3,671 matches
-
preceptivă sau prohibitivă (pozitivă sau negativă). E sigur Însă că, atunci când dreptul impune o anumită atitudine, el interzice o atitudine incompatibilă cu cea dintâi, și invers. Ceea ce e important de lămurit este că dreptul nu conține numai interziceri, nu se mărginește la prohibiții, ci cuprinde și comandamente pozitive, impune a se Împlini anumite acte, după cum am remarcat când am vorbit despre raporturile dintre morală și drept, În orice caz, În drept există Întotdeauna o datorie pozitivă, datorie genetică de supunere la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să fie obligați. Nu ne Întrebăm În acest caz ce face sau ce a făcut În realitate legiuitorul (aceasta o știm, o constatăm), ci dacă e drept sau nu ceea ce face. Pe ce cale răspundem la această Întrebare? Nu ne mărginim să constatăm care sunt tendințele și interesele sociale sau individuale În prezență, sau cum s-au produs ele pe cale evolutivă și istorică, ci, odată aceste fapte fiind constatate, apreciem că unele interese sunt preferabile altora, În sensul că ar fi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ușurării, după un timp, durerea crește violent! Oare va pătrunde cineva, într-o zi, secretele acestor accidente metafizice, acestor reflexe ale umbrei sufletului, perceptibile numai în năucirea care separă somnul de starea de veghe? În ceea ce mă privește, mă voi mărgini să relatez o experiență de acest ordin, a cărei victimă am fost și care m-a tulburat atât de mult, că n-o voi uita niciodată; cât voi trăi, până în ziua Eternității, până în momentul în care voi câștiga acele tărâmuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de soare mi-a luminat viața. Ce păcat însă că n-a fost rază de soare, ci doar o strălucire trecătoare, un meteor, care s-a arătat sub aparențele unei femei, ale unui înger mai degrabă. În lumina care O mărginea, mi-am văzut numai pentru o clipă, în spațiul unei secunde, toate nenorocirile vieții și le-am înțeles grandoarea și frumusețea. Dar această licărire s-a pierdut curând în genunea tenebrelor, unde în mod fatal trebuia să dispară. Nu, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cu o viteză surprinzătoare. Mă eliberasem de toate obstacolele existenței. Îmi ridicai umerii. Era un tic din copilărie, îl aveam ori de câte ori scăpăm de o dificultate, pedeapsă sau responsabilitate. Deja sus, soarele ardea. Am pătruns într-un labirint de străduțe pustii, mărginite de case cenușii care atingeau ciudate forme geometrice: cubice, prismatice și conice: erau străpunse de lucarne joase și întunecate, șubrede, părăsite, provizorii. Era de neconceput ca o ființă vie să fi locuit vreodată în ele. Ca o lamă de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
unele ajungând chiar la dimensiunile unor musculițe. Ultima transmisiune televizată În direct a făcut-o CNN, anunțând evoluțiile pozitive În contraofensiva din Texas Împotriva meningitei În carouri aduse de gândacul de Colorado chiar din Colorado, apoi toate posturile s-au mărginit În a difuza reluări - de obicei seriale vechi, În care doctori isteți triumfau asupra unor boli cam naive și nehotărâte -, până când, Într-o zi, curentul a Încetat să circule, televizoarele și monitoarele calculatoarelor au rămas Întunecate, și atunci, de parcă existența
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
prelegerile de filozofie a religiei de care pomeneam mi se par a fi unul din cele mai consistente cursuri, nu scapă nici ele de viciul unor efecte prea ușor obținute. Nu am de gând să intru în amănunte, așa că mă mărginesc la un singur exemplu, revelator. în finalul cursului, Nae Ionescu face un fel de tipologie confesională care a stat la baza prelegerilor. El pune pe catolici și pe protestanți în categorii vecine - (se va înțelege astfel că fenomenul religios nu
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
barăci din beton cu vopseaua scorojită, din balcoanele cărora femei obeze Își supravegheau copiii tembeli care zgîriau pe furiș vreo mașină parcată În preajmă - astfel protestau ei contra inechității sociale - acoperișuri cenușii, oameni mohorîți cărînd ceva În sacoșe, trotuare asfaltate mărginite de vitrine din profile de oțel sudat, străzi murdare, pline de gropi, terenuri virane pe care se depozitau gunoaie, bîntuite după lăsarea serii de haite agresive de cîini... O imensă cazarmă, sau mai degrabă un imens ghetou, ca mai toate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
totul a fost gata, patru bărbați au coborît sicriul pe scări și l au Încărcat În Dacia-papuc a lui Valerian, amenajată corespunzător. Alte cîteva taxiuri așteptau În preajmă. Apoi, cortegiul a pornit Încet spre cimitirul Eternitatea. Pe străzi cu hopuri, mărginite de blocuri; pe lîngă care curgeau În zadar trotuare; și magazine alimentare; sufletul ei auster și supus, izbăvit de păcate, pluti lin către cer; se ridică tot mai sus, deasupra a tot și a toate; unde zbuciumul lumii s-a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
târziu, se aude o portieră trântită, rateurile unui motor și zgomotul mașinii care se Îndepărtează. Antoniu intră În magherniță, răsuflând ușurat. Cimitirul Străulești, se află la marginea orașului, și este un cimitir relativ nou, fără monumente funerare fastuoase, alei pavate, mărginite de pomi și de flori, sau bănci curate pe care să te așezi pentru a te reculege. O pădure de cruci, din lemn, unele Într-o paragină mută și mustrătoare, Îți atrage atenția, imediat ce intri În el . Ca să aprinzi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și spațiile verzi de la periferia orașului. Oamenii care au coborît erau Îmbrăcați În haine de vară și, indiferenți la Încurcătura mea, s-au Împrăștiat În direcții diferite. Am tăiat-o printre două mașini și am intrat pe o stradă lăturalnică, mărginită de copaci Înfrunziți. Căldura era sufocantă și Începusem să regret că nu mi-am luat o Înghețată. Eram pe punctul de a-mi sufleca mânecile când un balon argintiu veni spre mine zburând prin aer. Forma sa ovală și sfoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
îți povestesc acum reprezintă, probabil, cele mai tulburătoare ceasuri din viața mea - învăț înțelesul cuvântului a tânji, învăț înțelesul cuvântului tulburare. Iată că drăgălașele de ele au țâșnit spre rambleu și acum pășesc zăngănindu-și patinele pe aleea cu pietriș mărginită de brăduți - așa că, hai și eu (dacă mă-ncumet!). Soarele a coborât mult de tot, totul e purpuriu (inclusiv proza mea), iar eu le urmăresc de la o distanță suficient de mare și, la un moment dat, le văd traversând piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bagaj. Ăștia-s (nu există un cuvânt mai potrivit!) băștinașii. Întorși acasă! De-aici a început totul! Au fost plecați într-o lungă vacanță și-atât tot! Hei, aici noi suntem anglo-saxonii protestanți albi! Taxiul meu traversează o piață uriașă mărginită de cafenele cu terase pe trotuare, din acelea cum se văd la Roma sau Paris. Numai că aceste cafenele sunt înțesate de evrei. Taxiul depășește un autobuz. Privesc înăuntru pe ferestrele autobuzului. Alți evrei. Inclusiv șoferul. Inclusiv agenții de circulație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
contextul acesta, harta nu avea nici un sens. O mai cercetă o dată. Străzile nu erau marcate la Întâmplare. Exista o logică. Un grup de pătrate se contrapunea altui pătrat și pătratul cu care se potriveau era cartierul mahalalei. Următorul pătrat era mărginit pe-o parte de gară, pe cealaltă de poștă, iar pe o a treia de sediul tribunalului. În acest perimetru pătratele deveneau tot mai mici, până când cuprindeau doar Închisoarea. Un mal stâncos se ridică de ambele părți ale trenului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
făcu să se lipească de fereastră, dar nu-i aruncă dimineții cenușii decât o privire grăbită. Din când În când apăreau, una după alta, câteva lumini dar nu era Încă destul de dimineață să poți vedea casele. Un pod peste Dunăre, mărginit de lumini, străluci precum catarama unei jartiere. Și-uite așa e calea mea, fără nici o zi mai grea. Undeva În josul râului se zări fugar o casă albă. Ai fi putut s-o iei drept un trunchi de copac Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
moment la Coral ca la o alee Îngustă, invitând pe cineva să intre, dar terminându-se la capăt cu un zid fără ferestre. Mai existau și altele. Și se gândi o clipă la Janet Pardoe, care semăna cu niște străzi mărginite de magazine luminate și Încălzite, străzi care duceau undeva. Ajunsese la o vârstă când ar fi vrut să se căsătorească și să aibă copii, să-și pună pirostriile și să-și sporească tribul. Dar gândurile lui fuseseră prea limpezi. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
s-o dărâme, ca să construiască alta în loc. Un plan care o înfuriase pe Helen Hoover Boyle. — Vai, domnule Streator, zice. Nu știți ce vorbiți. Din locul în care stăm, în fiecare direcție pornește, pe câțiva metri, câte un coridor îngust mărginit de piese de mobilier. Apoi, fiecare coridor cotește sau se ramifică în alte coridoare, cu șifoniere îngrămădite unul într-altul, cu dulapuri înghesuite laolaltă. Mobilele mai scunde, fotoliile, canapelele, mesele, nu lasă privirea să ajungă decât până la alt coridor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mergem acolo! Te rog eu! Nu ne ia mai mult de două ore! Te rog! În fotografiile din broșură sunt oameni care țipă, cu mâinile ridicate, într-un montagne russe. În poze sunt oameni care conduc carturi pe o pistă mărginită de anvelope uzate. Alții mănâncă vată de zahăr și călăresc căluți de plastic într-un carusel. Ații sunt prinși de scaunele unei tiribombe. În susul paginii, cu litere mari, de titlu, scrie „Tărâmul Distracției, un loc pentru întreaga familie“. Numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pînă în asfalt, și-o lăsăm pe post de cocoș de tablă, să facă ceva în voia vîntului. Șoferul tace, cu privirea țintă înainte, încordat, atent la vîntul ce-l simte în coastă, coborît cu putere peste coama dîmbului ce mărginește șoseaua în stînga, îngrozit de gîndul că, la cîmp deschis, curentul venit razant cu pămîntul, oprindu-se în toată suprafața laterală a cursei, ca într-un panou, se va juca în voie, dînd-o de-a rostogolul. Auzi, spune Lazăr, aprinzîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
exclamă Runca, să împrăștie tăcerea. În locul ei, cînd m-aș duce acasă, i-aș da cu toporul în cap, să se sature să mai împungă. În ochii lui Radu, ca și cum s-ar petrece aievea afară, în viscol, dincolo de tufele ce mărginesc aleea din fața ferestrei, mama lui trece grăbită, să potolească vaca ce-și scutură furioasă coarnele legate cu lanțul de un țăruș bătut lîngă iesle. Cînd vă apucați de-o operație, să lucrați întotdeauna ca și cum pe masă ar fi mama voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ecoul ei e „moare“. Alfred, Lord Tennyson, Maud 1 Metamorfoza Bull, un tânăr masiv, cu greutate, descoperi într-o dimineață că, în timpul somnului, dobândise o nouă caracteristică sexuală primară: pe scurt, un vagin. Vaginul se afla pitit în scobitura moale, mărginită de tendoane, din spatele genunchiului său stâng. E lesne de crezut că Bull nici nu l-ar fi observat pentru o vreme, dacă nu ar fi avut obiceiul ca, înainte să se scoale din pat dimineața, să exploreze măcar superficial fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lansând o săgeată către Highgate Tube Station. Ce s-ar fi întâmplat dacă săgeata ar fi zburat? medita Alan. Să fie lansată, descătușată. Cum ar fi dacă săgeții care caută tendonul lui Ahile i s-ar cere să caute gaura mărginită de tendoane? Este important să înțelegeți în acest moment că Alan suferea de trufie, pur și simplu. Considerând că voyeurismul, cătușele, sodomia și alte perversiuni sexuale relativ inofensive nu erau nici mai mult, nici mai puțin decât o expresie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se datorează faptului că partea de est a trecătorii este mai înaltă decât cea din vest, așa s-a ales cu un nume cât se poate de evident. Trecătoarea "Poarta Gâștii Sălbatice'' traversează un defileu din ținutul Daixian, provincia Shanxi, mărginit de ambele părți de pereți stâncoși abrupți. Se spune că și gâștele sălbatice aveau dificultăți în a traversa în zbor crestele acestora, așa că s-au învățat să intre prin trecătoare, care a devenit astfel, "Poarta Gâștii Sălbatice''. Poarta Gâștii Sălbatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ca și la Călinescu: cât poate influența poezia lui Stănescu masele prin comparație cu zicerea sa, de neuitat, la televizor, în 1981-1982: „Noi toți, scriitori, pictori, muzicieni, n-am fi făcut nimic fără tovarășul Nicolae Ceaușescu!”. Dacă dl Simion se mărginește să prefere literatura, neglijând cu superioritate restul, dl Nicolae Manolescu afirmă că literatura de valoare produsă de generația ’60 (eseistica și poezia din România acelor ani au fost cele mai bune din estul Europei, zice dl profesor, bazându-se probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
care, mai ales într-unul din momentele alea tembele în care nu poți să spui altceva despre tine decât că stai în troleibuz agățat de bară, se poate zări, ca un decupaj strălucitor, teritoriul acela dreptunghic și înțesat de blocuri, mărginit la nord de bulevardul Drumul Taberei, având hotarul de vest la Valea Ialomiței, iar cel de est la Valea Argeșului, pentru ca la sud, să se găsească, odată și pentru totdeauna, câmpul. Și, la fel de bine cum harul omonimiei a făcut ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]