33,140 matches
-
circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am mai arătat<footnote Vasile, Vasile Iosif Protopsaltul; în: Muzica, București, An XII, nr. 3 (47), iulie - septembrie 2001, pp. 100 - 134; footnote>. Așa cum a ajuns la Mănăstirea Ciolanu prețiosul manuscris al lui Visarion Protopsaltul de la Neamț - unde s-a nevoit o vreme Varlaam - tot așa ar fi putut ajunge acest valoros document muzical din Moldova la Sinaia, doar că acesta din urmă a trecut prin biblioteca lui
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Așa cum constata lucrarea de doctorat citată, ne lipsesc în prezent doar două dintre acestea și anume cele purtând în numerotarea psaltului brașovean numerele 61 și 62, celelalte prezentându-se astfel: Manuscrisul nr. 57 este cel cu numărul 41 din biblioteca mănăstirii Sinaia; Manuscrisul nr. 58 este în prezent în biblioteca schitului românesc Prodromu, prezentat în detalii de cele două cataloage, al lui Sebastian Barbu Bucur, unde numărul de inventar este fictiv<footnote Bucur, Sebastian Barbu - Op. cit., pp., pp. 59 60, nr.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
unde numărul de inventar este fictiv<footnote Bucur, Sebastian Barbu - Op. cit., pp., pp. 59 60, nr. 21/97. footnote>, respectiv al autorului acestui studiu<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. II, p. 101; footnote>; Manuscrisul nr. 59 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 42; Manuscrisul nr. 60 este cel cu numărul 43 din același fond sinait; Manuscrisul nr. 63 este în prezent în biblioteca chiliei românești Sfântul Ipatie, la fel prezentat succint de Sebastian Barbu Bucur, în volumul citat și în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4 (2), octombrie - decembrie 2002, pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 44; Reconstituirea catalogului creației protosinghelului Varlaam poate porni de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se Manuscrisul românesc nr. 4266 din Biblioteca Academiei Române, o psaltichie româno - grecească caligrafiată la Sinaia, în care apare o creație importată a protosinghelului Varlaam de la Mănăstirea Sinaia, datată 1868 Fericit bărbatul...glasul VIII. Basarabean de origine, Varlaam Barancescu a fost implicat direct și puternic în revoluția de la 1848 și a rămas celebru prin axionul său în glasul V, al cărui incipit se deosebește de cele tradiționale
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor rămase de la acest ilustru psalt, „muzician remarcabil (...) bun profesor și un bun cântăreț bisericesc, stimat în toate straturile
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor rămase de la acest ilustru psalt, „muzician remarcabil (...) bun profesor și un bun cântăreț bisericesc, stimat în toate straturile sociale ploieștene (...) un bun și talentat copist caligraf”<footnote Ionescu, Gheorghe C. - p. 120
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Manuscrisul românesc nr. 1691 din Biblioteca Academiei Române). Scris în anul 1824, de Ilie Cântărețul „ot mahalaua Vlădicăi, biserica Sfântul Ierarh Nicolae”, heruvico - chinonicarul a fost cumpărat de Neofit Ivanovici - care se iscălește pe versoul filei I de la monahul Atanasie de la Mănăstirea Cozia, în timpul când era învățător la Comarnic și astfel a rămas în patrimoniul Mănăstirii Sinaia, unde-și doarme somnul de veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul nr. 1159 - un coligat cu Micul Anastasimatar
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ot mahalaua Vlădicăi, biserica Sfântul Ierarh Nicolae”, heruvico - chinonicarul a fost cumpărat de Neofit Ivanovici - care se iscălește pe versoul filei I de la monahul Atanasie de la Mănăstirea Cozia, în timpul când era învățător la Comarnic și astfel a rămas în patrimoniul Mănăstirii Sinaia, unde-și doarme somnul de veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul nr. 1159 - un coligat cu Micul Anastasimatar practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
doarme somnul de veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul nr. 1159 - un coligat cu Micul Anastasimatar practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele șase manuscrise
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele șase manuscrise muzicale ale lui Ucenescu, dintre care patru sunt scrise cu mâna sa, cele șase manuscrise ale lui Neofit, dintre care ouă sunt coligate, cărora se adaugă cele șase, caligrafiate de Gheorghe Căciulă, Ilie Cântărețul, Ioniță Stoicescu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
mâna sa, cele șase manuscrise ale lui Neofit, dintre care ouă sunt coligate, cărora se adaugă cele șase, caligrafiate de Gheorghe Căciulă, Ilie Cântărețul, Ioniță Stoicescu - Logofețelul și cel cu notație cucuzeliană, provenit de la episcopul Dionisie Romano, cel scris la Mănăstirea Dintr-un lemn din Vâlcea și provenind de la monahia Glafira - Manuscrisul grecesc românesc nr. 53 în care apar heruvice, axioane grecești și românești și chinonice săptămânale, duminicale și ale marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie Ieromonahul și Manuscrisul româno-grecesc nr. 38 anonim, un antologhion în care atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor muzicale specifice
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nr. 38 anonim, un antologhion în care atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor muzicale specifice. Investigarea lor va aduce elemente noi și prețioase pentru istoria muzicii românești.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Stăniloae, notele explicative nr. 7 și 8, În col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 456. footnote>. În mod evident, ideea Sfântului Grigorie de viață În mănăstire reprezintă doar o parte din viziunea sa mai comprehensivă asupra Bisericii ca Și Trup al lui Hristos, unde există multe membre cu sarcini diferite. Viziunea Sfântului Grigorie asupra comunității creștine ideale nu este cea conform căreia fiecare persoană ar trebui
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ca Și Trup al lui Hristos, unde există multe membre cu sarcini diferite. Viziunea Sfântului Grigorie asupra comunității creștine ideale nu este cea conform căreia fiecare persoană ar trebui să-Și trăiască viața exact așa cum Și-o trăiesc asceții din mănăstire, care trăiesc „o viață filosofică”. În timp ce preocuparea foarte specială Și foarte dragă Sfântului Grigorie era viața contemplativă a mănăstirilor, preocupările lui fundamentale se asociază noțiunii sale de „om” care formează „un om unic”: un Trup al lui Hristos, Biserica, membrele
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ideale nu este cea conform căreia fiecare persoană ar trebui să-Și trăiască viața exact așa cum Și-o trăiesc asceții din mănăstire, care trăiesc „o viață filosofică”. În timp ce preocuparea foarte specială Și foarte dragă Sfântului Grigorie era viața contemplativă a mănăstirilor, preocupările lui fundamentale se asociază noțiunii sale de „om” care formează „un om unic”: un Trup al lui Hristos, Biserica, membrele ei fiind fiecare „un chip al Lui”. În perspectiva Sfântului Grigorie, chemarea divină de a-L urma Și imita
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
and Christocentric Anthropology in Gregory of Nyssa, a Doctoral dissertation (article-based), Helsinki, 2007, p. 185. footnote>. În viziunea gregoriană asupra creștinismului, perfecțiunea nu este doar pentru „filosofi”<footnote Se referea deci la monahi folosind acest cuvânt. footnote> sau pentru asceții mănăstirilor care, de dragul iubirii lor pentru adevărata Înțelepciune, Hristos, se dedică „vieții filosofice”. Aceste persoane năzuiesc la cunoașterea divină, pentru a atinge „maturitatea intelectuală”, pe măsură ce Hristos crește În ei, dar asta nu Înseamnă o viață superioară din perspectiva credinței. Credința este
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
la vârsta de 83 de ani.(...) Știam că, puțin mai înainte, vizitase Cernăuțiul, după grele încercări pe drumul războiului și umilințele prizonieratului, după decenii lungi de despărțire. L-am întrebat dacă mai sunt și dacă și-a văzut de la Horecea Mănăstirii. , mi-a mărturisit unul dintre cei mai distinși bucovineni din București. Nu l-am mai întrebat cât de dureros l-au înțepat ghimpii acelor flori, care pentru prima dată în viață l-au ademenit să întindă mâna spre un lucru
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici ni s-a destăinuit că, aidoma lui Arghezi, care spunea că , gândul o poartă la miresmele vorbelor - arome de busuioc, de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
spunea că , gândul o poartă la miresmele vorbelor - arome de busuioc, de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust amar de pelin sau cu miros ucigător de praf de pușcă... Din noua ei carte Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneț, adie doar arome purificatoare (de busuioc, de crin, de pâine caldă), volumul fiind consacrat celor care cu sufletul, cu mintea și cu brațele le-au fost măicuțelor aproape la slujire și osteneală. În pagini scrise cu aleasă smerenie, vibrează
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Lutic (proaspăt laureat al Premiului ,,Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române), Eleonora Moldovan (consul general), Lora Bostan (care le transmite permanent studenților săi: ,,cunoașterea corectă a vieții și a operei eminesciene ne poate zidi frumos, vertical, ca un turn de mănăstire ștefaniană”), Dragoș Olaru, Lesea Luțik (președinta Societății Huțulilor din Lvov, care a afirmat că, ancorat temeinic în literatura universală și în circuitul de valori umane, ,,Eminescu este alesul viitorului, numele fiindu-i purtat prin secole, indiferent de spiritul neadormit al
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ianuarie 2014, la Putna - consemnează Doina Cernica -, Lucia Olaru Nenati ,,a susținut focalizarea atenției asupra creației UNICAT (s.n.) a lui Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, Editura Gunivas, Chișinău, 2013”. ,,Parastasul lui Eminescu, săvârșit miercuri, 14 ianuarie 2014, în biserica Mănăstirii Putna, de un sobor de preoți ai sfântului locaș, în frunte cu starețul acesteia, arhimandritul Melchisedec Velnic, a avut, ca întotdeauna, sobrietate, eleganță, substanță și acel ceva, indefinibil, care te răscolește până la sentimentul pomenirii cuiva foarte drag, foarte apropiat. Vibrația
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Biblic din Ierusalim, perioada anilor 1991-1994; Cursurile de doctorat le-a urmat la Institutul Biblic din Ierusalim, domeniul Biblice, Egiptologie și Orientalistică. Iar din activitatea sa bogată și deosebită spicuim următoarele: În anul 1980 și-a început viața monahală la Mănăstirea Lainici, județul Gorj; A fost hirotonit Diacon la aceeași mănăstire în 6 august anul 1990; A fost hirotonit Preot la Mănăstirea Tismana - Gorj în ziua de 15 august anul 1990; Între anii 1990-1994 a fost Starețul Mănăstirii Lainici - Gorj; În
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
a urmat la Institutul Biblic din Ierusalim, domeniul Biblice, Egiptologie și Orientalistică. Iar din activitatea sa bogată și deosebită spicuim următoarele: În anul 1980 și-a început viața monahală la Mănăstirea Lainici, județul Gorj; A fost hirotonit Diacon la aceeași mănăstire în 6 august anul 1990; A fost hirotonit Preot la Mănăstirea Tismana - Gorj în ziua de 15 august anul 1990; Între anii 1990-1994 a fost Starețul Mănăstirii Lainici - Gorj; În anul 1994 a fost Arhimandrit și Superior al Așezămintelor Românești
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]