239 matches
-
acțiune civilizatoare"310; efortul chinezului, din punct de vedere religios, este acela de a se integra într-o ordine concretă pe care trebuie s-o caute și care guvernează în întregime viața umană, fie că este vorba despre microcosmos sau macrocosmos; această ordine reprezintă principiul fundamental de existență a lumii; chinezii cred că natura nu este condusă de legi abstracte, așa cum cred occidentalii, ci de o ordine universală atotcuprinzătoare; ,,de aceea principiul superior și unic care prezidează întreaga gândire și desfășurare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
după toate probabilitățile, sînt departe de a se fi istovit. În chip ostentativ, M. Ivănescu pune accentul nu pe expansiunea expresionistă, pe bravada cosmicizării, ci pe retranșarea, pe reducția ființei angoasate, covîrșite de spaimele, adesea delicate, ale propriei sale condiții. Macrocosmosului i se preferă microcosmosul interiorizării, nu mai puțin bogat în rezonanțe, infinitul mic al eului. Poetul măsoară ð„de la fereastră, strada de care mie mi-e frică” (XXX). Punctul de observație, încăperea în care locuiește, devine el însuși un factor
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
la propriile întrebări: "Cu cât voi fi mai aproape de sufletul meu, cu atât voi fi mai aproape de ceea ce Jung numea sufletul lumii". Povestea profetului Ilie, din Al cincilea munte, este o asemenea apropiere de viața emoțională intensă și, deopotrivă, de macrocosmos. Un tânăr de 23 de ani se îndrăgostește pentru întâia oară și tot pentru întâia oară cunoaște lupta cu sinele, spaima, îndoiala, mânia... Dar acest tânăr e un profet, comunică direct cu divinitatea. Cititorul cu o anume deschidere către lumea
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
Cluj sau Timișoara sunt exemple care alimentează ierarhia stabilită în interiorul României și prejudecata conform căreia Ardealul este mai curat, mai civilizat și mai dezvoltat decât restul României. Am oferit aceste explicații pentru a lămuri legătura pe care o văd între „macrocosmosul” istoriei occidentale, tratată necritic ca istoria prin excelență, și efectele pe care le poate avea asupra „microcosmosului”, al zonelor aflate la periferie și ale căror narațiuni paralele Istoriei sunt condamnate la un perpetuu stadiu de perfecționare. Relația aceasta poate fi
Lumina vine din Occident () [Corola-website/Science/296071_a_297400]
-
pătrundere în miracolul creației universale. "Oul dogmatic" este chiar un simbol al misterului " nunții ", un soi de cosmoid, pentru că în structura lui duală se reprezintă lumea dinaintea nuntirii, creația de dinaintea Genezei. Banalul ou demonstrează că "mărunte lumi păstrează dogma", că macrocosmosul se repetă în microcosmos. De aceea el este făcut să devină obiect de contemplație: "E dat acestui trist norod Și oul sterp ca de mâncare, Dar viul ou la vârf cu plod Făcut e să-l privim la soare!" Văzut
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
la moduri lirice, rafinându-le, ca în volumele: "Răsfrângeri" (1966)," Monada" (1968), "Odihnă în țipăt" (1969), "Șah orb" (1970), "Madona din dud" (1973), "Unicorn în oglindă" (1975), "Dialog la mal" (1985), "Euridice și umbra" (1988) etc. El descoperă în monadele macrocosmosului și ale microcosmosului nostru acea luminos-fermecătoare „secure cu două tăișuri“ a paradoxului: "Acolo în văzduhul de cuiburi // Liniștită și rece // N-o văzură și n-o auziră // Asemeni unei săgeți zbura capul / Nemuritoarei / închizând în urmă peștera / ce se va
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
referă la orice scriere despre și nu neapărat de istorie. Concepția din urmă se completează cu cea dintâi prin faptul că analizează narațiunea, viziunea asupra lumii (ceea ce Lucien Febvre numea utilaj mental), argumentarea și metoda de prezentare a micro- și macrocosmosului. Savanții dezbat istoriografia pe subiecte gen "Istoriografia catolicismului" sau "Istoriografia islamului timpuriu" ori "Istoriografia chineză", precum și alte abordări specifice, cum ar fi, spre exemplu, istoria politică și istoria socială. Literatura istoriografică s-a dezvoltat accentuat începând cu secolul al XIX
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
ASAB, București, 2004) și coautor la cartea ""Teologie și știință"", coordonată de pr. prof. dr. Dumitru Popescu, (Ed. Eonul dogmatic: XXI, 2001). A semnat zeci de studii și articole în diverse reviste și ziare teologice, dintre care menționăm: ""Microcosmos și macrocosmos"" (2000), ""Raționalitatea cosmosului. Repere patristice. Sfântul Atanasie cel Mare și Sfântul Maxim Mărturisitorul"" (2001), "" Teoria cosmologică a big bang-ului. Implicații filosofice"" (2002), ""Noua orientare cosmologică impusă de teoria relativității generalizate și de fizica cuantică-o șansă de întâlnire între
Adrian Lemeni () [Corola-website/Science/306369_a_307698]
-
fost transformat în observații și teorii care preziceau corect fenomene care explicate prin fizica clasică generau rezultate imposibile. Însă astfel s-a creat imaginea unui univers care intra puternic în contradicție cu tot ceea ce oamenii știau până atunci. La nivelul macrocosmosului, teoria relativității le-a arătat oamenilor că timpul nu se scurge cu aceași viteză pentru toți observatorii, că materia poate fi transformată în energie și vice-versa, că două obiecte care fiecare se mișcă cu o viteză mai mare decât jumătate
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
Pulsul se normalizează, inima se relaxează, obținând calm lăuntric. Într-o audiție profundă apar stări de conștiință înalte. Toate gândurile și agitația mentală se topesc în armonia indusă de muzică. Muzică ne poate pune uneori în rezonanță cu energiile din Macrocosmos influențând astfel benefic, atât structura psihică cât și pe cea fizică. Muzicoterapia, în principiu, are în conținut audierea uneia sau mai multor melodii, fraze muzicale sau unor sunete, care se repetă, după un algoritm, atfel încât vibrațiile lor să fie
Muzicoterapie () [Corola-website/Science/313295_a_314624]
-
lume, gândirea cosmică s-au format ca sistem de cunoaștere, în mare parte întemeindu-se pe fenomenul Eticii Vii - un sistem științifico-filozofic, care unește într-un tot întreg diferite niveluri ale realității: omul și planeta, planeta și cosmosul, microcosmosul și macrocosmosul. G.N. Fursei, academician și vicepreședinte al AȘNR, vicepreședinte al Ligii Internaționale de Protecție a Culturii: Etica Vie este o învățătură (doctrină) de înaltă probitate, ce întrunește în sine acele remarcabile cunoștințe care au fost obținute și în știință, și în
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
s-a extins chiar și . Deși este cunoscut și după multe alte atribute, capul de elefant al lui Ganesha îl distinge în mod deosebit fiind foarte ușor de identificat. În viziunea hindușilor fiecare zeu se află pe un palier al macrocosmosului, fiind o formă divină cu atribute specifice, un fel de ministru divin ce guvernează asupra unui plan specific al Creației.Unul din motivele pentru care cultul lui Ganesha cunoaște o așa de mare amploare este și pentru că este considerat Domn
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
în mod necesar (wâjib al-wujud)" este singurul cu adevărat existent, deoarece pare a amenința credința în Ziua de Apoi, un element esențial al religiei islamice. Nursi se referă atât la univers, cât și la o singură ființă umană prin intermediul cuvintelor macrocosmos ("alem-i kebir") și microcosmos ("alem-i sagir"). Din punctul său de vedere între cele două există o puternică asemănare, scopul ființei umane fiind acela de a reflecta numele lui Dumnezeu. De această manieră, creionul divin a scris conținutul întregului
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
de noul mod de producție capitalist, de realizarea sa. În "Theodiceea", încearcă să adapteze religia la noua societate și să o concilieze cu știința și filozofia. Leibniz are un valoros aport și la apariția sociologiei prin definirea societății ca un macrocosmos cu grupări multiple, unele echivalente între ele, dar dispuse în spațiul social în ierarhii variabile. În controversele care se vehiculau în epocă, el a intervenit pentru a înlătura prejudecata conform căreia societatea globală ar fi identică cu statul. Teoreticianul mișcării
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]