2,500 matches
-
Premiile Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru anul 2014 Gala. Anunțate de 1 martie, minunat mărțișor pentru unii dintre participanți, Premiile Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, au fost decernate într-o elegantă gală găzduită de Institutul cultural Român din București în seara zilei de 9 martie 2015 și moderată de cunoscuții oameni de presă Doru Dinu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ecou-la-premiile-uzpr-2014/ [Corola-blog/BlogPost/94360_a_95652]
-
câteva? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: Cu ce mă mândresc mai mult pe YouTube... Piese vechi: Supărarea Supărare - https://www.youtube.com/watch?v=xEsdm4JcTmo Colind de Zorica Lațcu - https://www.youtube.com/watch?v=mfT4MSF-SDs Cine iubește și lasă (împreună cu Ansamblul Mărțișor) - https://www.youtube.com/watch?v=1HflgsfcmBI Bătrânețe haine grele - https://www.youtube.com/watch?v=K1evnXe-OW0 All Blues - https://www.youtube.com/watch?v=SWMB7EYiCdo Până când nu te iubeam - https://www.youtube.com/watch?v=3HcxX7-tR5k Compoziții proprii: You
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/doru_ionescu_1475371475.html [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > MĂRȚIȘORUL ÎN TRADIȚIA POPULARĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu putem să începem un rând despre „mărțișor” fără să cităm vorbele lui Nicolae Gane (1838-1916, din Fălticeni, descendent al unei vechi
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > MĂRȚIȘORUL ÎN TRADIȚIA POPULARĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu putem să începem un rând despre „mărțișor” fără să cităm vorbele lui Nicolae Gane (1838-1916, din Fălticeni, descendent al unei vechi familii boierești, membru al Academiei Române), scrise la 1873 (Încercări literare, Iași) și menite să înfățișeze starea rea a lucrurilor de la finele sec. al 19-lea; vom
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
ei, încât a ajuns a nu mai scrie, nici vorbi, nici gândi românește (...) în această grozavă babilonie de limbi și moravuri, am uitat toate tradițiunile vechi care împodobesc trecutul nostru. Așa, dacă am întreba astăzi pe oricine ce este un mărțișor, desigur ar da din umere, zicându-ne: nu știu!, căci nu numai obiceiul, dar însăși amintirea lui, însuși înțelesul cuvântului s-a șters din memoria noastră”. Dar să îl lăsăm în continuare pe Nicolae Gane „să scuture pulberea uitărei de pe
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
nu numai obiceiul, dar însăși amintirea lui, însuși înțelesul cuvântului s-a șters din memoria noastră”. Dar să îl lăsăm în continuare pe Nicolae Gane „să scuture pulberea uitărei de pe acest vechi și frumos obicei strămoșesc”. Iată deci ce însemna mărțișorul în vechea societate românească: „Mărțișorul era un dar ce-și trimiteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta într-un bănuț de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletit cu fire albe și roșii, pe care
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
amintirea lui, însuși înțelesul cuvântului s-a șters din memoria noastră”. Dar să îl lăsăm în continuare pe Nicolae Gane „să scuture pulberea uitărei de pe acest vechi și frumos obicei strămoșesc”. Iată deci ce însemna mărțișorul în vechea societate românească: „Mărțișorul era un dar ce-și trimiteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta într-un bănuț de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletit cu fire albe și roșii, pe care persoana ce-l primea în
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
comorilor de înțelepciune și tradițiuni strămoșești, n-a găsit altăceva mai bun de pus în loc decât minciunile de la 1 aprilie, care și acestea (...) au ajuns a se practica în toate zilele anului”. Perioada despre care amintește Nicolae Gane, în care mărțișorul era un dar ce și-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie, este una destul de îndepărtată, de vreme ce Simeon Florea Marain constata în anul 1899, în lucrarea „Sărbătorile la români”, vol. al II-lea, că „această datină strămoșească a început
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Marain constata în anul 1899, în lucrarea „Sărbătorile la români”, vol. al II-lea, că „această datină strămoșească a început în cele mai multe părți, și cu deosebire în Moldova, a se pierde” și că „în ziua de azi (deci la 1899) mărțișorul este un dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și că „în ziua de azi (deci la 1899) mărțișorul este un dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț”. Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea obținerii unor rezultate concrete sub aspect psihic și corporal, care să opereze pe parcursul întregului ciclu anual. Astfel, părinții aveau credința
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț”. Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea obținerii unor rezultate concrete sub aspect psihic și corporal, care să opereze pe parcursul întregului ciclu anual. Astfel, părinții aveau credința că îndeplinind această datină copiii vor avea „noroc în decursul anului
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
decursul anului, vor fi sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii și peste vară nu o să-i apuce și scuture frigurile”. Dar, pentru a fi eficace, datina trebuia îndeplinită cu respectarea unor condiții; astfel, trebuia ca punerea sau legarea mărțișorului să fie făcută numai de femei („parte femeiască”) „la 1 martie des-dimineață, până nu răsare soarele”, până să se scoale copilul din pat și fără ca femeia să fie văzută de o altă femeie însărcinată. O condiție esențială era însă aceea
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
fie făcută numai de femei („parte femeiască”) „la 1 martie des-dimineață, până nu răsare soarele”, până să se scoale copilul din pat și fără ca femeia să fie văzută de o altă femeie însărcinată. O condiție esențială era însă aceea ca mărțișorul să fie purtat de copil toată perioada prescrisă de datină, iar la finalul acestei perioade să fie îndeplinite exact regulile legate de „predarea” lui. Dar atât această perioadă, cât și gesturile prescrise de la final, erau puțin diferite de la regiune la
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
perioade să fie îndeplinite exact regulile legate de „predarea” lui. Dar atât această perioadă, cât și gesturile prescrise de la final, erau puțin diferite de la regiune la regiune. Iată în acest sens ce a reținut Simeon Florea Marain: „Unii copii poartă mărțișorul 12 zile la gât, iar după aceea îl leagă de ramura unui pom tânăr. Și dacă în acel an pomului îi merge bine, se credea că și copilului îi va merge bine în viață. Alții îl țin la gât până ce
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
îl pune pe un porumbar, respectiv pe un păducel, pentru a fi albi ca floarea lor. Și iarăși alții îl poartă până când sosesc berzele (cocostârcii) și atunci îl aruncă după aceștia, zicând: Na-ți negrețele/ Și dă-mi albețele!” Dar mărțișorul nu era purtat, la gât sau la mână, numai de copii (fete și băieți), „ci și de fetele cele mari, ba chiar și de o seamă de neveste tinere”; așa stăteau lucrurile mai cu seamă în Muntenia, conform relatărilor lui
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
copii (fete și băieți), „ci și de fetele cele mari, ba chiar și de o seamă de neveste tinere”; așa stăteau lucrurile mai cu seamă în Muntenia, conform relatărilor lui Simeon Florea Marain. În acest caz se credea că purtarea mărțișorului, cu respectarea datinii în toate elementele ei, va conferi o protecție în fața razelor puternice ale soarelui, în cursul anului, menținând frumusețea, în special prospețimea și culoarea tenului. Dar perioada de timp și gesturile ce trebuiau îndeplinite pentru eficacitatea „mărțișorului” erau
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
purtarea mărțișorului, cu respectarea datinii în toate elementele ei, va conferi o protecție în fața razelor puternice ale soarelui, în cursul anului, menținând frumusețea, în special prospețimea și culoarea tenului. Dar perioada de timp și gesturile ce trebuiau îndeplinite pentru eficacitatea „mărțișorului” erau de asemenea diferite în funcție de zonă, după cum arată în continuare autorul citat: „Pe la finele lunii martie unele dintre ele iau legătura mărțișorului și o pun pe trandafiri, iar moneda o dau pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
frumusețea, în special prospețimea și culoarea tenului. Dar perioada de timp și gesturile ce trebuiau îndeplinite pentru eficacitatea „mărțișorului” erau de asemenea diferite în funcție de zonă, după cum arată în continuare autorul citat: „Pe la finele lunii martie unele dintre ele iau legătura mărțișorului și o pun pe trandafiri, iar moneda o dau pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul. Altele, din contră, îl poartă până ce începe cucul a cânta
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
cucul a cânta sau până ce înflorește porumbarul ori vișinul, și atunci îl aruncă, ca și copiii, pe rămurelele acestor pomi. Sau până când sosesc berzele, și atunci, cum le văd, le aruncă după acestea”. Trebuie remarcat că în aceste cazuri compoziția mărțișorului este uneori diferită, în sensul că poate lipsi moneda (de aur și de argint), așa cum rezultă din unele datini, mărțișorul constând numai în cele două fire, alb și roșu, împletite. De pildă: „Mărțișorul este o ață răsucită din mai multe
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Sau până când sosesc berzele, și atunci, cum le văd, le aruncă după acestea”. Trebuie remarcat că în aceste cazuri compoziția mărțișorului este uneori diferită, în sensul că poate lipsi moneda (de aur și de argint), așa cum rezultă din unele datini, mărțișorul constând numai în cele două fire, alb și roșu, împletite. De pildă: „Mărțișorul este o ață răsucită din mai multe fire roșii și albe, ce-și leagă româncele la gât și la mâini pentru ziua de 1 martie și care
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Trebuie remarcat că în aceste cazuri compoziția mărțișorului este uneori diferită, în sensul că poate lipsi moneda (de aur și de argint), așa cum rezultă din unele datini, mărțișorul constând numai în cele două fire, alb și roșu, împletite. De pildă: „Mărțișorul este o ață răsucită din mai multe fire roșii și albe, ce-și leagă româncele la gât și la mâini pentru ziua de 1 martie și care apoi le leapădă pe trandafiri înfloriți” (N.A. Caranfil, Cântece populare de valea Prutului
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Atunci le aprind, afumă cu ele gâtul, înconjurându-l de trei ori, și apoi le aruncă jos” (datină de la Mitocu Dragomirnei). Concluzia lui Simeon Florea Marain este foarte interesantă și merită notată și analizată: „Din toate cele înșirate rezultă că mărțișorul sau mărțigușul servește celor ce-l poartă ca un fel de amulet”. Așadar, rolul său este în special de a conferi protecție (în fața unor boli, în fața acțiunii dăunătoare a soarelui) și de a înfrumuseța, dar și de a aduce noroc
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și formule) par a urmări realizarea unui „transfer” de forță, vitalitate, energie de la elemente ale naturii la om. Astfel, copilul trebuie să primească ceva din calitatea argintului („sănătos și curat ca argintul”); dacă pomului - pe crengile căruia a fost atârnat mărțișorul - îi merge bine, „se crede că și copilului îi va merge bine în viață”; mărțișorul e legat de ramura primului pom înflorit văzut pentru ca omul care l-a pus să fie frumos ca floarea pomului; fata dă moneda-mărțișor pe vin
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
naturii la om. Astfel, copilul trebuie să primească ceva din calitatea argintului („sănătos și curat ca argintul”); dacă pomului - pe crengile căruia a fost atârnat mărțișorul - îi merge bine, „se crede că și copilului îi va merge bine în viață”; mărțișorul e legat de ramura primului pom înflorit văzut pentru ca omul care l-a pus să fie frumos ca floarea pomului; fata dă moneda-mărțișor pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]