643,422 matches
-
creatorului); un al doilea secret al împlinirii este dragostea: odată întîlnită, ea se dovedește fatală pentru Marchiz și de asemenea pentru Veronica, vinovați de a fi vrut prea mult să afle misterele dumnezeiești: acel hybris al tragicilor definit prin lipsa măsurii omenești. José Saramago, Toate numele. Traducere și postfață de Mioara Caragea. Editura Polirom, 2002.
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
the English Language 1992 etc.). Sensul ei specific se referă la o orientare ideologică preocupată de a nu leza, prin conotațiile depreciative fixate în limbaj, susceptibilitățile unor grupuri minoritare. Limbile romanice au preluat-o și au calchiat-o, în egală măsură: în publicistica franceză circulă atît sintagma ca atare, cît și traducerea ei - "politiquement correct"; dicționarele italienești actuale (Zingarelli 1999; DISC - Sabatini-Coletti 1997; De Mauro 2000) înregistrează separat sintagma engleză, indicîndu-i ca dată de intrare în limbă anul 1991, și traducerea
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
Papei; co-scenaristul chiar declară: "Papa este moștenitorul unei tradiții de antisemitism (...). Pentru aparatul Bisericii Catolice, anii '40 reprezintă continuarea secolului al XIX-lea. Hitler nu este un personaj plăcut, dar luptă împotriva lui Stalin, iar Biserica îi urăște în egală măsură pe comuniști și pe evrei..." Se pare că, de fapt, adevărul istoric e mai nuanțat decît această opinie tranșantă. Există volume de documente care atestă faptul că Biserica nu promova o tradiție de ură, cum susține scenaristul, iar Vaticanul n-
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
s-ar fi pronunțat "gura vetustă a marii moșierimi"". Propozițiile citate despre Eminescu sînt neîndoios oripilante, însă ele apar aci reproduse în virtutea unei logici etniciste. Kominternismului vrăjmaș al națiunii i se atribuie cu larghețe isprăvi care-i depășesc în bună măsură nociva sferă de acțiune: "Eticheta de reacționarism, aplicată culturii române, a fost fabricată în laboratoarele Kominternului. Nu e inutil a reaminti că este vorba de "comunismul internațional" în marș și cu centre politice mobile. Prima victorie a kominternismului împotriva României
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
cu sau fără voia d-sale - dl. Mihai Ungheanu însuși n-ar fi fost tot atît de împovărați de vină, precum comilitonii lor de etnie iudaică. Savuroasă e critica adresată însuși național-comunismului preconizat de Ceaușescu, de pe pozițiile actualului extremism vadimist-păunescian. Măsurile luate de "geniul Carpaților" i se par acum fostului său zelator prea puțin radicale, incomplete. D-sa vrea să fie mai catolic decît Papa. "Epurarea etnică" e, în ochii miloșevistului nostru de serviciu, M. Ungheanu (să menționăm că, totuși nu
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
ore pe noapte, cum citise despre A. von Humboldt. Cînd într-o dimineață leșină de epuizare, își pune "experiența" sub semnul ascezei și se preocupă de moartea aparentă. În convergență cu eforturile titanice de înălțare spirituală, își alege modele pe măsură: N. Iorga (seriozitate și geniu), B.P. Hasdeu (enciclopedism), Nae Ionescu (ortodoxie, elocvență, charismă). Trăind atitudinal la temperatura incandescentă a frondei de enfant terrible, recurge la gesturi extreme, al căror exces îl va dezavua ulterior. Astfel, în 1926, la nici 20
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
pentru prestigiul teatrului. Contează enorm ce energii se adună pe scenă, cine îți dă replică și cui o dai tu. Nu e nevoie să exemplific acum. Nici n-aș ști ce să aleg, ar trebui poate să reproduc, în bună măsură, cartea. În seara aceea am înțeles că această criză a teatrului pe care o parcurgem nu este nimic altceva decît criza școlii de teatru, criza managerială și criza de caracter. Ciulei, Esrig, Penciulescu, Mugur. Îi evocăm și îi invocăm mereu
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
Sf. Petru, în lumea creștină, deține cheile raiului. Folclorul nostru e plin de referințe consonante. Poarta maramureșeană, somptuoasă, are și o replică modestă, acea ușă strâmtă și scundă prin care se intră numai "lăturiș", silind pe oricine să-și vadă măsura. Un călător ostenit, un pelerin al speranței așteaptă parcă toate ușile. Din atâtea uși întâlnite în urbea unor osteneli cvasicincantenare, Val Gheorghiu a ales câteva, îndeosebi din spațiul civil, pentru a le fixa pe pânză și a le rândui apoi
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
Bolintineanu, după cum mărturisea Hortensia Papadat-Bengescu în autobiografia scrisă pentru revista "Capricorn" (și publicată mai apoi în "Adevărul literar și artistic", în 1937) "pe nopțile cu lună plină, sunt vegheri interzise în fața ferestrei prin care, cu câteva prietene fixăm astrul până la măsura unei migrene, aproape a unei stări hipnotice", e foarte posibil să fi fost provocată chiar de poezia eminesciană. E, așadar, o veche obsesie, dar ea revine târziu, având alte rezonanțe. Ca acelea din sufletul Inei, eroina romanului ultim, Străina. În
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
mai refuză, fiindcă reprezintă corpuri străine: și considerentul nu mai e de mult exclusiv financiar. Se petrece în publicistică un fenomen comparabil cu acela din teatru. Multă vreme teatrul a depins de replică. Așa cum opera lirică depinde încă, în mare măsură, de arie. Cînd autorul piesei era, de exemplu, Caragiale, prioritatea textului era absolută. Treptat, spectacolul teatral a devenit mai complex: textul a început să fie rostit în strînsă legătură cu alte elemente componente, cu muzica, scenografia, mișcarea și restul. Un
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
atitudinea scriitorului este una eticistă, și prin permanenta raportare la contextul european, integratoare. Multe dintre cronicile sale sînt consacrate unor scriitori de peste Prut (Em. Galaicu-Păun, Leo Butnaru, Oleg Serebrian, Vladimir Bulat, Grigore Chiper, Tamara Carauș etc.), dar întîlnim, în egală măsură, numeroase articole despre autori nebasarabeni, din România (Octavian Paler, Andrei Oișteanu, Adrian Marino, Ioana Pârvulescu, Augustin Buzura), sau de peste hotare (Eugène Ionesco, Monica Lovinescu, Sorin Alexandrescu). Toate aceste articole au însă, inevitabil, un set de trăsături comune: se disting nu
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
autorităților statului. Mișcarea managerială instituită în vederea acestei montări a fost dintre cele mai importante. Disonantele - le pot numi astfel? - au fost puține și țin de tentația realizatorului de a împlini și ceea ce nu era de împlinit... mă refer în anume măsură la complementul coregrafic imaginat drept un contrapunct al ariilor, al evoluțiilor vocale - este drept! - statice. Pe parcursul actualei montări bucureștene, muzica lui Bizeț, evoluția vocală, cea orchestrala, plastică scenica, regia, totul se împlinește într-o devenire unică. Iată-l aici pe
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
în fruntea ierarhiei sociale se află nu împărații și domnii, ci pustnicii și călugării: Că înaintea acelora împărații și domnii și judecătorii nimic nu sînt". Nu doar domnul are o misiune de sus, ci fiecare membru al societății, fiindcă, în măsură mai mare sau mai mică, dar fără excepție, toți poartă pe umeri "grija lumii aceștia". Societatea are deci o structură coerentă și bine ierarhizată, în care fiecare este "mandatat" cu o responsabilitate pentru care "va da seamă". Iată în scurte
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
profesională activă, se naște un gen de pictură în care nu intervin nici factori de perturbare ce țin de prea severul proces al elaborării, și nici bruiaje de fond, născute dintr-o instinctualitate fără cenzură. Rafinată și puternică în aceeași măsură, bine argumentată estetic și coerentă expresiv, pictura Mirelei Dimcea nu este una șocantă, dar este una prin care fenomenul artistic însuși transmite un semnal de siguranță și de vigoare. Deși, în tăietură proaspătă, rupturile și salturile revoluționare, mai mult sau
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
ca să nu stârnească ironiile unui șir nesfârșit de critici? Cum trebuia să arate acea femeie? Veronica a fost prima și singura femeie care l-a iubit pe Eminescu. Față de o fire atât de expansivă, temeinic ancorată În concret, ripostând cu măsuri adecvate la nedreptăți, jicniri, bârfe, Eminescu se simțea oscilatoriu, la polul celălalt. „Neavând curajul vieții, neavând o rază de senin În suflet, am Îndrăznit cu toate astea a te iubi, am pus dorința de a fi a mea peste orice
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
au mai expus împreună la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, iar acestă experiență a pus în valoare cîteva lucruri care scoteau proiectul din categoria previzibilă a unui eveniment de familie. Acum, ca și atunci, dar acum într-o mai mare măsură pentru că și expoziția a fost mult mai amplă, iar partitura fiecăruia mult mai bine precizată, s-a putut observa că ideea comuniunii artistice exprimă o atitudine culturală, este o încercare de exprimare a părții prin întreg și una de a
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
care îl ilustrează și a limbajului său specific, este un un om al materiei, un exponent al manualității și al praxisului mundan. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării însăși, ci și prin funcția
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
Gellu Naum, "starea de poezie nu va dispărea niciodată", întrucît poezia e o "necesitate" a omenirii, ceea ce constituie un răspuns la întrebarea pe care Simona Popescu i-o pune, explicit sau implicit, în decursul întregii d-sale scrieri, în egală măsură exuberantă și angoasată la tulburătoarea întîlnire dintre o poezie existențială și o existență poetică. Simona Popescu: Salvarea speciei (Despre suprarealism și Gellu Naum), Ed. Fundației Culturale Române, 2000, 364 pag., preț neprecizat
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
conduita social-religioasă. Nu e exclus, la origine, un posibil cod vorbit al lecturii. Intriga nu este decât un mijloc prin care povestitorul experimentează diverse forme ale retoricii, (involuntare?), fără a-i deplasa însă sensurile și evitând astfel, într-o oarecare măsură, plictiseala unui singur tip de "discurs". Cititorul se identifică relativ ușor cu tânărul prinț Ioasaf, naiv și neștiutor că există durere în lume și-n oameni. Îndoielile, întrebările și șovăielile fiului de împărat sunt, de fapt, cele ale omului de
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
o carte fără fisură. Sunt destule lucruri pe care le văd în altă perspectivă decât H.-R. Patapievici - de la definirea postmodernismului până la plasarea prea în prim-plan, după gustul meu, a unor chestiuni ale ortodoxismului. Mă dezamăgesc, însă, în egală măsură reacțiile vizibile la aceste atacuri năvalnic orchestrate: pentru că anti-Patapievicianii sunt ei înșiși puternic marcați ideologic, tot mai multă lume dinafara spațiului cultural vede în Omul recent nu ceea ce a pus autorul în ea - adică un eseu împotriva celor care-și
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
mai seducătoare, cu atît mai mult cu cît - lucru rar - se bazează, cum spuneam, pe o minuțioasă documentare. Reținem, mai cu seamă, capitolul consacrat lui Dante, în care este resuscitată, în fond, teoria conform căreia poetul ar fi singurul în măsură să îndrepte acel défault des langues de care pomenea Mallarmé. Eco nu exagerează deloc atunci cînd afirmă că "limba populară ilustră a lui Dante, reprezintă modul în care un poet modern vindecă rana post-babelică". Cu siguranță, cea mai recentă carte
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
cucerind lumii atenția... Pe când, viața... lucrul adevărat, pe care, datorită simplității, nici nu le mai sesizăm,... trec, pot trece... ca niște evenimente complet intime; ...pot trece ca și inexistente, dacă nu ar fi arta și nu le-ar înregistra ochiul, măsura, simțirea artistului inefabil...
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
să nu fie la fel de inofensivi ca predecesorii lor ("Faptul că generația 80 a făcut desene animate în România caloriferelor înghețate, chiar și - culmea! - folosind ca model stilistic artiști revoltați, trebuie să ne dea de gîndit") și, în fine, să dea măsura epocii în care s-au născut. Reperele, în pofida polemicii inevitabile cu înaintașii, rămîn totuși Cărtărescu și modelul său Ginsberg. De altfel, Urletul lui Ginsberg e reprodus pe mai multe pagini de revistă, într-o primă traducere integrală, dar fără a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
a le compune, de a contrapune, de a rima, de a alterna și chiar de a evada din sfera lor. Tăieturile de ziar (titluri și subtitluri de tot soiul, anunțuri publicitare, anunțuri matrimoniale) se fixează în versuri cu ritm și măsură variabilă, dar cu rimă perfectă; aceasta din urmă dă un aer carnavalesc întregii succesiuni, conferind o cursivitate stranie unei lumi haotice ("E.timpul ofertelor care pun lumea în mișcare! / Vând TV color cu mici defecțiuni, calitate germană./ Vând pisicuță persană
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
sunt grași și hoți și agresivi iar toți țăranii sunt cinstiți și muncitori și umiliți de primii" ? Mai degrabă era potrivit să i se povestească acelui copil care citește acest text despre "ocaua lui Cuza", o imagine simbol pentru dreapta măsură. Or, din pagina manualului lipsește exact referința la elementul obiectiv, recursul la legea care trebuie să guverneze. Pe când așa rămâne numai subiectivitatea lui Vodă care poate fi la un moment dat un "despot luminat", dar nicidecum un personaj justițiar. De
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]