358 matches
-
, Constantin (4.VI.1939, Ivești, j. Galați), prozator, critic și istoric literar. Este fiul Măriuței (n. Enache), și al lui Costică Trandafir, agricultori. Urmează școala elementară în satul natal, iar liceul în comuna gălățeană Pechea (1953-1956). Student al Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1958-1963), obține titlul de doctor în științe
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
la următoarea experiență literară, acum în spațiul prozei, sursele de inspirație ale povestirilor din volumul Dragoste și moarte (1944) fiind recuperate biografic, vag sadovenian, din mediul provincial (Dragoste și moarte, Idol năruit), din universul rural, cu dramele feciorilor-victime ale războiului (Măriuța), sau din vremea copilăriei „amenințate” de prima zi de școală (Robinson). Inedită ca tematică, povestirea Pan Lazăr creionează portretul unui Quasimodo român, lipsit de prezența luminoasă a vreunei Esmeralde, cu existența înecată în aburii alcoolului. Autorul știe să dea viață
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
fi înfiat de doamna Elina, sora lui N. și soția voievodului Matei Basarab, iar dintr-a doua (când nevastă i-a fost Despa) pe Radu Toma, ce va deveni la rându-i mare cărturar și ban al Craiovei, și pe Măriuța. În lipsa informațiilor precise asupra locului și a modalităților în care N. a dobândit o formație cărturărească solidă (știa latinește, slavonește și, poate, grecește), cercetătorii au avansat diferite ipoteze privind pregătirea sa într-una din școlile Ucrainei apusene (Ostrog sau Lvov
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
Călătorie pe C.F.R., întâlnești pe Mihai Beniuc iscălind un emoționant poem despre Nikos Beloianis Măslinul, parcurgi cu interes nuvelele scriitorului ucrainian Iaroslav Galan: Execuția, te oprești cu atenție asupra fragmentului pe care-l publică Eusebiu Camilar din noul său roman Măriuța, te revolți alături de Eugen Jebeleanu (în poemul Războiul bacteorologic) de inumanitatea, ticăloșia și gangsterismul imperialiștilor americano-englezi, trăiești alături de Mark Twain (în schița Dialog pe temă politică), revolta omului cinstit american împotriva congresmenilor, te mândrești alături de rencenzent cu opera maestrului Sadoveanu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ahtiate după moda din „jurnalele după urmă” și după donjuani cu care poartă discuții în același stil. Între tinere și admiratorii lor au loc „de peti je inosan” (des petits jeux innocents) - adică mici jocuri nevinovate, atât de nevinovate încât Măriuța, isteața lor slugă, exclamă îngrozită: „Cât sunt eu de desfrânată, dar mai-mai că m-a-ntrecut, numai eu îi știu adâncu și ce pasuri au făcut”. Gestul final al părintelui exasperat, boier Iordache, care îi gonește din casă pe tinerii superficiali, a
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
bați? - m-a întrebat gândul de veghe. --Dacă îți spun, ai să zici că cârtesc împotriva celor sfinte. --Numai să ai dreptate, că nu-i supărare. Ei? --Apoi este vorba de un zapis făcut de Mihălache cofetar și nevasta lui, Măriuța, la 13 iunie 1749 (7257), în care cei doi spun: “Dat-am zapisul nostru la mâna sfinții sale chir Gavriil egumenul de Trii Sfetitele... că, făcând eu 2 dughene cu pivniță de lemn pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sfetitelor, și țiganca... Dochița a Tazlăului”... --Și? --Din această unire au ieșit șase puradei, care au crescut până la “moarte lui Neculai cel bătrân”, când cei doi egumeni au hotărât să împartă “acei șase copii: în partea mănăstirii Trei Svetitele, anume: Măriuța, Sanda și Tudosca... pentru mănăstirea Tazlăul iaste anume: Vasile, Gligori, Ileana”. “Ia vezi, vere, să nu-ți umble prin cap cine ști ce idei”... - mi-a șoptit gândul de veghe. “Adică?” “Ei... Căăă sfinția sa Mitrofan și-a oprit numai fete
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
312 footnote>. La 12 februarie 1797 arhimandritul Arsenie, egumenul Cetățuiei cumpără de la Soltana din Hlincea trei pogoane de vie cu livadă cu 200 lei<footnote Ibidem, documentul 87, p. 93 footnote>. La 1 octombrie 1797 într-un document prin care Măriuța, soția defunctului Gavriil din Iași, dăruiește mănăstirii Cetățuia trei dughene din Târgul de jos, îl găsim ca egumen al Cetățuiei pe arhimandritul Arsenie<footnote Ibidem, documentul 134, p. 126 footnote>. La fel îl găsim în alt document din 21 noiembrie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
degitul”. Păi dacă pusul degetului ține loc de iscălitură, de ce s-ar fi ferit s-o spună? Dar Ion Buhuș logofătul s-a înădit la cumpărături și după cum se vede din zapisul făcut la 14 februarie 1711 (7219), întocmit de Măriuța, soția lui Ion blănar, cumpără „o dugheană cu casă și cu loc cît este împregiurul casăi...alăture cu pivnița dumisale logofătului în Tîrgul Fînului, care au cumpărat-o de la Vasilie Drăgunoiul staroste”. Cred că am priceput bine că e vorba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
boieri de aici trimit vornicii de poartă, care, după obicei, adună „ulicenii”, aleg locul, hotărnicindu-l. Mărturia asupra celor înfăptuite o dau la 15 iunie 1693 (7201). Pe când sfinția ta vorbea despre împresurarea acelui loc, gândul mi-a fugit la Măriuța, soția lui Statie, care a făcut o faptă bună. Nu am decât să mă bucur de așa veste. Numai că trebuie să și dovedești acest lucru. La 1 iunie 1745 (7253), Măriuța Statie scrie negru pe alb: „Adică eu, Măriuța
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împresurarea acelui loc, gândul mi-a fugit la Măriuța, soția lui Statie, care a făcut o faptă bună. Nu am decât să mă bucur de așa veste. Numai că trebuie să și dovedești acest lucru. La 1 iunie 1745 (7253), Măriuța Statie scrie negru pe alb: „Adică eu, Măriuța, femeia lui Statie...făcut-am acestu adevărat zapis al meu la mîna dumisale Stratului și a soțului dumisale Mariei” că ...” am socotit neavîndu eu copii din trupul mieu și fiind fămeea săracă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Măriuța, soția lui Statie, care a făcut o faptă bună. Nu am decât să mă bucur de așa veste. Numai că trebuie să și dovedești acest lucru. La 1 iunie 1745 (7253), Măriuța Statie scrie negru pe alb: „Adică eu, Măriuța, femeia lui Statie...făcut-am acestu adevărat zapis al meu la mîna dumisale Stratului și a soțului dumisale Mariei” că ...” am socotit neavîndu eu copii din trupul mieu și fiind fămeea săracă și bătrînă neputincioasă și neavîndu pe nime să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
grijască în viață,...și la moarte să mă comînde și după moarte...să-m plătească și sărindare și să mă pomenească ca pe o maică a dumilorsale, după obiceiul legei creștinești”. Frumos spus și mare nădede și-a pus biata Măriuța lui Statie în cei doi fii de suflet. Întrebarea-i dacă și ei au răspuns pe măsura nădejdii acestei femei. Asta numai Dumnezeu o știe, părinte. Acest Stratul, care a primit dania, era cârciumar. În aceeași zi a primit vizita
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Antonie Ruset voievod, își ia rolul în serios și la 9 mai 1677 (7185) scrie: „Facem știre cu această carte a noastră tuturor cui să cade a ști pentru trei sălașe de țigani... care sălașe de țigani i-au dat Măriuța fata lui Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Tri Sfetitele danie... Pentru aceea... am întărit sfintei mănăstiri... pe acești țigani, ca să fie robi... neclătiți,... în veci”. Ei, lămuritu-te-ai? Mai limpde nici că se poate. Acum trebuie să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnii mele... să aveți a lăsa foarte în pace de... toate (datoriile) câte va avea sfânta mănăstire, ce iaste la Dealul Mare”. La 1 iulie 1662 (7170), găsesc că un slujbaș domnesc scrie: „1662 iulie 1, Iași. Zapis prin care Măriuța, sora lui Pintilie, dăruiește mănăstirii Dealul Mare două poieni din Codrul Iașilor”. Mai aflu că marii boieri ai Moldovei, la 18 august 1668 (7176), dau mărturie precum: „Au venit înaintea noastră Camila, fratele lui Hristodor ce-au fost jitnicer și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țață Lenuțo? Mie să nu-mi vorbești dă d’astea că mă supăr rău, foc mă fac! Nici nu s-a așezat bine țărâna pă gura lu’ bietu’ Marin și mătale... Ce, eu sunt d’alea, dă la otel?...” “Nu, Măriuțo maică, să mă ferească Dumnezeu dă gânduri așa dă negre și necurate, da’ ziceam și eu că, deh!, să te mai îmbunez. Da’ n-am vrut să te mai necăjesc, iartă-mă! Spune, mai bine, când e procestu’ cu șoferu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
De la grădina cu fagi De la iubiții mei frați, De la grădina cu flori Și de L-a mele surori, De la un fir de tămuiță, 218 {EminescuOpVI 219} De la fete feciorițe, C-am avut și io - o drăguță Și-a chemat-o Măriuță, Și la ochi cam negrioară Cine-o iubi-o să moară, Cine-o vrea să o sărute Dumnezeu să nu-i ajute Și cine-o vrea să o ieie Dumnezeu să nu i-o deie. 187 P-îngă casa maicei trece
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
după aceea, În 1932, se naște Lena, care trăiește Încă, având patru copii viguroși. Soțul Lenei se numește Halciu (Mihail) Sanchi, fiul lui Dumitru Sanchi, cârciumarul surd din Caugagia. Iată prenumele fiilor și ale fiicelor Lenei Sanchi (născută Derdena): Stere, Măriuța, Sulta și Mitică. Lena Îmi este mătușă (măcar că are doar doi ani mai mulți decât mine), iar copiii ei Îmi sunt veri de gradul al doilea. În 1940, la vârsta de circa 45 de ani, se sfârșește din această viață
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu Maria Palade, zisă și Manolăchioae. Urmașii Pălădești nu au ajuns să stăpânească aici, așa cum ceruse Teodora Macri, deoarece Manolache Costache și soția sa au lăsat prin testament ca întreaga lor avere să fie moștenită de o fină a lor, Măriuța, aceasta fiind fiica unui nepot de frate al marelui logofăt, purtând tot numele Manolache, probabil și el fin de botez al celor doi testatori. Dar ceilalți nepoți de frate ai lui Manolache Costache contestă testamentul și, după repetate judecăți, ajung
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
data înțelegerii și a împărțirii, 1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești de la Umbrărești, cât și fratele Iordache de la Epureni, dar și doi fii ai acestuia, stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache Costache, era fiica lui Dumitrașco Palade, unul din feciorii lui Ion Palade. Readucem în discuție câteva date în plus asupra unui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre ei fiind preoți, poate urmași ai celor enumerați mai sus, alții oameni simpli, cultivatori de pământ. Toate aceste mici stăpâniri, mai puțin Bozieștii de Jos, ajung stăpâniri ale lui Manolache Costache, iar după moartea sa trec la moștenitori, respectiv Măriuța Costache. Imediat după ce se reglementează treburile cu moștenirea marelui logofăt Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților între clironomi, reglementare consfințită și prin hrisovul domnitorului Grigore al III-lea Ghica, din 2 ianuarie 1777, în sensul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților între clironomi, reglementare consfințită și prin hrisovul domnitorului Grigore al III-lea Ghica, din 2 ianuarie 1777, în sensul că întărește „atât scrisoarea de învoială, cât și izvoadele de împărțire”, Măriuța s-a căsătorit cu fiul mai mic al vornicului Constantin Conachi, pe nume Gavril. Într-o însemnare din acest an, 1777 august 23, găsim menționate „vite ce am cumpărat pentru casă, după ce am dat vitele ce am avut fiilor mei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
călugărit, Ioanichie. Fata s-a numit Ruxandra, ambii fiind hărăziți să moștenească pe fratele cel mare al mamei lor. Și Ileana moare tânără. În anul 1813, cu ocazia împărțirii averii rămasă de la Gavril Conachi, decedat în iunie 1811 (cucoana sa, Măriuța, murise cu mulți ani mai înainte, în 1798), aga Alecu Callimah este deja „soțul săvârșitei Elencu Conachi”. Partea de peste Siret a Umbrăreștilor va trece la numele copilului lor, Ruxandra, care se va căsători, la vremea ei, cu Ștefan Catargiu clucer
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul sat Podoleni), Movilenii și Bilieștii, iar în partea de sud avea hotar cu Torceștii, Umbrăreștii-răzeși, luate satele în ordine de la est spre vest. Gavril Conachi intră în stăpânirea locurilor menționate prin căsătoria sa cu Măriuța Costache în anul 1777. Potrivit scrisorilor de învoială și împărțire între fiii și urmașii direcți ai paharnicului Iordache Costache, din 1777, acte urmate și de o întărire prin hrisov domesc al lui Grigore al III-lea Ghica, din ianuarie 1777
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]