4,987 matches
-
simbrie/ și mă rog să nu se știe/ cum cu mâinile-amândouă/ plâng și-s bucuros că plouă/ cum cu ochii către tine/ mulțumesc și-mi pare bine/ că ai dat tot ce se poate/ fulgerare în bucate/ și ai dat mărite doamne/ carul plin cu patru toamne/ să ajungă până unde/ nu-s nici pași nu-s nici secunde/ până unde se termină/ și-ntuneric și lumină/ mulțumescu-ți pentru ceste/ multe miluiri celeste/ pentru multul cestor toamne/ velerim și veler doamne
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
echipei din oraș, s-a trezit cu cutia de scule a mașinii spartă în parcaj și cu toate sculele furate. Chris mai are o soră, care a trecut și ea prin sistemul de adopție temporară, a terminat liceul, s-a măritat și trăiește în Florida. Din fragmente de povești am aflat că tatăl lor i-a părăsit foarte devreme, iar mama - alcoolică și prostituata - a adus familia într-o astfel de ruină, încât copiii flămânzeau cu zilele și furau de la vecini
Sindromul de inimă frântă. „Unii dintre părinții mei au fost buni și miloși. Alții au fost reci și nedrepți” by https://republica.ro/sindromul-de-inima-franta-zunii-dintre-parintii-mei-au-fost-buni-si-milosi-altii-au-fost-reci-si-nedrepti [Corola-blog/BlogPost/338155_a_339484]
-
legal. Chiar eu am fost într-o astfel de audiență, la începutul lui decembrie, 1989, când cei din comisie au conchis: "D-ră, nu sunteți nici mută, nici surdă, nici urâtă...vă găsiți un bărbat cu buletin de Timișoara și vă măritați, că altfel nu putem să vă dăm locuință...sunt oameni cu câte doi copii, care stau încă în gazdă și sunt pe listele de așteptare." "Lângă mine e un apartament gol!"ne-a sunat, pe neașteptate, o prietenă. "Au stat
BLÂNDELE TĂCERI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Blandele_taceri.html [Corola-blog/BlogPost/367244_a_368573]
-
bea, măi, taică-tău ? Tot așa de mult ?"îmi zise când mă întâlni odată, la școală, într-o inspecție, d-nul, acum, bărbos.. Am mustăcit amândoi, căci știam adevărul. Am locuit, cu drag, acolo, la etajul IV, până s-a măritat soră-mea. Când s-a putut, am cumpărat apartamentul, dar tot am plecat, conform înțelegerii: prima care se mărită rămâne, cealaltă pleacă și e despăgubită, la prețul zilei. Acum stau într-un apartament cumpărat din acea despăgubire, din banii fostului
BLÂNDELE TĂCERI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Blandele_taceri.html [Corola-blog/BlogPost/367244_a_368573]
-
d-nul, acum, bărbos.. Am mustăcit amândoi, căci știam adevărul. Am locuit, cu drag, acolo, la etajul IV, până s-a măritat soră-mea. Când s-a putut, am cumpărat apartamentul, dar tot am plecat, conform înțelegerii: prima care se mărită rămâne, cealaltă pleacă și e despăgubită, la prețul zilei. Acum stau într-un apartament cumpărat din acea despăgubire, din banii fostului meu soț, de după primul lui divorț, și agoniseala din munca noastră, din primii cinci ani de căsătorie....apartament pentru
BLÂNDELE TĂCERI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Blandele_taceri.html [Corola-blog/BlogPost/367244_a_368573]
-
familii și în general al femeii, inclusiv în perioada interbelică. În fiecare casă era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
preocupată până peste cap de nunta întâiului născut, Ștefan a plecat să-și facă pașaport la Bălți și nu s-a mai întors. Mireasa l-a mai așteptat un an-doi, după care și-a călcat pe inimă și s-a măritat cu altul. „Mirele” s-a întors acasă în rasă de călugăr și cu un alt nume - Savatie. Baștovoi-tatăl n-a suportat să-și vadă fiul „înrolat” în rândul celor împotriva cărora a luptat conștient toată viața. „Erai băiet ca toți
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
Încet, încet, domnișoara Nadine se îndrăgostește de vocea lui Dan, bătăile inimii i se accelerează tot mai mult în prezența lui, iar sentimentele frumoase prind contur. Nu peste mult timp, spre dezamăgirea mamei sale care ar fi dorit să o mărite cu un intelectual, Nadine se căsătorește într-o bună zi cu Dan Isăcescu. Omul care a ajuns la Paris, sub tren, care apoi a locuit cu cloșarii pe malul Senei, ajunge să aibă o familie! Tatăl Nadineiera român - căpitan de
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
caci știau meștesugul. Aveau mercur pe care-l amestecau cu firișoarele de aur, amalgamul apoi îl „strecurau” printr-o piele tabacită de oaie, aurul rămânea și mercurul, adică „argintul viu” cum ii spuneau ei îl foloseau din nou. Când se măritau fetele aveau salbe grele de aur și alte podoabe. Am găsit o gazdă care mă țineau cam pe nimic că aveau o fată de măritat și vroiau să „priponescă” un inginer, așa cum mă dădeam eu. Cu Marcel mă întâlneam în
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
și mercurul, adică „argintul viu” cum ii spuneau ei îl foloseau din nou. Când se măritau fetele aveau salbe grele de aur și alte podoabe. Am găsit o gazdă care mă țineau cam pe nimic că aveau o fată de măritat și vroiau să „priponescă” un inginer, așa cum mă dădeam eu. Cu Marcel mă întâlneam în fiecare zi o lălăiam și tăiam frunze la câini că nu aveam ce face. Într-o zi vine Marcel înfierbântat la mine: - Ovidiule, am dat
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
din sat. Așa se obișnuia, când murea de tânăr cineva din sat, fetele și băieții cântau despre viața mortului: „Veniți, feciori, de la foc / Căci am fost toți la un loc/ Și voi, fetelor, veniți / La nunta mea de priviți. Mă mărit tânără floare / Cu moartea cea răpitoare / Bucură-te, cimitire / Că o frumoasă floare vine, / Dar nu vine să înflorească, / Ci vine să putrezească”. Cumplită durere lovise familia Vulc... Copilul orb După câteva luni, lui Ion Vulc îi moare și soția
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
trecutul bolșevic din mine!”. Își ia textilele de pe jos, se îmbracă, mă „bogdabrostește” și pleacă. Peste două zile ne revedem la „Chinezu”. Domnul Pîcă tot în loden, fără haina cu care îl cadorisisem. „Auzi boierule, să nu mă cerți... Am măritat-o! Era prea caldă pe dinafară, iari mie îmi era frig pe dinăuntru. Am schimbat-o pe niște agua ardiente!”... Deseori, Pîcă era însoțit de prietenul său, graficianul-poet Florin Pucă, caricaturist, pamfletist, parodist și poetist... cum îi plăcea amicului Pîcă
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
întins și ea lăbuța să pipăie dacă avea cu ce duce la cap „operația”. Peste nu sub. Era mai greu să dea jos pantalonii de pijama. Ridicare cămășii de noapte este mai practică. De aceea o poartă și fetele de măritat. Cine știe. Poate cineva va reuși să o ridice cât trebuie. Reintrând în cabină Ionel pune dint-o sticlă din bufet un drink tare cu gheață în două păhărele în timp ce ea se dezbrăca de bluză și șort.. Apoi se dezbracă și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
încrederea în propriile forțe care o leagă activ de Ionel. Gluma și simpla cochetare reînvie în mintea ei - Aaaa! Cum rămâne cu cererea în căsătorie? Încă nu am spus da! - Vei spune în fața popii. - Atunci pofta-n cui. Nu mă mărit cu-n srăinez chiar dacă nu este decât temporar orășean. - Ce alternativă îmi rămâne? - În genunchi! - În fața unei sirene? Stai să-ți fac o poză cum arătai la acceptarea măritișului. O s-o afișăm mare, la primăria din sat. - Dacă apari și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
a dus și se mai duce. Se uită toate în timp, dar o treabă urâtă ca asta nu se poate uita. Ea nu va mai ști să râdă mult timp de aici încolo. Când va avea bărbat, dacă s‑o mărita vreodată, o să‑i strige ăla exact când îi va fi lumea mai dragă și adio căsnicie după o treabă de asta. Se zice că în vremurile de azi nu mai au bărbații pretenții de feciorie la miresele lor, cum era
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului.html [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
Bihorului există obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase și mai frumoase. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. În Transilvania, mărțișorul este agățat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndepărta relele și deochiul. Tradițiile românești din satele transilvănene dau culoare vieții și conferă legendei Mărțișorului marcarea tranziției dintre sfârșitul iernii, anotimpul rece
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > BLESTEME PĂRINTEȘTI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului BLESTEME PĂRINTEȘTI Era frumușică și știa și ceva carte. Terminase opt clase și se măritase. Luase un băiat sărac, dar cuminte, harnic și cu servici bun; mecanizator agricol. Socru-său a fost pădu- rar, iar taică-său un bun gospodar; om cu stare și într-un an și ceva cei doi tineri s-au mutat
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
iar înainte de moarte vrea să-și vadă căsătorită unica sa moștenitoare. Dorește unirea familiilor noastre dăruindu-i lui Mihai pe unica sa fiică și întregul ținut al Dunărenilor. Mă întreb cum ne vom descurca cu o asemenea întindere? - Liniștiți-vă, Mărită Doamnă! Gândul principelui Radu mergea mult mai departe! Mihai va fi acela care îi va duce la îndeplinire mărețu-i vis! Fiul tău, Mihai, ne va însoți în cele două ținuturi rămase fără stăpân. Poporul trebuie să-și cunoască viitorul conducător
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Sânziene Erezie sau minune e-n ziua de Sânziene. Că din basm coboară-n lume, mit vechi ce-n prezent se cerne. Fetele mai drăgăstoase pun drăgaica-n cununițe și le aruncă pe case, de-a ști când să se mărite. Iar cununa suspendată pe acoperiș de casă, când de-o fată-i aruncată, duce vestea de mireasă. Junele care zărește cununița cu pricina, pe furiș se pregătește, fetei să îi ceară mâna. Cu usturoi se pot unge grajduri, praguri și
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
pentru ca să nu poată fi verificat ceea ce dumneaei descrie. La pagina 116 își prezintă ideea centrală a studiului: "This article focusses on the proces of growing up marrigeable bodies among Cortorari"- "Acest articol este concentrat pe procesul creșterii corpurilor bune de măritat la Cortorari". Procesul descris de Cătălina Tesăr este grotesc, plin de promiscuitate. Astfel, în accepțiunea doamnei Tesăr, romii Cortorari sunt un fel de asceți sexuali care își îmbată nevestele cu țuică pentru a fi apte de contact sexual (pag 119
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
Se comporta ca și cum ar fi fost iubiți deși nu se sărutaseră niciodată. După ce îi strica prietenia pleca lăsând-o de fiecare data singură, îndrăgostită iar și iar de el, fără prietenul care o părăsea. Odată era gata , gata să se mărite cu un consătean de-al lui. Cum a aflat despre aceasta, ea nu a știut niciodată! A venit cu chitara în parc pe banca unde stătea cu logodnicul și i-a cântat “Atât de fragedă” până când acesta s-a ridicat
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1424547391.html [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
i-o fi și mortului sete. Primise el oare scrisoare de acasă că a murit socru-său sau visa, cu ochii deschiși, Doamneeee cine are noroc areee, așa m-am trezit în casă la o hazaică, probabil româncă din Tighina măritată prin acele locuri, voda, voda, striga femeia, bolnoi, bolnoi, auzeam vocea ei ca prin vis, îmi muia buzele cu o cârpă cu apă și mă mângâia pe frunte, horoșo, horoșo, repeta ea, adică o să fie bine, soldat, o să fie bine
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1471167141.html [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
să aibă milă! De n-ai fi tu ,să mijlocești, Noi,am pieri pe cale! Copiii tăi,Stăpână îi iubești, Și lumea-ntreagă mântuiești, Cu ,lacrimile tale! Azi ,prăznuind nașterea ta, A mântuirii noastre,chezășie, Cu îngerii din ceruri,vom striga: Mărită fie-n veci și pururi slava ta, Căci ,binecuvântată ești între femei,MARIE"! Scrisă cu voia Domnului de Costel Ursu. Referință Bibliografică: Fecioară Preacurată! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de
FECIOARĂ PREACURATĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1473274058.html [Corola-blog/BlogPost/375836_a_377165]
-
gălăgie! - Opriți-vă, ce aveți? Nu pot privi meciul din cauza voastră! Nepoata i-a sărit în întâmpinare, l-a îmbrățișat strâns. Îl învârtea prin casă, să-l amețească, nu alta: - Ce te-a apucat, fato? Mă dai jos! - Mama se mărită, mama se mărită ! îi striga bucuroasă, Alexa. Demult nu-și mai văzuse dragele lui „fete” atât de zâmbitoate și fericite... Slavă Domnului! își zise... Pentru fiica lui, viața își reintrase în cursul ei firesc ! Referință Bibliografică: MESTECÂND ÎN CRATIȚĂ. Fragment
MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. FRAGMENT de NINA GONŢA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/nina_gonta_1456177699.html [Corola-blog/BlogPost/340288_a_341617]
-
ce aveți? Nu pot privi meciul din cauza voastră! Nepoata i-a sărit în întâmpinare, l-a îmbrățișat strâns. Îl învârtea prin casă, să-l amețească, nu alta: - Ce te-a apucat, fato? Mă dai jos! - Mama se mărită, mama se mărită ! îi striga bucuroasă, Alexa. Demult nu-și mai văzuse dragele lui „fete” atât de zâmbitoate și fericite... Slavă Domnului! își zise... Pentru fiica lui, viața își reintrase în cursul ei firesc ! Referință Bibliografică: MESTECÂND ÎN CRATIȚĂ. Fragment / Nina Gonța : Confluențe
MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. FRAGMENT de NINA GONŢA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/nina_gonta_1456177699.html [Corola-blog/BlogPost/340288_a_341617]