18,784 matches
-
noastră întru misiunea și vocația românului creștin, ca pe o legătură sufletească sensibilă, ca pe o stare de spirit, ca pe o aspirație fundamentală, mistică, ortodoxă, dumnezeiască. Pentru perpetuarea noii stări de spirit, a renașterii românismului Alexandra Svetlana, depune ca mărturie însăși jertfa caldă, sacră a eroilor, martirilor, mărturisitorilor și a sfinților închisorilor: „Făt-Frumos al neamului, tot ce a dat neamul acesta mai bun în ultimele secole, e aici în fața ochilor mei, strivit, călcat în picioare, scuipat, calomniat, bătut, înfometat, disprețuit
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
castelului Agrawal. Există și o mențiune a orașului în scrierile de călătorie ale astronomului geograf grec Ptolemeu care a vizitat India în secolul ÎI. Mahmud Shah a fost primul conducător important al Indiei medievale care își stabilește o bază aici. Mărturiile istorice ale orașului le avem însă de la începutul secolului XVI când sultanul Sikander Lodi, realizând poziția strategică a locului - aproape în mijlocul țării - se stabilește aici în 1504. El e conștient că pentru a tine regiunea sub control e necesar să
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
fost scena unor lupte grele, englezii baricadandu-se în fort. După ce anexează Awadh, britanicii muta capitala provinciei la Allahabad în 1868. Odată cu venirea englezilor Agra intra în umbră Callcutei și a viitoarei capitale, New Delhi. Dar “poezia în piatră” rămâne mărturie pentru viitoarele generații, datoria fiecărui indian fiind aceea de a o păstra pentru a ne minuna cu toții. Astfel ia sfârșit istoria Agrei, un oraș vechi care a văzut măreția și căderea multor regi și împărați! Această a fost Agra cu
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
veșniciei. Luminat de dorința vie. De a pătrunde pe tărâmul uitat de timp, Unde cenușa se preface în apă vie. Păsările bântuie, mereu visele mele, Cu groază, înot spre țărmul presărat cu flori, Unde ochii mi se desprind lăsându-i mărturie Pentru o jertfă vie! Părinții părinților mei strigă către mine: ”Nu te pierde, căci e multă lumină, Mergi mai departe, căci de iubire vei avea parte, Acolo unde dreptatea se împarte!” EMANAȚIA IUBIRII Parcurg ziua luminii cu sufletul la Tine
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1472890868.html [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
cel care a și realizat montajul documentarului postat mai jos. Vremuri potrivnice și oameni risipiți de orgolii zadarnice au ucis proiectul înființării unei televiziuni militare, după modelul Bundeswehrului. Dar reușitele acelor ani, precum filmul „Afganistan - un tărâm al contrastelor” rămân mărturii ale unei perioade în care sintagma ARMATA ROMÂNIEI era rostită, cu respect, de președintele țării, de premierul de la Palatul Victoria, de ministrul apărării, din acel moment, și de șeful Statului Major General, care priveau spre Trustul de Presă al instituției
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
a 30 de ani de păstorire episcopală, a 110 ani de la înființarea parohiei și a 25 de ani de când Pr. Remus Grama a fost numit paroh aici. Dar surpriza cea mai mare avea să vină atunci când am vizitat muzeul, o mărturie vie a existenței unui neam pe acest pământ, o Românie în miniatură adusă din țară tocmai în inima Statelor Unite și aceleași două steaguri (ale Americii și României) puse cu credință în fața altarului din biserică și la intrarea în muzeu. România
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
Autorului Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... Introducere - Preambul Martiriul, jertfa și mucenicia în gândirea Bisericii noastre dreptslăvitoare și în înțelegerea Sfintei Scripturi reprezintă experiența morții hotărâte prin credință, ca mărturie fidelă a dragostei pentru Domnul nostru Iisus Hristos. În acest sens, martirul ori mucenicul este mărturisitor prin moartea cauzată și pricinuită de dușmanii credinței. În acest fel, mărturisirea și moartea presupun o legătură interioară serioasă și profundă, care trebuie privite
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
adeveresc reciproc. Interpretarea cea mai pro¬fundă a martiriului este dată în mărturisirea cuvântului Bisericii despre harul eshatologic învingător și biruitor, prin care mucenicii, de ieri, de azi, dintotdeauna, se împlinesc pe ei înșiși văruind lumea. Martirul și mucenicul dă mărturie lumii pentru Biserica lui Iisus Hristos în care el rămâne prin jertfa sa. Totodată, el vorbește tuturor creștinilor și tuturor timpurilor, spunându-le că moartea lor nu este zadarnică, ci ară¬tând felul autentic de a fi al credinciosului, care
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
de luat un prozator: definirea unui raport între autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel Chifu introduce un spirit narativ ce adună mărturiile unor personaje și inscripționează călăuzitor capitolele. Se recurge atât la aparența coincidenței autorului cu naratorul, cât și la tehnica naratorilor legitimi, dar necreditabili, față de care instanța narativă ia distanță: ideologică, filosofică, morală, poietică; în mod deliberat îi subminează, în ce privește autorizarea
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
cu prietenia răsuflărilor. I-a apărut în calea inimii cu o îmbrățișare pe marginea șoselei întunecate. I s-a agățat de glezna amintirii.I s-a cățărat pe suflet și a purtat-o între coaste, între tâmple ca pe o mărturie de creștere. A întors-o pe toate părțile până ce brațele i-au devenit aripi,până ce picioarele au deprins altă direcție, până când s-a trezit împodobită de îmbrățișarea gândurilor, învățând să își mențină echilibrul în patinajul sufletesc printre atâtea ispitiri de
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1452183096.html [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
la scroafe când o făceam pe calfa, amintele Ți-a unduit cuvintele, și nu-nțelegeam: ce ai vrut să spui de brațele Tale că sunt și omega și alfa? Tată, numai culoarea noastră a ochilor a rămas neschimbată, ne stă mărturie și cerul și marea albastră. Nu Te-am pierdut niciodată printre nemernici și răi. Tată, primenește-mi venirea, că astăzi Ți-am adus pe însuși fiul ochilor Tăi! TATĂ, ACELAȘI EȘTI ȘI MARTEI ȘI MARIEI Mereu în grabă, dar pe
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_poeme_indurer_dumitru_ichim_1375233172.html [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Au privit cu dragoste și luare-aminte la darul lui Dumnezeu oferit întregii omeniri. Mântuirea prin jertfa Domnului Isus Hristos au descoperit-o în Duh și Adevăr prin chemarea Sfintei Scripturi și prin mărturia celor ce-au primit iertarea Tatălui Ceresc. Cu lacrimi fierbinți de pocăință și-au deschis ușa inimii și L-au mărturisit ca Domn al veșniciei sufletului lor pe Fiul Dumnezeului cel Viu. Surorile Vanesa și Debora Moisi au devenit Duminică
LACRIMI DE BUCURIE, ÎN POCĂINȚĂ, LA BISERICA BETEL DIN SALONTA de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1465885737.html [Corola-blog/BlogPost/367635_a_368964]
-
intrare o așteptau multe suflete, dar ea l-a văzut doar pe Vasile, lângă care și-a continuat drumul, despre care nimeni nu va ști să povestească niciodată”. Prefața/Cuvânt înainte este, de fapt, o multiplicare binevenită a vocilor și mărturiilor/mărturisitorilor (George Filip/Canada, Cezarina Adamescu/România, Adalbert Gyuris/Germania, Octavian Curpaș/SUA, Elena Buică/Canada, Lucreția Berzințu/Israel), despre necesitatea unui astfel de demers demiurgic, care s-a întrupat în ființa acestei Biblii, împlinită, revelatoriu, de doamna LIGYA DIACONESCU
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
ca „liant” unic.Logos-ul Românesc: „Nu toată România este sub incompetență, sub ape, sub cota de avarie, sub politică”. Suntem convinși că artiștii autentici, de pe plaiurile mioritice, se vor simți stimulați, ba chiar ambiționați, de însăși existența acestei palpabile mărturii (oferite de Arta Românească de Pretutindeni, prin efortul titanesc, de sinteză, al cupului LIGYA-ANDRADA DIACONESCU!), precum că „și la Valahia/valahi există o miraculoasă capacitate de demiurgie”! Nu mai vorbim despre artiștii (și.”ne-artiștii”!) străini, care și-au format
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
constantând că nu este Mesia pe care și-l dorise. (oare, de câte ori nu suntem și noi dezamăgiți când planurile noastre nu sunt în concordanță cu cele divine?) ...Domnul Iisus mergea călare spre Ierusalim... Prin intrarea Sa pe măgăruș, Iisus da mărturie public, că El este împăratul lui Israel și Mesia cel profețit de proroci. Această intrare triumfală, a fost profețită cu mulți ani în urmă de către proroocul Zaharia 9:9: „Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
despre acest fenomen, și anume componenta creștină manifestată în cazul tuturor acestor grupări. Fiecare partizan în ranița în care își purta arma avea Sfânta Scriptură sau cartea de rugăciuni. În jurnalul lui Vasile Motrescu, unul dintre partizanii bucovineni sau în mărturiile celor ce și-au scris memoriile apar episoade în care ei povestesc cum se rugau și posteau. Multe dintre grupuri se formează și activează cu binecuvântarea și ajutorul material și spiritual al unui preot din satul apropiat. Și este evident
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
se desprind din mărturisirile foștilor deținuți ca niște modele de moralitate și camaraderie: Gherasim Iscu, Ioan Iovan, Filaret Gămălău, Ilie Imbrescu, Ilarion Felea, Florea Mureșan sunt doar câteva nume dintre cei care în acele vremuri întunecate au știut să dea mărturia cea bună. Și în rândul ierarhilor au existat atitudini mai intransigente care nu au făcut concesii puterii comuniste și chiar dacă nu întâlnim menționate figuri de arhierei încarcerați, ei au fost retrași din scaun și mutați cu domiciliu forțat la mănăstiri
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
sufletul ucis, care după bătăi și torturi inimaginabile și-a negat și terfelit tot ce avea mai sfânt, devenind astfel un supus docil, ascultând fără obiecții ordinele trasate. Invariabil, toți cei care au trecut prin acest experiment și au dat mărturie despre el, afirmă că Piteștiul a fost iadul pe pământ. Fiecare metodă aplicată, de la bătăile de o cruzime înfiorătoare, până la scenele blasfemiatoare sau „statul în poziție”, ori demascările interne (spovedanii răsturnate în care deținutul povestea o serie de scabrozități referitoare
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
recompensați de sistem într-un proces regizat, în urma căruia au fost executați sau recondamnați. Experiment al terorii și abjecției extreme, Piteștiul demonstrează viabilitatea și totodată unicitatea soluției creștine în împrejurări limită. „Am rezistat pentru că am crezut în Dumnezeu, nelimitat, nelimitat” (Mărturie a lui Gheorghe Stănică pe site-ul: http://www.experimentulpitesti.org/public/video-clipuri/). Există în peisajul concentraționar românesc reprezentanții a două mișcări religioase care vizau același lucru, revigorarea vieții spirituale românești: este vorba despre Oastea Domnului și despre mișcarea Rugului
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Deci, cu adevărat, suferința este o cale de catharsis, o cale de purificare și este o măsură plină de binecuvântare dacă ajungi să-i înțelegi rostul.”(interviu Aspazia Oțel Petrescu, 22.08.2008, Roman, jud. Neamț, arhiva personală a autorului). Mărturiile orale sau scrise ale femeilor trecute prin temnițele comuniste, unele dintre ele cu tinerețea îngropată acolo au această constantă a raportării suferinței la jertfa hristică. Sprijinul și echilibrul lor se află în lumea sacrului, cu cât stăpânirea le împinge în
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
-și schimbe înfățișarea, așa era Iorgu Caragiale, Mihai Pascaly și chiar tânărul Caragiale, în vremea când studia arta dramatică și când a fost sufler. În ianuarie 1867, Mihai Eminescu făcea parte din trupa de teatrua a lui Iorgu Caragiale. Avem mărturia lui Caragiale care ne dă amănunte prețioase despre poet. Caragiale în vârstă de 15 ani, cu doi ani mai mic decât poetul, venise proaspăt în București și trăsese la unchiul său, actorul Iorgu Caragiale. „ Locuiam într-o casă unde trăsese
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
iconarilor și al meșterilor cruceri 9 septembrie, ora 12.00, Sala Acvariu Vernisaj Cruci de punte - instalație Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, Dolj Expoziție deschisă până la 14 septembrie 9 septembrie 2011, ora 15.00, Sala Multimedia (Școală Satului) Vernisaj Mărturii materiale ale organizării sociale a sașilor transilvăneni din zona Mediașului. Bresle. Vecinătăți. Frații Expoziție organizată de Muzeul Municipal Mediaș Expoziție deschisă până la 13 noiembrie 9 septembrie, ora 17.00, Sala Irina Nicolau Vernisaj Portret / Atelier Corina Petculescu, expozeu vizual Expoziție
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și nici esență. Ascultat-a Eminescu ades, Simfonia Îngerilor Binecuvântată evadare
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1434377477.html [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
inedite descoperite și prezentate de Dan Smântânescu, București, Cartea Românească, 1973, p. 23, 143). Mai trec 28 de ani și îndrăznește să publice poezia, cu explicația preluată de la Smântânescu, preagrăbitul Ion Dodu Bălan (vezi: Octavian Goga, Opere. I. Poezii. Teatru. Mărturii. Însemnări. Jurnale, Ediție, note, variante și comentarii de Ion Dodu Bălan, București, Univers Enciclopedic, 2001, p. 620, 1210-1211). Să observăm că, în afară de faptul că este o poezie „de” Goga, Sărbătoare este și „descoperită” după ce fusese publicată de două ori (în
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Octavian_goga_cel_mult_coautor_al_poeziei_sale_sarbatoare_.html [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
atunci, la „Poșta redacției”, i s-a răspuns lui „Nicu”: Poesia Sărbătoare să publică cu unele înlocuiri de cuvinte. Genul acestor poesii merită să-l cultivăm cât mai mult. „Poșta redacției” nu era semnată, dar se știe, în special din mărturiile lui Tăslăuanu, că Goga e cel care se ocupa, de obicei, de ea. „Înlocuirile de cuvinte” fac ca începutul și finalul să aducă a poezie scrisă de Goga, dar poate că și originalul aducea, autorul poemului Noi fiind deja cunoscut
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Octavian_goga_cel_mult_coautor_al_poeziei_sale_sarbatoare_.html [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]