413 matches
-
zi sau o seară, Un răstimp, dintr-un timp ce nu-l am, Ca un stins epitalam... O apă, ori pământ dăruit să-ncolțească, O plantă încetul să crească... Ori noaptea-n adânc, mușcată de lună, Doar floarea aceea...de mătrăgună... Un suflet rebel cătând adăpost Probabil c-am fost, sau poate...n-am fost...
AM FOST... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83741_a_85066]
-
Tigru, la fermecătoarele Păsări în zbor, la diferitele varietăți de orhidee Papuc și în special la Aceras Anthropophorum, așa numita Orhidee Bărbat, cu mici ciorchini de eflorescențe galbene, care ne duc cu gândul la trupul omenesc. Ca și rădăcina de mătrăgună, presupun, deși nu cunosc superstiții legate de aceste specii. Jonathan îi întinde o pereche de foarfece de grădină. — Pe de altă parte, orhideele sunt înșelătoare. Orhideea Găleată atrage insecte cu mirosuri sexuale, le face prizoniere, apoi le dă drumul abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trăgea să moară - un unchi de-al ei pe care urma să-l moștenească și pe care Îl Îngrijea mai mult de gura lumii. Dordonea ar fi dormit și-ntr-un cavou, la cât era de obosit și oarecum beat. Mătrăguna, Înainte să sufle-n lampă, a avut grijă să-i dea de lucru: „Dacă-l vezi că moare” - și arătase spre bătrân - „aprinde-i și mata lumânarea asta. Ai chibritul colea”. Hristu, pe vremea aia neînsurat, dar și după, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
atât. Măcar o cafea fără lapte. O cafea neagră, oarecare, cafeaua standard, cafea înlocuitor de cafea, din năut, orz, arpacaș, mălai, ce-o fi. Sau un ceai, măcar un ceai. Rusesc, chinezesc, englezesc saude mușețel, de mentă, de tei, de mătrăgună, ce-o fi. Distinsul oaspete nu se ridică, enervat, părăsind falsa cofetărie, în care nici bomboane, nici prăjituri nu erau, ci doar rânduri rânduri de borcane cu gem și aceleași vechi pungi obosite cu biscuiți. Nu cere condica de reclamații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Bolnav, auzi! Profesorul Vancea, bolnav?! Ca și cum Aghiuță a făcut guturai și uite, s-a băgat, sărăcuțul, în pat, învelit în folii arzânde de cânepă leproasă, să se mai încălzească și el, orfanul. Sorbind, după prescripție, din găleata cu ceai de mătrăgună și pilitură de oase, în care tot zvârlea, la fiecare înghițitură, o aspirină roșie, ca sângele. Când nimeni nu se aștepta, dispăruse! Bolnav, în concediu medical, cică. Dar reapăruse, după câteva zile: purificat, palid, trandafiriu. Îmbrăcat în alb, ca să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de exemplu, nu numai prezența neliniștitoare a unui craniu alb pe spatele acestui fluture acherontia atropos, care, În mod curios, pe lângă moarte, are În numele său numele unui râu din infern, ci și asemănările nu mai puțin neliniștitoare ale rădăcinii de mătrăgună cu corpul omenesc. Nici nu știi ce să crezi În fața atâtor minuni ale naturii, În fața unor miracole atât de sublime. Însă, gândurile morții, care continuă să privească fix peste umărul violoncelistului, luaseră alt drum. Acum e tristă căci se gândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Gliganu, unde îl chemase ca logofăt arendașul grec, cu contract și cu leafă bună, lăsîndu-și averea în grija tatălui său care, deși bătuse de mult șaptezeci, era încă zdravăn și muncea la sapă mai spornic ca un flăcău. ― Foaie verde mătrăgună, Veselia nu-i a bună! Un băiețandru începuse să chiuie așa, cu ochii închiși, ca un cocoș tânăr și fără pricepere. Pe țiganul cu vioara nu-l răbda inima să nu riposteze pe dată: ― Foaie verde păpădie, Viața-i numai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
caftanul muscalului : — Unde-ți ții ochii, dobitocule ? întoarce, n-auzi ? întoarce odată, vită ! Trecuseră, într-adevăr, de casă, și fără putoarea bine cunoscută a maidanului cine știe unde s-ar mai fi trezit ! Din fericire însă, printre scaieții ciufuliți și tufele de mătrăgună zăcea, ca de obicei, un câine cu blana putredă și dinții rânjiți, bâzâit de un roi greu de muște, sclipind verzi-negre în lumină. Ce chilipir mai căutase și Mironescu-tatăl făcându-și casa aici, tocmai la mama-dracului, lângă Șosea ! Sigur că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să se salveze mai repede. Am pornit-o și eu încet, spre cișmeaua din fundul grădinii, și, în timp ce mergeam, m-a izbit iar duhoarea de la maidanul învecinat ; prin zăbrelele gardului am văzut ciulinii plini de praf, o tufă imensă de mătrăgună crescută pe un dâmb de gunoi, un câine flocăit care tocmai ridica piciorul, câțiva pari mucezi și fără rost, care se înfigeau în cerul decolorat. Nu mă durea însă nimic și dacă voiam, nici n avea să-mi pese deloc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai cu foc iubești, / c-așa-i noima omenească, / dor cu dor să se-ntâlnească / în taină să se iubească/ la ceasuri și nopți anume / cât mai pe furiș de lume, / că lumea-i lume nebună / și-i plină de mătrăgună, / oricât i-ai cânta în strună! Tot aici, apare și efectul forței regeneratoare a iubirii: și de mult ce te iubesc / începui să-ntineresc... Dominantă în volumul lui Calistrat Costin, tema iubirii, cu alaiul ei copleșitor de trăiri, este abordată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
la tîmplele mele..., și atunci, cu siguranță, știu că trebuie să mă fardez În profet, să mai fac un nod aței rupte din palmă, să-mi pudrez fața cu varul stins al oglinzii, să cosesc, pînă nu-i prea tîrziu, mătrăguna crescută, Înaltă cît o vampă,-n calendare. Nu mă grăbesc, nu ne grăbim, repetăm fără scrîșnet scenariul lumii-n carnaval. O, cît aș vrea să nu mă mai sperie grinda cea mare din podul casei! Pregătesc o mîncare din ciupercile
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Cu cleștele Și cu stropitoarele, Doi foi, două baroase, Cu pilele, Și rupseră legile Și scriseră la Moidit, Mitropolitul cel vestit, Carele ține douăsprezece țări vestite, Adică de la pusta secreată, Că acolo era țara bogată, Și le trimise popă pre Mătrăgună Cel de viță bună, Și pre cinstitul Porgație Făcătoriu de predicație. Dacă-i auziră, țiganii se adunară Și cu popa se sfătuiră, Se strânse pruncii și țiganele Să li facă Paștile, Și-ncepu Porgație A spune predicație: " O dodulare, dodulare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
facă Paștile, Și-ncepu Porgație A spune predicație: " O dodulare, dodulare, O venighe! dodulare mandeosu". Atuncea strigă Bașa fierarilor: " Așune more " Ora more Porgație, " Mai scurta din predicație, Nu o face mare, Că ni-i grabă tare". Atuncea-ncepu popa Mătrăgună, Cel de viță bună, A cuvânta, Pe țigani a-i îmbucura: Voiu să vă spun bucatele Din care vor fi paștele". Țiganii ziseră: " Bucuros " Popa nost". Și începu a zice: - " Mergeți și strângeți Din istălauă prescuri multe " De iepe curte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
strânseră toți de prin sate Cu strânsele bucate, Și le zise unde să sfințească paștile Și unde le va face: Rămâneți pe aici de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A spune predicație Despre porunca a zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i locul mai curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A spune predicație Despre porunca a zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
scăpăra Și toți îndată strigară: Vai popă, cîtă-i osînda? " Paștele-n gură le lua De pământ se tăvălia, Pruncii striga: " O romei Vai de noi! " Atunci țiganii se-mputerniciră Și luară paștele cu ciururi, apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
paștele cu ciururi, apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun-o predicație, Și -ncepu a spune stihuri zece Ca dracul pe țigani să-i înnece: 1. Să li fie casele desfătate, Cu streșinele-n pământ băgate, Să nu aibă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Semințele acestora - nucile de anacard - constituie un ingredient important al bucătăriei asiatice. Fel de mâncare specific bucătăriei turcești ce include varietăți precum frunze de viță, ardei verzi sau vinete umplute cu orez sau carne. Tărâm fictiv, sinonim cu paradisul terestru Mătrăguna dulce-amăruie Străină (lb. armeanăă Preparat culinar făcut din vinete, iaurt, ulei de măsline și usturoi. Preparat culinar din carne tocată (amestecată cu orez sau alte ingredienteă Învelită În foaie de varză sau viță. Preparat culinar făcut din carne de miel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
A trebuit însă să-i spun că „este o boală pe care n-am cum s-o tratez“. Scurgerea trecuse deja de la vagin la oase, la vezică și la inimă. Eu mă mărginesc să-i alin durerile cu măselariță și mătrăgună. Din păcate, are cangrene interne din cauza obiceiului de a-și băga căcăreze de oaie în vagin ca să nu rămână însărcinată, drept care medicamentele nu prea mai au efect. Acum își trăiește ultimele clipe, și aproape că nu mai simte durerea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
complex hidroenergetic pe Dunăre, în zona Turnu Măgurele-Nikopol. Când pomenea cineva de Andromanda, prozatorul intra într-o stare de tremurici și palpitații pe care nu și-o explica. Nu avusese de-a face cu adevărat vreodată cu această zână a mătrăgunelor și prințesă a ciulinilor . Nu o văzuse și nu se aflase în preajma ei decât o singură dată, prin optzeci și cinci sau optzecișase, când fusese s-o ia din mahalaua Bandrabulenilor (acum, cartierul de vile cu zeci de turnulețe „Adevărata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Soarele nu mai încălzea. Rămânea mai mult o lumină gălbuie. Cădeau brumele. Ploile conteneau. Buruianul se înnegrea. Apoi nopțile se limpezeau. Cerul avea o șiră verde de stele. Dinspre răsărit, peste malul stingher se pornea un crivăț furiș, scormonind tulpinile mătrăgunei. Vuitul culca scaieții, urca râpile tunse și 10 mătura praful cărămiziu al maidanului. Salcâmii uscați răsunau. Gerul apăsa. Aglaia aprindea focul într-o sobă de tuci, înnegrită de funingine, și bordeiul lor se încălzea. Atunci îi plăcea bărbatului să-și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nimic. Schimbăm în permanență ceea ce suntem. Odată Fotzi e un lan de secară fără nici o folosință peisagistică, o tufă de alun înflorită. Odată domnu' Schweindi și doamna Hasi sunt un roi de muște de bălegar, altă dată o tufă de mătrăgună la maturitate într-o pădure mixtă care respiră cu regularitate. Odată este domnu' Karli un ghețar sclipitor, altă dată așternut de frunze în aceeași pădure mixtă. Odată d-na cârciumărească este prundișul pietros al unui râu, altădată un ținut mlăștinos
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aici, foarte frumos... CÂRCIUMAREASA: Minunat, o excursie pe cinste... FOTZI: Cel mai frumos pe lume e lumea însăși... KARLI: Un ținut potrivit... aici se poate ține tot. HASI: Mda, într-un fel nu-i rău... dar chestia cu tufa de mătrăgună a fost o mizerie, a fost cu siguranță o aluzie. (toți ridică mirați capul și o privesc pe Hasi) JÜRGEN: Vedeți d-voastră, așa ceva este cădere în păcat. Asta este ca și cum cineva în Paradis face o plimbare și peste tot
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din zonă datează din anul 1446 și se referă la locurile de prisacă și de livezi din Oncești (probabil
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu piper negru, aplicate la gât. Spălări cu apă rece, fiertură de boz, de busuioc, cimbru de grădină, coada șoricelului, faptnic, scuturătură de fân, focușor, lapte dulce nefiert, cu fiertură din frunze de mac de câmp, crengi de măr dulce, mătrăgună, de pelin, de plescăiță, cu rachiu, spirt, moare de varză sau cu fiertură de buruiană de vărsat. BRÂNCĂ (erizipel) Boală contagioasă specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare și prin apariția unor pete violacee. La oameni apare rar, când
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]