255 matches
-
Sextil Iosif Pușcariu sau, mai scurt, (n. 4 ianuarie 1877, Brașov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român de origine aromână (macedoromână) (vezi: Hristu Cândroveanu, "Un veac de poezie aromână"). Lingvistul a scris peste 400 de lucrări de o mare valoare științifică, a inițiat și a coordonat "Dicționarul limbii române" (Dicționarul tezaur al Academiei) și "Atlasul lingvistic român". A fondat și a
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
se vor, în țările unde trăiesc, membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol al regalității Macedoniei antice din care se trage Alexandru cel Mare). Controversa continuă în prezent, principalele dificultăți fiind legate nu de statut (care
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol al regalității Macedoniei antice din care se trage Alexandru cel Mare). Controversa continuă în prezent, principalele dificultăți fiind legate nu de statut (care poate fi obținut fără riscuri fizice
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
i (numiți în România și macedoromâni, armâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni. În Grecia, în mediul academic sunt considerați pe nedrept greci antici latinizați și deci parte a poporului elin. Numărul lor este
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
înaintașii lor au trăit în robie în Țara Românească timp de mai multe secole, până la mijlocul secolului XIX). Aceștia sunt denumiți impropriu tot "vlahi" (vezi mai jos). Aromânii stabiliți în orașele din Bulgaria, mai ales la Sofia, unde influenta colonie macedoromână a prosperat până la începutul secolului XX sunt cunoscuți sub numele de țințari, denumire sub care aromânii sunt cunoscuți în Serbia (http://www.armanami.org/article.php?idArticle=53). De curând, aromânii "vlasi" din Peștera și românii "vlahi" din Vidin au
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
vlahii ca etnie separată de greci în cadrul Imperiului Otoman. Într-un interviu din martie 2006, Barba a declarat că ""România e singura patrie a aromânilor"". La Freiburg se află de mai bine de o jumătate de veac o amplă bibliotecă macedoromână. În Italia, la Salo, a trăiit în exil Constantin Papanace, aromân născut la Veria, ajuns mai apoi deputat în Parlamentul României și ministru de finanțe. În America, "Societatea Fărșărotul", înființată in 1902 de Nicolae Cican, un fost elev al școlilor
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
este încă activă în statul Connecticut și cuprinde grupuri eterogene de aromâni, care uneori își percep identitatea în mod diferit sau chiar antagonic unii față de ceilalți. În conjuncție cu Societatea Fărșărotul, deși cu personalitate proprie, se află „Congresul pentru cultura macedoromână”, condus de Aureliu Ciufecu, originar din comuna Pleasa, Albania, și absolvent al Liceului Român din Salonica, Grecia. În prezent Ciufecu e consul onorific al României în Statele Unite . Pentru un timp, Ciufecu a fost secretar al Societății Fărșărotul, el fiind înlocuit
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
din anul 1717 îl amintește sub forma „Lucareszi", situat în districtul Făgetului și având 20 de case. Conform tradiției locale, dar și unei însemnări de pe o Evanghelie păstrată în biserică, lăcașul s-ar fi construit prin 1790-1792, cu sprijinul familiei macedoromâne Agora. Lucarețul a intrat în stăpânirea celor doi frați Agora, originari din Macedonia, după 1780, când curtea vieneză hotărăște vinderea domeniilor din Banat. Biserica ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", este ridicată din bârne din lemn de stejar
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
volumul "Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi". Colaborează la: "Adevărul literar și artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista de etnografie și folclor", "Revista istorică", "Revista macedoromână", "Universul literar", "Vestitorul satelor" și "Viața românească". Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: "Țiganiada" (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, și "Trei viteji" (1927), poem tipărit „pentru prima
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Piața Aviatorilor, a rămas depozitată într-un subsol al C.C. al P.C.R. Și astfel, Stalin modelat de Demu s-a transformat în Sadoveanu, plămădit de Irimescu. În anii ’60 Dimitrie Demu (n. 7 octombrie 1920 - d. 1997, din familie de macedoromâni) s-a refugiat în America latină, unde a scris o carte, "Le sourire de Staline" (Surâsul lui Stalin), tipărită la Editions Universitaires, Paris, în 1977, sub numele de Dimitrios Demou. Cartea, în care relata avatarurile realizării acestui proiect, a fost lansată
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
s-au despărtit în mai multe grupe: unii au rămas pe loc, alții au apucat spre Balcani, în Macedonia și țările vecine, alții spre Istria.”" Formarea dialectelor limbii române a stârnit adesea controverse. Nu știm de ce Hodoș amintește numai dialectele macedoromân, istroromân și dacoromân ("vorbirea noastră"), neglijând dialectul meglenoromân. O problemă tot atât de importantă care nu i-a rămas străină lui E. Hodoș este ortografia cu litere latine a limbii. Ca și alți lingviști, a susținut că, până în secolul al XIX-lea
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Sterie Ciumetti, sau Sterie G. (Gușa) Ciumetti, scris uneori și Ciumeti, a fost un inginer constructor de poduri și șosele și profesor de matematică la liceu, român de origine macedoromână (aromân), susținător al românismului balcanic, venit în Regatul României din sudul Dunării. El a avut un rol însemnat în îmbunătățirea invațământului românesc din Balcani și a drumurilor și podurilor din Dobrogea de Sud (Cadrilater) și de Nord la începutul secolului
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
absolvent al liceului, viitorul academician Pericle Papahagi, în momentul când liceul de acolo, condus de inspectorul școlar Apostolul Mărgărit, a fost părăsit de profesorii licențiați macedoneni în urma unor certuri între aceștia, care vroiau să-i dea afară pe elevii epiroti (macedoromâni din regiunea Epir și verieni (cei din zona orașului Veria), elevi aromâni înclinând de partea inspectorului. Istoricul austriac Max Demeter Peyfuss numește Bitola un „Shanghai al Balcanilor“, având în vedere multitudinea etniilor (turci, albanezi, slavi, greci, aromâni, țigani), și arată
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Corneliu Zelea Codreanu, se refugiază în România din Grecia abia în 1926, în timp ce cel mai în vârstă, Sterie Ciumetti inginerul era deja de mult stabilit în Regat (din 1913). Unii istorici ai perioadei interbelice sau jurnaliști consideră că Sterie Ciumetti, macedoromân refugiat în România în 1926, cărora le era clară diferența de vârstă între cei doi Sterie Ciumetti afirmă în mod incorect că macedoromânul Sterie Ciumetti devenit un important membru al Mișcării Legionare era fiul inginerului Sterie Ciumetti și fratele Floricăi
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
mult stabilit în Regat (din 1913). Unii istorici ai perioadei interbelice sau jurnaliști consideră că Sterie Ciumetti, macedoromân refugiat în România în 1926, cărora le era clară diferența de vârstă între cei doi Sterie Ciumetti afirmă în mod incorect că macedoromânul Sterie Ciumetti devenit un important membru al Mișcării Legionare era fiul inginerului Sterie Ciumetti și fratele Floricăi Bagdasar, poate și în idea că uneori fiului cel mai mare din familie i se dădea prenumele tatălui. Dar acesta nu este cazul
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
1985 Atanasie Nasta publică două volume de sonete - Sonete și Ora de poezie - la editurile Albatros și Cartea Românească. 1990 Atanasie Nasta devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Se găsește în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de președinte. Coordonează editarea Almanahului macedoromân (1992). 1996 Atanasie Naste se stinge din viață la 23 decembrie. 1997 și 2006 Societatea de cultură macedoromână comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
la editurile Albatros și Cartea Românească. 1990 Atanasie Nasta devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Se găsește în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de președinte. Coordonează editarea Almanahului macedoromân (1992). 1996 Atanasie Naste se stinge din viață la 23 decembrie. 1997 și 2006 Societatea de cultură macedoromână comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile Societății
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de președinte. Coordonează editarea Almanahului macedoromân (1992). 1996 Atanasie Naste se stinge din viață la 23 decembrie. 1997 și 2006 Societatea de cultură macedoromână comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile Societății de Științe filologice , antologia postumă de versuri intitulată E dincolo de orice zbor o treaptă. 2012 Societatea de cultură
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile Societății de Științe filologice , antologia postumă de versuri intitulată E dincolo de orice zbor o treaptă. 2012 Societatea de cultură macedoromână marchează centenarul Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
de prestigiu (Romulus Vulcănescu, Ovidiu Drâmba, Emil Manu, Alexandru Duțu, Alexandru Piru, Nicolae Saramandu). Au citit din creația lor Kira Iorgoveanu, Hristu Cândroveanu, Nicolae Caratană, Teohar Mihadaș, Atanasie Nasta, Ioan Cutova, Costa Guli. Primul președinte al reînființatei Societăți de cultură macedoromână 12 aprilie 1990 prin sentința civilă nr. 1209 a Judecătoriei sectorului 1 s-a hotărât să se mențină personalitatea juridică acordată prin Înaltul Decret Domnesc nr 1298 din 15 aprilie 1880, referitor la înființarea Societății de cultură macedoromână. Decretul a
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
de cultură macedoromână 12 aprilie 1990 prin sentința civilă nr. 1209 a Judecătoriei sectorului 1 s-a hotărât să se mențină personalitatea juridică acordată prin Înaltul Decret Domnesc nr 1298 din 15 aprilie 1880, referitor la înființarea Societății de cultură macedoromână. Decretul a fost emis în baza legii votate de Camera Deputaților și de Senat (1, 8 aprilie 1880). • întreprinderea de demersuri pe lângă judecătoria sectorului 1 București pentru recunoașterea personalității juridice a Societății și a continuității acesteia; • recunoașterea de către autoritățile statului
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
baza legii votate de Camera Deputaților și de Senat (1, 8 aprilie 1880). • întreprinderea de demersuri pe lângă judecătoria sectorului 1 București pentru recunoașterea personalității juridice a Societății și a continuității acesteia; • recunoașterea de către autoritățile statului român de după 1989 că „Societatea macedoromână a fost obligată să își întrerupă activitatea în 1948 și că a fost deposedată abuziv de patrimoniu”; • inițierea de demersuri oficiale pentru dobândirea despăgubirilor pentru imobilul demolat din Calea Rahovei nr 29, fostul sediu al Societății, și pentru restituirea clădirii din
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
membri care au avut contributii financiare voluntare, în data de 10 ianuarie 1990 cu ocazia adunării de reînființare a Societății; • înființarea de filiale teritoriale în Craiova, Călărași, Slobozia, Constanța; • investirea filialelor cu personalitate juridică și gestiune financiară proprie; • tipărirea Almanahului macedoromân în 1992 la editura Fundației Culturale Române. Persoane din Societatea cu care Atanasie Nasta a colaborat în perioada 1990-1992 Mihai Bileca, Stere Muceanu, Alexandru Caranica, Dumitru Nacea, Petre Iogu, Caracota Dumitrache, Nicolae Guli, Carniciu Constantin, Dumitru Nacea, Nicolae Saramandu, Ion
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
franca"”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc. După lingvistul francez Philippe Blanchet, În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este
Idiom () [Corola-website/Science/331640_a_332969]
-
București) a fost un avocat macedo-român, licențiat în drept și științe economice, proprietar de terenuri, antreprenor, cunoscut mai ales ca traducător din limba bulgară, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. se trage dintr-o familie înstărită de iscusiți antreprenori macedoromâni. S-a născut în Salonic, Grecia, la 14 mai 1901, ca fiu al lui Ion Magiari, antreprenor de poduri și șosele și Natalia Mara. Bunicul lui după tată, Mihai Magiari, a fost bancher la Salonic și s-a ocupat cu
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]