549 matches
-
Cruciadă"... se frăsuie Luca Arbure. "Dacă", murmură Ștefan. Eu am strigat. Cât i-am rugat: "Veniți! Veniți!" "Vox clamantis in deserto". Păcat! S-a pierdut o mare ocazie, protestează Țamblac, bătând unde-l durea: Constantinopolul. Acu, vor înțelege... Dacă noi, mărunței cum suntem, "am putut", cu atât mai mult împreună, cu toții, uniți... Ne-am aflat noi mai firoscoși și-am ridicat steagul. Am știrbit iataganul turcesc. Am dovedit că "se poate"! O salvă bubuie pe metereze... Șendrea se dezlănțuie: Vestea strălucitei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tăutu îi însemnează. Tăutule! Repede! Izvodește-i! Pe fiecare: ce și cât dă. Grăbește-te până nu se răzgândesc să dea mai mult. Bucurați-vă! strigă Ștefan. Vă adunați comori în Ceruri! Domnul din Cer și Domnul de pe Pământ, mai mărunțel -, vă mulțămesc, din inimă vă mulțămesc! Acu, iertați-mă și voi, reia el, după o tăcere îndelungată, cu ochii în pământ. Ce să fac? spune și se așează pe treaptă, lângă Țamblac. Auzi? "Comori în Ceruri", mormăie el. Dac-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sforile și noi tragem ponoasele, protestează Șendrea. "Marile Puteri" nu privesc cu ochi buni ridicarea capului micilor popoare ce năzuiesc neatârnarea, socotind că aiestea au "prea multe pretenții"! se oțărăște Ștefan. Vae soli! îi deplânge Țamblac. Vae Ioane! Vae!... Așa, mărunței cum ne vezi, când ne-a venit la socoteală, le-am tras câte o scatoalcă, să ne țină minte... Aiasta ne-a hărăzit soarta aici, la Porțile Europei, înconjurați de împărății vrăjmașe ce se bat în capete, ca munții din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de deal... Da oi ai tu? Apoi am... că oile astea-s a noastre toate... Vra să zică ești feciorul lui Vasile-al-Moșneagului. Apoi da, cam așa. Da frați mai ai? Am. Și surori și frați; și mai mari și mai mărunței. De eșit la joc ai eșit? Eai, încă nu. Încă n-am 16 ani. Da ai învățat tu a juca și a chiui prin prundurile astea? Cum nu? Parcă n-am auzit eu cântând așa câte o horă hoțească?" Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am mai mâncat și altă dată la acest restaurant și am stat de vorbă cu domnul Tocilă. Trimitem, prin garçon domnului Tocilă vorbă că dorim să-l vedem. Și cătră sfârșitul mesei noastre, când suntem la înghețată, apare. Un om mărunțel, uscat, smead, cu ochii vii și foarte negri. Ras și îmbrăcat corect. Vechi chelner și om al meseriei. Ne bucurăm, am însă îndată o deziluzie. D. Tocilă deși are nume așa curat, vorbește o limbă românească șovăitoare și cam încâlcită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ADEVĂRUL ÎNAINTE DE TOATE A doua întâmplare privește tot pe niște femei, dintre cele mai tinere, mai frumușele și mai inteligente. Sunt studente în medicină, sârguitoare; umblă la cursuri, la cantină și la căminuri cu gente de piele sub braț, tropăind mărunțel. Din când în când se opresc cașicum și-ar fi adus aminte de părinți ori le-ar fi fulgerat în cap o descoperire: deschid geanta și se privesc cu mare grabă într-o oglingioară, apoi scoțând tot din aceiași geantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-au mutat întru veșnica viețuire. (r.t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp și bucurii: Caii se hrănesc cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la stâni. Cașul ... Printre vii, livezi și dumbrăvi... Sate multe, însă mici. Două, trei, șase, gospodării Un războinic trist din pricina iubitei furate de tătari. (r.t.) Tatar rob. Țigani robi. Fântână într-un fel de oază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trupuri care erau departe de a reprezenta frumusețea fiilor Angliei. Am văzut și reprezentanți ai mongolilor și ai altor nații care trăiesc în Uniune. S-a servit "crușon" băutură răcoritoare și niște mere, însă bune din specia sinap lungărețe și mărunțele. Președintele Komarov, înfățișare venerabilă. Cam suferind. Am observat multe figuri frumoase de savanți bătrâni, care își purtau bine anii. Delegația ungară care era găzduită aici la Uzkoe, am cunoscut pe d. Duman care a avut polemică cu N. Iorga pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cap de locuitor, din care chilienii, mâncători de carne de vită în special, nu consumau decât 15 kg, restul făcându-l făină de pește, folosită ca aliment pentru vite, păsări etc. Atașatul comercial era un tip de 35 de ani, mărunțel, 1,50 m și 50 kg, deci categoria "pană". Mare fumător și "degustător" de tării, căsătorit cu o blondă "nefericită" (a dat divorț la întoarcerea în țară și bine a făcut), având un copil, o fetiță drăguță. Ca "pile" avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ordine date trupelor pe care le-a comandat în ultima vreme, și în tregii sale armate, să pornească sau să stea pe loc, lucru care a făcut din el pacostea trupelor și a serviciilor. ABATELE DUBOIS Abatele Dubois, un om mărunțel și sfrijit, subțiratic, prefăcut, cu o perucă blondă, cu chip de dihor, cu o fizionomie plină de spirit, era ceea ce într-o franceză proastă, dar în acest caz potrivită, s-ar numi un mișel. În el se dădea o mare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la el acasă, ca să-i cunosc astfel și soția. Locuia într-un frumos apartament la Champ-de-Mars, cu fața spre turnul Eiffel. Un dejun agreabil cu mai multă lume. Cîțiva ziariști. La cafea, cînd eram în salon, a sosit un tînăr mărunțel, pirpiriu, cu niște ochelari pe nas. De cum l-a văzut intrînd, Bachet i-a strigat: "Am rămas fără țigări, fugi pînă jos și cumpără-mi". Acest tînăr se numea Pierre Lazareff. Atunci nu i-am reținut bine numele. Cînd scriu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
-l îmbrace în uniforma de vodevil a "Frontului Renașterii", l-a înlocuit și a făcut prim-ministru pe Armand Călinescu. Pe bietul Călinescu, care nu făcuse nici armata, nu-l prindea deloc uniforma frontului, căci mai era în plus și mărunțel de statură. Deasupra guvernului s-a înființat demnitatea de consilier regal, care nu avea nici un rol efectiv în stat, dar înmulțea numărul purtătorilor de uniforme, de saltimbanci și de irozi. Lui Nicolae Iorga îi aluneca șapca pe chelie pînă la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
trebui să piară, dar nu se întâmplă așa. Gerilă îi scapă din casa de aramă încinsă ca un cuptor, cu ajutorul lui Flămânzilă și Setilă dovedesc bucatele servite de împărat, aleg o mierță de semințe de mac de una de nisip mărunțel, cu ajutorul furnicilor, apoi trebuie să o păzească pe fata împăratului Roșu. Astfel, amenințările de tipul: iar de nu, ce-i păți cu nime nu-i împărți curg. La miezul nopții fetișoara împăratului le trage butucul, se transformă într-o pasăre
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de fulgi și puf de păpădii astrale; -tainica mângâiere a fulgilor albi; -luncile și câmpiile s-au făcut albe ca laptele; -râul s-a acoperit cu o pojghiță subțire și a adormit ca în povești; -broderii și urzeli albe, țesute mărunțel; -încălțață cu papucei moi, iarna a pornit prin munți și prin văi; -case ascunse sub căciuli albe de postav; -plopii s-au înfășurat în mantale lucii; -petale de marmură albă. -a îmbrăcat pinii și brazii cu cojoace grele de zăpadă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
E vesmânt dalb de argint;/ Din brâu până-n umerel/ E vesmânt dalb de-aurel;/ Cam din brațe, cam din spate/ Locu-i luna cu lumina;/ Cam din spate, cam din brațe/ Locu’i soar’le cu căldura;/ Dinprejurul poalelor/ Locu-i stele mărunțele,/ Mai presus și mai mărele;/ Întrumerii amândoi/ Locu-i doi luceferei,/ Luceferei ziornicei,/ Ziornicei, ziori de ziuă” (Bumbuiești - Vâlcea). Căldura soarelui și lumina eliberatoare a zorilor sunt fundamentale pentru rolul mitic al feciorului care trebuie să revigoreze capacitatea roditoare a lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de caracudă/ Și misedru d-ăl mărunt/ Sta pă masă năsăditî/ Că d-ala i-en baltă mul’.../ Șalăiaș, pește d-ăl gras,/ Stă pe masă drăgălaș,/ Câte-o vântră de morunî,/ (...) Știuculiță lunguliță,/ Albă ieste la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui Vioară ține de social întru totul, aparența ei de „palmares” al abilităților pescărești neputând fi ascunsă. Antofiță nu e inițiat în breaslă și comensualitatea nu se poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imixtiunea politică - sub cuvertura ipocrită a Moralei! - se face insistent simțită, alterând nu rareori istoria, criteriul estetic, jignind nu puține conștiințe literare, vii sau dispărute. Iar În jurul dlui Grigurcu se Învârt, cu nume schimbătoare, o serie de „planete critice” mai mărunțele, care cer, cu voci mai mult sau mai puțin pițigăiate, „o nouă ierarhie de valori”. Au dreptate toți acești domni, doamne și domnișoare; și eu, și alți câțiva colegi ai mei de generație sau chiar și scriitori de valoare ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
stridii. Se cânta o simfonie de Bruckner. Nu știu a câta era, dar oricum, a fost prima oară când auzeam așa ceva într-o berărie. Mai erau ocupate doar două mese. La una, o pereche de tineri, la cealaltă, un bătrân mărunțel. Bătrânul, cu pălăria pe cap, sorbea din când în când câte o înghițitură. Tinerii stăteau de vorbă în șoaptă, fără să se atingă de bere. Berăriile sunt aproape întotdeauna goale în după-amiezele ploioase. Mi-am stors lămâie peste cele cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
noroc este că fata care are grijă de mine - Mariana Gheorghiță (în foto de mai jos) - cu adevărat îmi poartă de grijă, sincer nu știe ce să-mi mai aducă, și stă de capul meu să mănânc . Este o femeie mărunțică, lucrează la bucătărie, este foarte, foarte gospodină, se descurcă cu dragoste și ușurință de toate greutățile, nu vă spun cât de bine gătește. Se duce la cimitir și îngrijește mormântul soțului, iar de Sfântul Andrei, Maricica mi-a făcut mare
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
privit și am plecat Cu gândul la acest câine nemâncat Care nici atât nu putea Să roadă o coajă de pâine. Ce păcat! Călina În anii trecuți a fost internată și Călina, de fiul ei. O femeie de 75-80 de ani, mărunțică, slăbuță, cu o vorbă caldă, domoală, îmbrăcată curat ca la țară, cu fustiță și bluzică, flaneluță, cu băsmăluță curată, se împăca foarte bine cu colegele sale, o privire blândă și iertătoare, care nu ținea cont că de multe ori era
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
trei, atâta ce s-au fâțâit între cer și pământ că l-au stricat." Camera lor e la cinci. Ea încearcă să urce pe scară. Imposibil. Găsește o banchetă pe palierul de la trei și se prăbușește pe ea. Două japoneze mărunțele, în kimono, își fac apariția numaidecât, cu pași mici-mici de tot, ca să-și ofere serviciile: "Un masaj sau un ceai?" Nu, mulțumesc, n-am aer... "Gură la gură atunci sau gură la ureche", propun în cor micuțele japoneze pufnind în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
artelor. "Ați văzut marea? Cine a văzut marea?" Nel ridică timid degetele. "Eu am văzut marea..." "Și ce poți spune despre mare?" Se gândi puțin: Este locul cel mai puțin pământesc..." Iar clasa izbucni în râs. În recreație, o colegă mărunțică se apropie de Nel, care stătea ca totdeauna deoparte, dar de data aceasta mai deoparte ca niciodată, rumegându-și confuzia. Era o brunetă drăguță, cu părul împletit în două cozi groase, din care scăpau șuvițe rebele. Se numea Dorina M.
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Noaptea era cam ploioasă și norii zburau negri prin cer și numai prin rupturile lor groase se vedea câteodată luna. Am luat o laternă mică cu mine și, ieșind pe strade de, am început a le străbate în plesnetul cel mărunțel și zuzuitor al ploii și a o apuca, ieșit afară din oraș, peste câmpii inundați de șiroaie, cari, galbene, îneca iarba cea verde, și sfâșiind cu picioarele mele valurile ce inundau câmpia. Era întunerec de nu-ți puteai vedea mâna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mult, iar Ghighina voia amănunte și spera să le afle de la Pampu. Evident voia să-i arate și rochia cea nouă. Stătea în foișorul de la poartă, gătită și nerăbdătoare. Abia ajungea cu bărbia la parapetul de sus. Era o ființă mărunțică și în mișcare permanentă. Pampu, de cum o auzise, grăbise pasul și din două-trei sărituri ajunsese la ea. O privea cu uimire și atent la toate emoțiile care veneau din sufletul omului peste care se făcuse stăpân. Ea vorbea necontenit, fixându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]