iarna, împleteam ștergători iar cocenii erau folosiți
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
ea, Trenul care n-a oprit niciodată în halta unde stai se târăște ronțăind kilometrii între roți. Scârțâitul șinelor nu-l mai suport. Din compartimentul meu de suflet te văd prin fereastră și lumina se revarsă ca un pumn de mălai peste cartea ce o citești cu numele ce-l port. Ești singură și gându-mi s-a așezat lângă tine, dar trenul trece mai departe reptilă intrând în tunelul din care n-a mai ieșit în clipa când în gând
SEMNDE LA LUCEAFĂRUL DE ZIUĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnde_la_luceafarul_de_ziua.html [Corola-blog/BlogPost/351435_a_352764]
-
pătimit de prea multă căldură dată de Helios. Această încercare de metaforizare a unui adevăr istoric dorește să confirme adevărul exprimat de Ion Cristofor în prefața volumului “O viață pe șantierele luminii “, volumul 2, ( Gilău și Leșu) semnat de Marius Mălai, apărută la Editura Napoca Star, Cluj-2012, care scria că astfel de cărți în timpul dictaturii comuniste nu erau acceptate de “cereberii dictaturii “. Emil Cioran, în acest context, scria”Rolul insomniei în istorie, de la Caligula, Hitler, până la Ceaușescu. Neputința de a dormi
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
care aborda evenimentele de pe șantierul hidroenergetic de la Argeș la care autorul a lucrat, am scris și vorbit în cadrul unei ședințe a Cenaclului “Vasilșe Sav “, patronat de Liga Scriitorilor.Spuneam atunci că tema volumului cerea o continuare, fiindcă activitatea inginerului Marius Mălai nu se opera aici. Previziunile mele sau adeverit.Iată că a văzut lumina tiparului volumul 2, în care autorul își povestește viața pe șantierele de la Gilău și Leșu. Cartea se citește asemeni unui roman, fiindcă Marius Mălai stăpânește arta narativă
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
activitatea inginerului Marius Mălai nu se opera aici. Previziunile mele sau adeverit.Iată că a văzut lumina tiparului volumul 2, în care autorul își povestește viața pe șantierele de la Gilău și Leșu. Cartea se citește asemeni unui roman, fiindcă Marius Mălai stăpânește arta narativă, știte să interfereze planurile unor reportaje cu stările autoreferențiale. Cuprizând 19 capitole:Nesiguranța viitorului, Reântoarcerea “acasă” la Cluj, Tratatul de pace de la Trianon, Primul „bun venit” , În sfârșit, avem și noi un sediu, Reîntoarcerea întregii familii, “Șantierul
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
Anexe, Mulțumiri, Abrevieri și prescurtări, Bibliografie, De același autor, Participări la concursuri. Scrisă într-un stil alert, uneori abordând realitatea într-un spirit romanesc, cartea stârnește interesul cititorului și prin conflictele socio-politice din perioada dictaturii comuniste, în urma cărora inginerul Marius Mălai a avut de suferit. Iată ce scrie autorul: “Dacă în domeniul energetic, regimul comunist a acționat în mod pozitiv, sprijinindu-l concret, în multe alte domenii a acționat în mod total negative, inuman, distrugător și criminal față de populația Țării“. Problemele
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
înfometării. Cartea este un amestec subtil de rememorare, inteligență, reportaj documentarist, de lirism bine temperat și introspecție. Cartea oscilează între memorialistică și narațiune romanescă, despre efluviile dramatice de pe șantierele de la Gilău și Leșu și despre viața și familia inginerului Marisu Mălai, personajul central al cărții, asupra căruia se fixează lumina relatărilor.Prospețimea acestora, care e și una a comportamentului eliberat de canoane, arată în autor un dibaci mânuitor al stilului și un fin observator al psihologiilor latente ale colegilor de șantier
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
căruia se fixează lumina relatărilor.Prospețimea acestora, care e și una a comportamentului eliberat de canoane, arată în autor un dibaci mânuitor al stilului și un fin observator al psihologiilor latente ale colegilor de șantier. “În această perioadă,” scrie Mariua Mălai în capitolul “Grupul de șantiere Someș “, pentru executarea volumului foarte mare de lucrări din cadrul investiției aprobate, hidrocentralele Tarnița și Mărișelu, cu data de 1 ianuarie 1970 Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice București a aprobat înființarea Grupului de Șantiere Someș”, bineînțeles, a
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
hidrocentralele Tarnița și Mărișelu, cu data de 1 ianuarie 1970 Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice București a aprobat înființarea Grupului de Șantiere Someș”, bineînțeles, a înglobat și șantierul Gilău-Leșu. În acest context sunt enumerate persoanele din conducerea șantierului, inclusiv”Tovarășul inginer Mălai Marius în funcția de Șef șantier I cu 3300 lei salariu tarifar lunar “. Am citat din Decizia numărul 304 din 30 decembrie 1969, eliberată de Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice, București, Director general Adalbert Gilbert. Cartea depășește limitele unui volum memorialistic
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
lunar “. Am citat din Decizia numărul 304 din 30 decembrie 1969, eliberată de Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice, București, Director general Adalbert Gilbert. Cartea depășește limitele unui volum memorialistic, ea se constituie într- o frescă complexă a societății românești, iar inginerul Mălai Marius devine etalonul unui personaj eroic ce a ctitorit cu multe sacrificii Cetățile Luminii din spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. Iar prima sa soție, Doina, care l-a însoțit peste tot cu un devotement precum Ana lui Manole, și care a urcat în
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
dragi DOINA, care de acolo, de sus, din ceruri, ne veghează ... “ Panait Istrate spunea că: “Artistul trebuie să facă din arta sa o armă, din succesul său o înfrângere și din bucuria sa o suferință “. În ceea ce a construit Marius Mălai, pot să-l numesc un artist al Marilor Cetăți de Lumină, astfel că opera lui a devenit o armă împotriva dictaturii comuniste, fiindcă lumina ce o dau turbinele ne-au dat posibilitatea să ascultăm la radio Europa Liberă, emisiunile ce
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
Norvegia nu se găsește decât brânză topită și este finlandeză, la cutii de 200 grame. Cel puțin așa s-a întâmplat pe unde am fost noi. Produse pe care le consumăm în România, ca varză acră, frunză de viță, brânză, mălai, mirodenii, etc., le găsești doar la magazinele arăbești sau turcești. Prin zona Lødingenului pe o rază de peste 150 kilometri nu se găsesc asemenea magazine. Acela era singurul magazin cunoscut din zonă. Cum arabul pe care l-am salutat cu un
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418404455.html [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
că bătea cineva în poartă și cânele lătra a om. - Ia vezi, Cătălină, cine-i! mi-a zâs taica. El sta pe laviță în cotu’ sobii și curăța de boabe niște drugi pentru măcinat, că nu mai aveam făină de mălai în nelei - Lasă, Cătălină, că mă duc eu! a zâs muma. Trebuie să mă țin și la câne să nu sară pe străin. Mie îmi știe de frică și când strâg o dată la el, fuge de mănâncă pământu’ și intră
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
a terminat. Mâine mă duc la pădurar și îl rog să-mi dea pe credit ceva lemne pentru a ieși din iarnă. Mă duc și prin oraș, unde sper să găsesc pe cineva care să mă ajute cu ceva făină, mălai, și cele necesare pentru a avea și noi ce pune pe masă de sărbători. - Mache, mamă, bine că ai venit la timp, astfel numai Dumnezeu știe dacă mai ieșeam întregi din iarnă. Oamenii te cunosc și sigur te vor ajuta
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
preț de câteva minute cât vor bea împreună cafeaua. În timp ce-și savura cafeaua îi zise lui Mache: - Mâine pun să se taie un porc pe care ți-l trimit acasă, împreună cu doi saci cu făină și doi cu mălai. Spune-i pădurarului să taie un brăduț pe care să-l împodobești de Crăciun pentru copii. Voi trimite pe Moș Crăciun cu daruri pentru ei.În gând, Mache îi mulțumi lui Dumnezeu că nu îl uitase, dar se gândi că
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
mii de locuitori ai acestor pământuri care și-au irosit existența smulgând ogorului recolte modeste pentru a-și hrăni familia,pentru a-și trimite copiii la învățătură. Ar fi nedrept să uităm suta de lei obținută pe un sac de mălai trimisă copilului la scoală. Și mai ales nu uităm că asprimile vieții la țară continuă. Datorăm scoaterea la lumină pe cât istoria mai permite și a celor care au construit școlile, biserici sau primării, care au organizat dispensare și au contribuit
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Monografia_comunei_suceveni_pompiliu_comsa_1372088992.html [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
târziu să-i scoatem să-i mâncăm. Zis și făcut, cu toată frica să nu fi aflat bunicul de pățania mea o iau spre casă, ajuns acolo vedeam că habar nu aveau, mă pun eu să mănânc o turtă de mălai cu lapte de te lingeai pe bot de bună ce era și mă culc în pătuțul meu, care îmi era tare drag, fără să scot un cuvânt. În acel pătuț a mai crescut un văr de al meu, atâta era
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1372921932.html [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
copii veneam vara la Rucăr și dacă aveam probleme cu sănătatea eram oblojiți cu ceai fierbinte de mușețel, sunătoare, izmă sau tei, cu miere și lămâie. Dacă aveam dureri de burtă, fierbințeală, gâlci, eram oblojiți cu prijnițe, cataplasme cu optlagină, mălai cu foi de varză ori ventuze, în cântarea tărăgănată a descântecelor băbești... În aerul curat și soare demunte, cu lapte, ouă și brânză, cu legume, urzici și fructe din grădină sau de pădure, am crescut mari și sănătoși. Fără să
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Oblojeala_in_bolnita_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]