447 matches
-
sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn, speranța zilei de mai bine, dar iubesc cu patimă și zâmbetul femeii ce le dăruiește prunci, femeia care știe a
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
fii mereu neîntinată, să nu te lași de cei lacomi vândută și de străini încălecată, să-ți ții binecuvântata bogăție, pentru toți cei ce sunt născuți pe-această glie, și să-i aduci pe toți acasă, căci ești bogată, ești mănoasă. Să umpli satele pustii, cu cei plecați în pribegii, și să dăm iarăși mână cu mâna, să reîntregim patria străbună, că toți suntem frați și surori ai acestui brav popor! La mulți ani, iubită mamă, frumoasă ca o primăvară, te
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379201_a_380530]
-
ascunzișurile comorilor subterane generând permanente planuri de viitor dezvăluite de sclipirile pofticioase ale celor care, hotărând soarta Lumii în mod inevitabil au în vedere spre redistribuire cui i se cuvin și aceste mici atenții subterane. Drept urmare, un teritoriu atât de mănos și binecuvântat de Dumnezeu s-a apreciat în mod just că nu este deloc normal ca să fie lăsat la cheremul unor nepricepuți care s-au dovedit a fi născuți ca slugi aflate permanent la dispoziția celor realmente capabili ca să valorifice
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
pe față o expresie de mulțumire că se împărtășește și din altele ale vieții, că poate, chiar dacă-i plugar! La fel de luminat se purta bunicul și ca lucrător al pământului. Muncise cot la cot cu bunica, agonisind pământ. Și ce pământ mănos era pe vremea aceea în Câmpia Olteniei! Tot ce cumpărase erau fâșii alăturate țarinilor moștenite de la părinți. Bunicul înțelesese că era bine ca loturile să fie întinse pentru ca să poată folosi lesne și utilaje modernizate. Și, ca un adevărat fermier, le
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
-i versul, doar inima Poetului are aripile frânte de dor, pașii, tulburați de Cântec sângerează zăpada urcușului, niciodată dorința de a trăi nemurirea. Și totuși, îmblânzitor neînfricat, Poetul trăiește chemarea ei precum dorința nestăvilită a ploii de a uda pământul mănos al Tăcerii - emoție unică, apăsătoare, tandră. Se va face un alt țărm la capăt de lume, neștiind de unde va apărea această sirenă. Nimic nu e întâmplător, într-o dimineață oarecare, bolnavă de prăbușire și alean... Numai pe zarea din zare
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
alunge ursitele rele și la alți sfinți ea sa ajungă spre a fi chinuită într-o formă și mai banală toți se ascund în mașini și în husele lor de paradă spre a uita de ploile nordului și de frigul mănos ce nu-i lasă afară sunt excentritați dobândite în plictiseala nevoii de a fi mereu înghețați în privire sfâșietor de cuminți în a lor fire înșelător mulțumiți de ce li se cuvine și plini de norocul de a fi ei înșiși
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
ei, primii, care să se fi gîndit la radicala soluție. Ia uite! Dar asta-i altă chestiune. Că și prin proaspătul lui gest, cel transoceanic, lui Băsescu nu-i scapă marota populistă (din care-și trage, ce-i drept, sevă mănoasă), nici o noutate. Păi, la o populație de doar 22 de milioane de suflete, un parlament de peste 400 de aleși e nu știu cum... nu? Cu atît mai mult cu cît aleșii, în văzul papucimii votante, nu se mai satură să-și inventeze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a trăit în cătune risipite prin poieni și pășuni alpine, obișnuindu-se să umble cu turmele pe plaiurile munților, evitând drumul primejdios din văi. Sub oblăduirea relativ blândă a gepizilor, romanicii vor fi încercat o coborâre din munți în văile mănoase, dar năvălirea slavă, întinzându-se cam în același timp (cca 600), atât asupra teritoriilor romanizate de la nord de Dunăre, cât și asupra celor din sud, a alungat populația romanică, pentru multe secole, din câmpii și din văile largi, în văile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o uniune de obști, așa cum erau multe în spațiul românesc. Diploma de danie emisă de regele Ungariei caracteriza aceste ținuturi (Țara Bârsei) ca fiind "deșarte (pustii) și lipsite de locuitori"! Țara Bârsei era de fapt un teritoriu privilegiat, cu pământ mănos pentru agricultură, cu pășuni bogate pentru vite, cu ape și păduri din belșug, ocrotite de munți înalți. Regiunea era considerată "pustie" de regalitatea ungară doar pentru că nu era stăpânită de aceasta, iar nobilimea nu preluase pământul obștilor sătești. Diploma de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sunt îmbinate cu informații istorice luate din surse enumerate de autor. Conținutul nu e decât o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui cinegetică la trecerea Carpaților spre văile mănoase ale Siretului, Prutului și Nistrului. Opera de traducător conține două titluri. Istorie de Crăiia Ungurească e prelucrată după Origines et occasus Transsylvanorum a lui Laurentiu Toppeltin de Mediaș, apărută la Lyon, în 1667. C. voia să facă astfel cunoscută istoria
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
te cheamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă, Cu mintea ta senină, cu inima ta blândă. Tu fii ideea sântă a Daciei unite: De unde sună marea pin stâncile cernite Pîn-unde Tisa mână undele reci și crețe Peste câmpii mănoase, peste pustii mărețe, De unde Nistrul curge în leagănu-i de-argint Pîn-unde Istrul plânge, ca taurul mugind, Ideea renviată a Ulpiei Traiane, A Daciei bătrâne, a Daciei romane. Fii îngerul de pază a națiunei, care Se simte azi, cu tine, mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nici cu interesul esențial al împărăției, nici cu dignitatea proprie a romilor. Abia s-a dus împăratul în Asia la anul 1195 ca să reguleze partea răsăriteană a împărăției, când Asanizii și reîncepură ostilitățile. Ei irupseră în Bulgaria, și anume în mănoasele locuri de la Serras, bătură o legiune bizantină ce tăbăra {EminescuOpXIV 87} acolo, risipiră celelalte trupe romeice și prinseră pe comandantul romilor, Alexios Aspietis. Apoi cuceriră mai multe cetăți mici (forturi), se puseră într-o stare mai bună de apărare, târâră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
speculațiune servă mai mult a opri rătăcirile decât a lărgi cunoștința, nu diminuă valoarea ei, ci-i dă o dignitate și autoritate prin funcțiunea de cenzor care asigură ordinea și concordia generală, chiar bunăstarea comunității științifice, și oprește curagioasele și mănoasele ei lucrări de a nu se depărta de la scopul principal, care este mulțămirea generală [... ]. {EminescuOpXIV 442-899} {EminescuOpXIV 900} Un principe nu trebuie așadar să aibă virtuțile pomenite mai sus, desigur insă aparența lor. Cutez a susținea că e foarte primejdios
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Nu se știe pe care zeiță a tracilor a asimilat-o autorul roman cu zeița Hera, dar se știe că, în imnurile orfice, Hera era numită „mama ploilor mănoase și doica vânturilor iuți” (146, p. 695). Mircea Eliade credea că, „în episodul foarte raționalizat de Polyaenus”, referitor la marele preot Kosingas, „se descifrează un vechi rit trac de ascensiune extatică [...] la Cer” (41, p. 57) sau un ritual de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
despre lucruri pe care nici nu ți le-ai fi putut imagina. Îți spune că țelul poporului tău nu va fi niciodată atins atâta vreme cât oamenii vor hoinări prin Câmpie. Îți vorbește despre Construcții și cum se fac ele, despre câmpuri mănoase și despre domesticirea marilor yaki, despre cum și când trebuie culese fructele rotunde de possil și mai ales despre ofrandele pe care trebuie să le aduci lui Dumnezeu în Templul pe care îl vei ridica în jurul fântânii. E înțelept Ustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
În viziunea lui, după ce îl vor fi ajutat să-și recapete tronul, zeții aveau să ia locul clonelor pe Planetele Agricole și să asigure omenirii, dar și lor înșiși, o eră de prosperitate. Le descrise mătcilor nenumărate lumi întinse și mănoase care-i așteptau doar pe ei, unde se puteau înmulți și își puteau clădi edificiile. Aveau desigur să muncească și să ofere oamenilor câte ceva, dar și aceștia la rândul lor urmau să-i ajute. Bella încercă pe cât posibil să le
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
au mult chemat pe câmpuri, mâine pleacă. Din fundul zării, tânără, o lume/neprididit se-ndrumă către ape, cu pluguri mari de vreri și târnăcoape/să-ncerce-n miez terasele de spume. Iar când răzbi-va fluviu-n litoral/- ochian mănos culcat Între uscaturi - o să-l Încingă-n rouă, pe de laturi,/o dimineață cât un ideal”. SUCCESELE POEZIEI Dar dacă nu așa trebuia să se scrie poezie, să apelăm la câteva sinteze critice pentru a ne lămuri ce poeți, ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de astăzi, vor fi Împinși de la sine spre acest gen de „visare”. (Ă). Modificarea plantelor după metoda miciurinistă, mărețele planuri de transformare a naturii, cum ar fi marele canal turkmen, stațiunile hidroelectrice de la Kahovka și Stalingrad, schimbarea deșerturilor În regiuni mănoase, oprirea vânturilor secetoase prin perdele păduroase de protecție, marile expediții, iar la noi Canalul Dunăre-Marea Neagră, hidrocentrala de la Stejar-Bicaz, noile descoperiri arheologice - iată câteva din motivele unei posibile literaturi fantastice de tip nou, de care avem nevoie. (Ă)”. * Așadar, În lipsa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și cu Vasilache, dialog ce se consumă fad, interminabil, în avalanșa replicilor moralizatoare. Înrâurit de Hesiod și de Georgicele lui Vergiliu, poetul celebrează, la maturitate, muncile campestre, curgerea ciclică a anotimpurilor, într-un poem didactic și bucolic ca Anul cel mănos, bucuria lumei (1820). Aurorală, „drăgălașa primăvară” „desfată”, ca într-un pastel, ce se presimte, al unui mai stângaci Alecsandri; A. inventariază, nu fără anume grație, păsări și flori, fructe, unelte și semințe, un duh antonpannesc animă, pe alocuri, un început
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
Sibiu, 1807; ed. Brașov, 1893; Verșuri veselitoare întru cinstea prealuminatului și preaosfințitului domn Samuil Vulcan, Sibiu, 1807; Vorbire în verșuri de glume întră Leonat bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa, Sibiu, 1815; ed. București, 1894; Anul cel mănos, bucuria lumei, Sibiu, 1820; ed. Brașov, 1893; Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet, Sibiu, 1821; ed. Sibiu, [1860]; Reporta din vis, DML, IV, 11-109. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, I, 16-23, 354-357
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
artistic, scrie Aurel Martin 9: „Un tânăr și o tânără, cu mâinile încleștate pe portdrapelul cu flamura roșie, cu privirile fixate undeva, spre zările viitorului fericit: un stahanovist mânuind cu abilitate strungul creator de unelte: o combină strângând de pe ogoarele mănoase ale Patriei recolte îmbelșugate, șiruri de pionieri, cu cravate roșii și cu buchete de garoafe, defilând sub faldurile steagului roșu și ale tricolorului: mineri cu pikhamerele pe umeri, ieșind înnegriți de cărbune de la șut: ostașul armatei noastre populare stând cu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul Prima șarjă, poetul manifesta adeseori predilecția pentru un stil prețios, cu giuvaeruri și panglicuțe, pentru anumite împerecheri de cuvinte ce voalau sensul ideilor. El vorbea de «vise boltite deasupra lumii», «vise mănoase ca un Egipt», «ani sbârciți», «ploaia fecundă a luptei», «posturile de emisiune ale inimilor», «bulevarde pavate cu depărtare» (...). Cât de simplu este exprimată dragostea pentru eliberatorii patriei noastre în poezia Monumentul ostașului sovietic (...). Remarcând cu bucurie succesele înregistrate de Mihu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au demonstrat valoarea. Breșa făcută în dispozitivul inamicului trebuia exploatată, însă. Ceea ce s-a și întâmplat. în ziua d+e 16 aprilie, armata franceză era deja pe culmile de la Montezemolo. De acolo, de sus, Napoleon a admirat ampla deschidere a mănoaselor câmpii ale Piemontului, cu albia impresionantă a Padului. Undeva, în zarea depărtată, se întrezăreau Alpii. - Dacă Hanibal a traversat Alpii, noi o să-i ocolim - a gândit cu voce tare comandantul. Asaltul a continuat, iar în ziua de 23 aprilie lui
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
scărpinați între urechi sau pe șira spinării. Trenul mergea cu o viteză constantă de o sută optzeci de kilometri pe oră și făceau progrese uimitoare. Până la căderea serii aveau să iasă dintre șirul de munți și să intre pe cândva mănoasa câmpie a Rusiei. Corvium stătea pe o canapea cu Zgran lungit lângă el. La picioarele sale mai stătea un Vagabond. Botul celui dintâi se odihnea pe mâna Împăratului, iar el îl scărpina absent pe tot spatele. Se uita pe fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
încheierea expunerii de motive, Mihail Kogălniceanu a subliniat ceea ce ar trebui să fie programul de perspectivă în ceea ce privește Dobrogea. În acest sens, făcea precizarea că "guvernul crede că această lege aprobată și pusă în lucrare cu inteligență și energie va fi mănoasă în rezultate binefăcătoare pentru noua noastră provincie. Pe lângă acaestă lege, întemeierea școalelor în toate orașele și satele din Dobrogea, activarea și înmulțirea căilor de comunicațiune, punerea în lucrare a legiuirei care declară orașele Tulcea și Constanța porturi france și, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]