270 matches
-
este contradictoriu în sine"221. În "Monadologia", Leibniz afirmă că "Dumnezeu singur (sau ființa necesară) are acest privilegiu de a trebui să existe, dacă este posibil. Și deoarece nimic nu poate împiedica posibilitatea a ceea ce nu cuprinde în sine nici o mărginire, nici o negație și, în consecință, nici o contradicție, aceasta ajunge pentru a cunoaște a priori că Dumnezeu există. Existența lui Dumnezeu am mai dovedit-o și prin realitatea adevărurilor eterne. Am dovedit-o însă și a posteriori, de vreme ce există făpturi contingente
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu care a căutat să înăbușe cercetarea științifică. Setea de a ști e înnăscută în firea omenească și ea se poate întemeia pe însuși cuvântul Mântuitorului: Cercetați Scripturile! și: Caută și vei afla! Catolicismul medieval a dovedit însă o ciudată mărginire de vederi când a dogmatizat oarecum vechile și învechitele rezultate ale științei și a căutat cu orice preț să împiedice noile căutări. El a pus în acest negativism toată autoritatea Bisericii, fără să bănuie că-i pune în joc, pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
exercițiul posibil, decît la un maxim oarecare, e mărginită, ca și puterea pămîntului care, cu tot gunoiul, nu ajunge iar decît la o producție certă ș.a.m.d. Caracterul muncii fizice, în care inteligența joacă un rol mic, e deci mărginirea, neaugmentabilitatea, simplitatea, greociunea. Cu totul altfel stă însă cu arta și industria, la care puterea fizică joacă un rol secundar, inteligența pe cel principal. Acolo consumația nu stă în nici un raport cu producția, căci se consumă o pînză și cîteva
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se măsoară libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
finitudinea, limitarea. După el, spiritul uman ar fi capabil să utilizeze pînă la capăt posibilitățile (și condiționările) limbajului, pentru a atinge, la capătul lui, atitudinea suprem activă a tăcerii. Lumea omului fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare ultimă furnizează cugetului detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie imposibilitatea de a-l mărgini. A studia fenomenul religios înseamnă a studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie imposibilitatea de a-l mărgini. A studia fenomenul religios înseamnă a studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui text revelat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care dispun. Dincolo de eficacitatea sau ineficacitatea lor administrativă, legile statului au rolul de limite pe care toți cetățenii le recunosc și le asumă în manevrarea propriilor capacități. De partea lui, statul de drept se bazează pe separarea puterilor, așadar pe mărginirea lor reciprocă. Desigur, în rafinata mecanică politică a lui Montesquieu, moderația nu se obținea prin consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
configurată, imaginată în datele ei imediat explicite. Singura lume care apare, cu toată forța imaginii, nu este lumea prezentă, ci lumea ulterioară, imprezentabilă, lumea posibilă pe care poemul o anticipează. Adică îi arată chipul eterat, imagine a fragilității și a mărginirii, dar "a unei fragilități în duritate, a unei mărginiri în nemărginire". Este ceea ce poetul numește "rolul fast al invadării viitorului prin poezie"30, chiar dacă această invazie nu e decât rodul visării. Nu un vis prin care evadăm într-o altă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care apare, cu toată forța imaginii, nu este lumea prezentă, ci lumea ulterioară, imprezentabilă, lumea posibilă pe care poemul o anticipează. Adică îi arată chipul eterat, imagine a fragilității și a mărginirii, dar "a unei fragilități în duritate, a unei mărginiri în nemărginire". Este ceea ce poetul numește "rolul fast al invadării viitorului prin poezie"30, chiar dacă această invazie nu e decât rodul visării. Nu un vis prin care evadăm într-o altă lume inexistentă 31, ci un vis în cea mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sociali, instituționalizați sau nu, își consolidează reciproc existența și eficiența. Fenomenul de globalizare obligă statul la extinderea politică a acestei relații nu doar la nivel continental, ci și la cel mondial. Cantonarea în naționalism preia avantajul granițelor, dar și dezavantajele mărginirii, este cealaltă lecție la care statele mai au mult de exersat. Concluzie Fenomenul de globalizare actual este altfel decât celelalte forme istorice de aculturație, îndeosebi datorită schimbării polilor politici între state-corporații multinaționale și instituții politice internaționale. Utilizând un termen consacrat
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
stabilite, titanul are mania persecuției fiind lipsit de vederi largi. Obsedat de ideea sa de binefăcător al omenirii, el intervine în planurile mari, cu orizonturi mult mai largi, ale zeului suprem, pe care nu le înțelege și le încurcă prin mărginirea sa. În plus, lăudăros, el micșorează valoarea binefacerilor sale prin complezența cu care le expune, încât pedeapsa primită nu este chiar așa de nemeritată, după cum își închipuie (p. 29). Tot astfel, Frenkian insistă mereu asupra nevinovăției totale a eroilor lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
binefacerilor sale prin complezența cu care le expune, încât pedeapsa primită nu este chiar așa de nemeritată, după cum își închipuie (p. 29). Tot astfel, Frenkian insistă mereu asupra nevinovăției totale a eroilor lui Sofocle : singura scădere a lui Aiax e mărginirea dată de inteligența lui redusă, insuficientă pentru a-i îndreptăți nenorocirea (p. 57) ; nici credula Deianira, nici infidelul Heracle nu își merită soarta cruntă, căci rămân ființe merituoase (p. 62) ; încăpățânarea lui Filoctet nu semnifică o acțiune criminală sau vinovată
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sfintele sale moaște). Peste tot în drumul său, un om aflat în lucrarea neîntreruptă a desăvârșirii sfințeniei și întâmpinat la tot pasul de ispite fără număr. Foame, frig, invidia celorlalți, prigoană, nedreptate și o mistuitoare luptă pentru Creștinismul Ortodox, cu mărginirea celorlalți și cu propriile neputințe. O lectură fascinantă pentru toți cei, care știu că sfinții au fost oameni ca și noi, chinuiți de nevoi, boli și răutăți, dar care au avut o nezdruncinată și fără de margini răbdare și încredere în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se numesc unii sau alții. Trăiesc cu sentimentul că numele sînt un cod fals, inventat de noi, că numai poezia înseamnă ceva, întrucît ea poate fi făcută cu imens orgoliu uneori, dar după ce este scrisă ea se eliberează de orice mărginire și nu mai aparține cuiva anume. Vorbesc despre Poezie. Și despre POEȚI. Nu despre altceva! Voi încheia! Te rog mult să-mi scrii repede! Trebuie să limpezesc ceea ce [D] murdărește cu monstruoasă ipocrizie. Toate aceste lucruri și încă altele (dureroase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu decadentismul avangardelor literare. A-i ceti din cărți împrumutate și ediții antebelice, era o mare ispravă. Și mi-o îngăduiam. La facultate, semețindu-mă și luând drept pierdere de timp lectura autohtonilor ori învățarea limbii ruse, neplăcându-mi nici mărginirea, strigătoare la cer, a profilor ieșeni de istoria literaturii (cu excepția lui Ioan Constantinescu), mărunți, grobieni, ventilatori de clișee realist-socializde, nu mai lecturam decât străini, și... în original, grație unor ediții bilingve: Lorca, Trakl, oleacă de Hölderlin, Heredia, Baudelaire și, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Nițulescu își purta, parcă, jenat, destinul ciudat al unui om însingurat printr-o excesivă bogăție spirituală care îl izola de mediocritatea viguroasă și zgomotoasă din jur. Nu a putut fi, niciodată, un om al unei singure idei, nici al unei mărginiri, oricât de savantă ar fi fost; prin structură, întrebător și meditativ, era deasupra cotidianului mediocru; hazardul l-a croit pe dimensiuni neobișnuite cu standardele banale. Jules Nițulescu s-a născut în 1875. A absolvit liceul din Bârlad și Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ciudată orbire, tu te plângi că ai fi singur când sunt atâția și atâția, milioane de oameni mai mici sau mai mari, care s-au jertfit pentru tine, care ți s-au dăruit ție. E miopia simțurilor noastre imediate, e mărginirea concepției noastre realiste și utilitariste despre lume, care ne încon joară și ne otrăvește asemenea unei mocirle puturoase... Afară din ea, mai sus, mai sus, pentru a putea privi peste timpi și spații, pentru a-i putea vedea pe cei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
avantajul lui Ralea (fac rezerva aceasta gândindu-mă și la câteva din romanele lui Eliade) ; calitatea e și un efect de limitare. Schimbând (dar schimbând negreșit) ce e de schimbat, raportul Ralea-Eliade era analog cu raportul Maiorescu-Hasdeu : de o parte mărginire și calitate, sterilitate, extrovertire, rafinament, nevoie de confort, poziție socială ; de cealaltă parte, prolificitate, enciclopedism, tip genialoid, erudiție, atracția ocultismului, asceză și licențiozitate. Eliade își revendica în mod deschis modelul hasdeian. Ralea nu-și revendica nici un model, era un eclectic
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ar fi educația religioasă, atât de necesară în școală, sau substratul „idealist” al unor domenii ce făcuseră să explodeze știința. Pe scurt, a interzis orice normalitate care i se părea prea îndrăzneață. Numai dascălii care sau izbit de toate aceste mărginiri cunosc jocul de-a baba oarba pe care erau nevoiți să-l facă pentru a menține învățământul la un nivel superior. Emanuel a fost o victimă a doctrinelor de atunci. Crescut de un bunic care făcuse războiul în Est, băiatul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Damian Stănoiu par unora numai satirice și lipsite de spiritualitate. În realitate scriitorul ne înfățișează ființe simple, cu o vie temere de damnare, cu o capacitate de păcătuire cu totul îngerească. Călugării combat pe Necuratul pentru ispite puerile ce zugrăvesc mărginirea ideii lor de lume, ispite frecvente la copii, printre care cea mai de seamă lăcomia. Părintelui Ghedeon diavolul i se înfățișează în chip de macaroane bine rumenite, aproape tuturor în chip alimentar, sub forma unui butoiaș de vin, a unei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
subțire, ci Împlinit normal. Gura rămâne Închisă la umblat și la dormit, buzele formează o Închidere frumoasă, ele nu trebuie să fie Îngroșate. Obrazul arată forme ovale, iar nu o Înfățișare colturoasă și se mărginește exact după ureche; tocmai această mărginire exactă dă figurii omenești o Înfățișare frumoasă. Cei mai mulți dintre cei care văd instinctiv frumusețea unei astfel de figuri, nu pot să dea Însă o explicație precisă În ce constă această frumusețe. Bărbia trebuie să fie rotunjită și să nu iasă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
relele îndurate pentru credință să-i fie întoarse în bine. Unde și cînd, e greu de spus. Dacă într adevăr există, ce tip de om selectează, oare, „lumea de dincolo”? Evident, n-am răspuns. Eu cred însă pentru că am conștiința mărginirii și efemerității mele. Cred pentru că vreau să mă „îmbunătățesc” și să mă consolez de imperfecțiunea mea. *Țofar, Elifaz, Elihu, Bildad, cei patru acuzatori ai lui Iov, au în luările lor de cuvînt ceva „demagogic”. Ei sînt prototipurile „tovarășilor” care „iau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Simțul vieții abundente, diverse, de o materialitate fascinantă, hărțuiește fără Încetare deprinderile omului de carte, trăind printre modele și capodopere ca-n elementul său, și până la urmă fuzionează cu ele”. Un strălucit om de carte, rămas astfel În ciuda fixațiilor și mărginirilor ideologice, În ciuda infirmității care, ca și realitatea din jur, Încerca să-i frângă creativitatea. Erou al cărții, nu al Revoluției. În volumul Incursiuni În literatura actuală, Ion Simuț se referă la „suferințele intelectualului lui Paul Georgescu”, datorate „discrepanței dintre mintea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]