2,497 matches
-
piesă curioasă este un infern plin de îngeri și de oameni de treabă. {EminescuOpIX 293} Ce sunt aceste caractere boite cu albeața morală, unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când oarba se aruncă în râu, un păscar providențial o mântuie de moarte. "Nici o situație
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când oarba se aruncă în râu, un păscar providențial o mântuie de moarte. "Nici o situație care nu rezultă din conflictul caracterelor nu este admisibilă " - regulă veche. Mașinistul providențial, deus ex machina, n-are ce căuta în drame. în fine, ce e toată povestea asta băbească, fără nici o verisimilitate, făcută pentru ca să spărie copiii și învîrtită împrejurul unui adulteriu? Răutatea și perversitatea omenească au rămas să fie reprezentate - prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întîmplărilor. III Dumineca trecută s-a reprezentat din nou o dramă de spectacol, "Ucigașul", tot de soiul Cerșitoarei, dar scrisă cu mult mai mult talent, c-un plus în cazuri criminale, dar c-un binefăcător minus în cazuri providențiale, încît mașinistul a fost scutit de-a juca după culise rolul "bunului Dumnezeu". Ba chiar un caracter am observat în această dramă, pe Mardoș. Mardoș e un sanguinic escelent, o adevărată fiară din pustii, cu toată sălbateca sete de luptă și de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În raport cu natura fabricatăă și este centrat pe relațiile om-mașină și folosirea energiei pentru a transforma mediul natural Într-un mediu tehnic; «proiectulă societății postindustriale este «un joc Între persoaneă În care «tehnologia intelectualăă, bazată pe informație, se naște alături de tehnologia mașinistă”.<footnote Ibidem, p. 126. footnote> Aceasta ni se pare, tocmai, a marca În esență noul context al managementului și noul cadru din care apar problemele (experiențele) puse În fața sa. Așa cum vom Încerca să arătăm pe parcursul Întregului curs, noua etapă managerială
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
după sfîrșitul războiului rece cînd anumite categorii de ziariști: kremlinologii, corespondenții militari nu se mai justifică ) * la multimedia și competențe multiple (economică, juridică, politică), abilități de comunicare și relații pubice menite să faciliteze o eventuală reinserție profesională. * de la o perspectivă mașinistă, stahanovistă, de stimulare a ¨muncii productive¨ * la o perspectivă umană (națională și transnațională). Ca instrument al transparenței, jurnalismul poate chiar substitui diplomația (ca în cazul intervenției americane în Somalia reacție la presiunea opiniei publice cutremurate de imaginile foametei și suferinței
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prestabilită, de exemplu, contabilul, gestionarul etc.) 3 Structură intermediară (este posibilă o schimbare Însemnată de la „rutină“; activități care se schimbă considerabil de la o zi la alta, dar de obicei În anumite limite rezonabile și așteptate, de exemplu: tâmplarul, mecanicul auto, mașinistul etc.) 4 Structură limitată (munca de rutină este relativ puțină; munca este caracterizată printr-o mare oportunitate de metode de Îmbunătățire, de dispozitive de ameliorare etc. și de necesitatea de a lua decizii, de exemplu: conducătorul de magazin, inginerul industrial
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
socialul, administrativul și politicul. Astfel, termenul mașinic înseamnă, prin compenetrare cu dorința, mai mult decât mașinal, conceptul din urmă reprezentând ceea ce este caracteristic unei mașini și căpătând conotațiile istorice ale mecanicului, ale automatului și ale inconștientului sau mai mult decât mașinist, noțiune care denotă ceea ce se referă la mașini și care intră în coreferențialitate cu mașinismul sau utilizarea mașinilor în procesele de producție ale industriei capitaliste. Atât rizomul, la origine un termen biologic, cât și „mașinile dezirante” sunt exemple ale fuziunii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
există și diferențele specifice. Astfel, Deleuze și Guattari (1972Ă pornesc de la un model al modernismului avangardist în care umanul este raportat la tehnologie, fiind comparat cu o mașină socială. Inconștientul însuși, prin ruptura de viziunea freudiană, este arheologizat în perspectiva mașinistă, iar „dorința” mașinică se subsumează unui control social sub egida sistemului om-mașină. Deleuze și Guattari nu fac decât să ia pulsul unei culturi tehnologice fundamentate într-un spațiu în care umanul nu este exprimat în terminologie umanistă, ci ca o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sub forma unei schizoanalize din moment ce schizofrenia guvernează societatea mașinizantă. Teoreticienii încearcă să reliefeze modul în care delirul se manifestă ca o investigare a inconștientului în câmpul social-istoric, producând o recurență a comunicării în sistemul om-mașină, înscrisă într-o „deteritorializare” specific mașinistă a umanului. Problematica mașinilor sociale și tehnice pe care o analizează cei doi filosofi se suprapune peste problematica ontologic-psihologică a mașinilor dezirante (vezi capitolul întâiă, nu din perspectiva regimului de manifestare, ci datorită faptului că acestea din urmă se instanțiază
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
singularități care-și poartă propriul referent procesual ca pe o marcă a emancipării. În terminologia lui Deleuze și Guattari, pretențiile inteligenței artificiale presupun „dorința” mașinilor de a se insera în uman, „inconștientul” lor fiind cuplat binar, însă „tânjind” după deteritorializare mașinistă. În congruență cu această a treia perioadă istorică, „era computerizării planetare” (Guattari, 1989Ă, se află cea de-a treia revoluție, cea a transplantului și a endo-colonializării, a fundamentalismului tehnoștiințific (Virilio, 1993Ă. Această din urmă revoluție (a nanotehnologiei, a reproducerii in
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nimic. Arkadina fuge apoi în culise și revine cu aceeași îngrijorare, nemaiprididind, îngenunchează, îi pune lui Trigorin mâna pe frunte. Dincolo de perdeaua din stânga se aude șoapta înspăimântată a Ninei. Și tot de acolo, peste o clipă, se ivește în scenă mașinistul cu mânecile suflecate... Rămâne drept, îi cercetează de la distanță ochiul larg deschis și fix, apoi se alătură Arkadinei. Încearcă să-l salte pe Trigorin de umăr. Scriitorul e docil, se ridică ușor și se lasă condus de cei doi către
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
puterea de a iubi și deznădejdea că nu voi putea duce până la capăt ceea ce doresc. Sigur că totul capătă o vibrație specială atunci când repeți pe scena unde a jucat pentru prima dată Cehov, unde a repetat Stanislavski, unde recuziterii și mașiniștii care îți urmăresc indicațiile au școala maeștrilor Tovstonogov, Efros, Efremov și unde cortina are ca emblemă "Pescărușul" lui Cehov. Iar eu tremuram de emoție că pot să zic: "Cortina!" Asta înseamnă o viață mai intensă, o mai mare frică de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de la Iași, Hamlet-ul de la Tîrgu-Mureș și o montare băcăuană; în Dănilă Prepeleac, tot la Iași, apăreau o gîscă și o capră care erau hrănite din bugetul instituției. Au sfîrșit banal, adică la cuptor. Am mai observat, cu privire bazedoviană, că mașiniștii creșteau, în alt teatru, în subsol, iepuri (îi mai și vindeau!). La Baia Mare, în podul teatrului, zburau nonșalant ciori, care mai și croncăneau, în timpul reprezentației, spre derutarea publicului. La Bacău, la Animație, un tîmplar avea porumbei și-i vizita de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în scenă. Blestemată soartă! Să ai bani și, în loc să stai în cîrciumă, cu cel mai bun prieten, trebuie să repeți într-un viitor spectacol în care, culmea, nu se dă de băut!... Cînd, în fine, bădia Ghiță este liber, un mașinist îi atrage atenția că la Peștera Rauțchi împarte... hîrtii de-o sută consumatorilor. Marele actor grăbește pasul. Cînd intră, Rauțchi, care-avea la bord cîteva sute de votcă, înșirase bețivanii la o mică coadă și, după ce-i privea lung, le înmîna
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
conform mizanscenei), n-a mai fost capabil să se ridice pînă cînd nu s-a tras cortina. Într-o altă seară nefericită, pe scena bucureșteană, de asemenea, lăsîndu-se în genunchi, i-a fost imposibil să revină la verticalitate, cerînd ajutor mașiniștilor. Acestea, s-ar putea zice, țin de legendă; nu am fost martor ocular. Dar, din jurnalul meu bogat în personalități și-n întîmplari neobișnuite, am spicuit o "felie de viață", zic eu, amuzantă și... consternantă! Era prin 1972. Eram student
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
intervenit o ruptură. Directoarea a leșinat, regizorul a pășit, cinic, peste ea. Spectacolul a fost scos de pe afiș și era evident că, sub viitoarea direcție, nu se va mai relua. Peste cîteva zile, într-o mică berărie de lîngă teatru, mașinistul-șef al teatrului își lipăia, în tihnă, berea. Se așează la masă, întîmplător(?), un amic. Din vorbă-n vorbă, amicul aduce vorba despre cele 20 de plăci de tablă. Se face o înțelegere: pentru fiecare două table, mașinistul primește o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lîngă teatru, mașinistul-șef al teatrului își lipăia, în tihnă, berea. Se așează la masă, întîmplător(?), un amic. Din vorbă-n vorbă, amicul aduce vorba despre cele 20 de plăci de tablă. Se face o înțelegere: pentru fiecare două table, mașinistul primește o sticlă de votcă. Tîrgul pare avantajos pentru ambele părți. Afacerea se face noaptea, departe de ochii portarului instituției. Totul pare OK. Dar.... după doar un an, se schimbă situația: se reia spectacolul! Mașinistul... să facă infarct. * 2003. Eram
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
înțelegere: pentru fiecare două table, mașinistul primește o sticlă de votcă. Tîrgul pare avantajos pentru ambele părți. Afacerea se face noaptea, departe de ochii portarului instituției. Totul pare OK. Dar.... după doar un an, se schimbă situația: se reia spectacolul! Mașinistul... să facă infarct. * 2003. Eram profesor la Universitatea din Timișoara. Conduceam o clasă de actorie. Au fost studenții pe care i-am iubit cel mai mult din întreaga mea carieră universitară. Aveam niște relații minunate: unul nu lipsea la repetiții
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
zi, la repetiții, ne afola un iz fetid, care venea de sub scenă. După o săptămînă de calvar, am chemat deratizarea: tot subsolul scenei era plin de cadavre de rozătoare, rămase în urma... deratizării anterioare... Brrr! A trebuit ca un comando de mașiniști viteji să intre acolo, contra beri și votci oferite de noi, ca să adune stîrvurile... Brrr! Grețoasă amintire! Am și două mai puțin provocatoare de silă: prin 1984 sau 1985, am plecat într-o comună din Banat, cu spectacolul meu Căsătoria
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
între anii '45-'70: "Ai fost întotdeauna un regizor mediocru, de bulevard, un afacerist incapabil să conducă și să impună ținută unui teatru Național!"? Cum să nu regreți amarnic declinul unui excepțional actor, Cozorici, ajuns, înainte de moarte, să recite Rilke mașiniștilor, între două sticle de votcă? Cum să nu te cutremure cabala nulităților care nu vedeau cu ochi buni triumful valorii și-al tinereții pe scena Craiovei și s-au pretat la înscenări murdare, care au hărțuit prin arestul poliției floarea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mici din România. Am mai spus, cu altă ocazie, că directorul de teatru dramatic cu stagiu prelungit, cel mai longeviv, a fost, la origine, o oarecare croitoreasă din Brăila. Cel care a făcut gloria teatrului din Piatra Neamț era, la bază, mașinist. Cel mai mare manager al Naționalului din Bănie fusese unul dintre actorii care jucaseră numai în figurație. Am lucrat și eu, Slavă Domnului, cu fo cinci conducători de teatru (ori chiar... Institut de teatru!) care erau semidocți. De departe cel
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Parizienei. De la prima la ultima apariție 192, Pariziana prezintă un spectacol și se lansează în spectacol. Ea este locul confruntării imaginii expresive și a impresiei spectatorului. În grija față de perfecțiune, Pariziana regizează și rolurile secundare de decorator, costumier, machior, luminist, mașinist. Aceste roluri sunt asumate cu simt artistic. Datorită simțului estetic pe care îl are, ea modelează scene originale. Că regizor, apelează la "teatralizarea" evenimentelor. Pariziana este o virtuoasa a scenelor cu tentă senzațională, purtând însemnele spectaculozității. Ea seamănă cu personajele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
răspunzători, precum exagerarea rolului acțiunii și al indivizilor înrobiți de cunoașterea profană. Așa se diminuează contemplarea, scria el. Or, contemplarea asigură unificarea cunoștințelor într-un principiu superior. Filosofic, pozitivismele și agnosticismele au produs deformări. După ce subordonau știința scopurilor aplicativ-industriale și mașiniste, aceste doctrine pledau pentru înlocuirea cercetătorilor cu inginerii, exagerau rolul experimentului și al faptului, separate de un principiu cu valoare explicativă. Vechea ruptură a "temporalului" de "spiritual" s-a accentuat după separarea chimiei și astronomiei de alchimie și astrologie, care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Morus în 1516 cu Utopia sa, preluat întâi de Erasmus, Rabelais, Campanella, apoi apărut și în proiectele socialiste din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, susținute de Saint-Simon, Fourier, Babeuf, Proudhon, Marx, odată cu afirmarea primei forme a capitalismului mașinist. Motoarele electrice, cele cu explozie internă, chimia industrială pe baze organice au dus la a doua fază a revoluției industriei capitaliste. După al Doilea Război Mondial, ea a început să fie completată și treptat înlocuită de noile instalații pentru energia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și Constantinopolul au asigurat evanghelizarea regiunilor din nordul și respectiv din răsăritul continetului. S-au schimbat și raporturile antice dintre sat și oraș. Orașele medievale erau în jurul catedralelor, universităților și ale unor ateliere tipografice și alte manufacturi ce prefigurau industriile mașiniste "moderne". Exploratorii iscoditori și temerari au găsit noi drumuri spre piețele de desfacere a produselor regatelor proprii, de aprovizionare cu produsele oferite de Orient, apoi și de Lumea nouă, extrem-occidentală, redescoperită la finele secolului al XV-lea. De aici s-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]