457 matches
-
în care substanța dizolvată difuzează lent, care nu trec prin membrane semipermeabile și din care substanța dizolvată nu cristalizează. În lucrările lui Staudinger (1922) apare diferențierea clară între coloizii organici și cei anorganici. Coloizii organici sunt substanțe macromoleculare, cu dimensiunile macromoleculelor de ordinul 10-7 - 10 9 m; aceste dimensiuni coincid cu cele ale particulelor din coloizii anorganici (de exemplu coloizii de aur sau sulf), ceea ce explică proprietățile lor cinetice și optice asemănătoare. Împărțirea substanțelor în cristaloizi și coloizi este astăzi depășită
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
au loc la suprafața de separare dintre componente, o importanță deosebită prezintă acele fenomene care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție au loc cu modificarea concentrației la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea unor particule (molecule, ioni, macromolecule) are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
puternică și particulele dispersate leagă un număr mare de molecule de solvent. În sistemele liofobe, interacțiunea este foarte slabă sau nu există. Dacă mediul de dispersie este apa, sistemele se numesc hidrofile și hidrofobe. Dispersiile liofobe, formate din micro sau macromolecule, interacționează slab cu mediul de dispersie. Coloizii micelari de asociație și cei moleculari au interacțiuni puternice cu mediul de dispersie, sunt stabili și nu pot fi distruși prin modificarea naturii solventului. 4. după forma particulei fazei disperse. Această formă influențează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau „protectori coloidali” poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule mai mici încărcate electric ioni, dipoli (fig. 2.13 a); 2) stabilizarea prin legare de particule mai mari - macromolecule și alte particule coloidale (fig. 2.13 b); 3) stabilizarea cu agenți tensioactivi sau coloizi de asociație (fig. 2.13 c) Prin legarea particulelor coloidale de diferite substanțe stabilizatoare se frânează și îmbătrânirea, electroliții fiind opriți de a mai trece
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
clasă de compuși, fiind numiți și coloizi monofazici. Soluțiile de compuși macromoleculari sunt formate din molecule (particule moleculare), deși foarte mari în raport cu moleculele obișnuite. Ele prezintă o stabilitate, chiar și termodinamică, mult mai mare datorită creșterii entropiei de formare a macromoleculelor din micromoleculele respective. Prin urmare, soluțiile de compuși macromoleculari se pot obține în concentrații foarte mari și se formează în mod spontan printr-un proces de dispersie analog dizolvării. Deși pot fi separate prin dializă ca toți coloizii, aceste soluții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unii coloizi ai unor compuși macromoleculari neutri, nepolari. În schimb, mișcarea browniană și difuzia termică au loc la fel de intens ca și la coloizii liofobi, iar activitatea capilară, presiunea osmotică și vâscozitatea pot lua valori mult mai mari, caracteristice soluțiilor de macromolecule. 152 2.7.1.1. Clasificarea coloizilor macromoleculari Pentru a explica diferitele comportări ale produșilor macromoleculari, Staudinger propune o clasificare a acestora după mai multe criterii: formă și mărime a) formă - coloizii cu particule de formă sferică (izometrică) se numesc
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
iar cei cu particule de formă diversă, coloizi liniari. b) mărime - hemicoloizii au un grad de polimerizare mai mic decât 100, mezocoloizii au gradul de polimerizare cuprins între 100 și 1000, iar eucoloizii au acest parametru cu valori peste 1000. Macromoleculele au numai anumite dimensiuni medii, forma lor cea mai probabilă fiind cea de ghem. Ghemele macromoleculare pot fi la rândul lor strânse sub formă de particule izometrice (sferoidale) sau întinse sub formă de fibre. modul de înlănțuire al particulelor în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
au numai anumite dimensiuni medii, forma lor cea mai probabilă fiind cea de ghem. Ghemele macromoleculare pot fi la rândul lor strânse sub formă de particule izometrice (sferoidale) sau întinse sub formă de fibre. modul de înlănțuire al particulelor în macromoleculă după acest criteriu, avem molecule ramificate, liniare, împâslite prin punți de hidrogen între catene și tridimensionale. Ultima categorie reprezintă clasa compușilor care se îmbibă cu dizolvanți fără a se dizolva propriu zis, fiind insolubili. gradul de polimerizare dacă gradul de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acidului silicic sau silicaților), cel de-al doilea element fiind de obicei oxigenul. Dintre clasele de compuși macromoleculari organici, cele mai importante pentru proprietățile lor specifice, coloidale, sunt: a) polimerii neutri (nepolari, neionici) - ale căror proprietăți se datorează excusiv dimensiunilor macromoleculelor; b) polielectroliții - la acești compuși se manifestă proprietățile electrochimice și electrocapilare ale coloizilor liofili; c) polielectroliții (polimerii) amfoteri - au ca reprezentanți foarte importanți proteinele. Dintre polimerii neutri, cei mai cunoscuți sunt: polimerii hidrocarburilor - polietilena, polistirenul, poliizoprenul (izomerul cis fiind 153
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
structurii și sarcinilor polielectrice. 154 2.7.1.2. Presiunea osmotică. Echilibrul de membrană Prin determinarea presiunii osmotice la compușii macromoleculari s-a observat că valoarea măsurată este mult mai mică decât cea calculată. Valorile sunt și mai mici atunci când macromolecula este un electrolit. Explicația acestor abateri a fost dată de Donnan, care a propus teoria echilibrului de membrană (echilibrul Donnan). Se consideră un sistem alcătuit din două soluții: I - soluția unei proteine sub formă de sare (R+Cl-), unde R
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un electrolit. Explicația acestor abateri a fost dată de Donnan, care a propus teoria echilibrului de membrană (echilibrul Donnan). Se consideră un sistem alcătuit din două soluții: I - soluția unei proteine sub formă de sare (R+Cl-), unde R+ este macromolecula nedifuzibilă prin membrana semipermeabilă; II - soluția unui electrolit tare, cu masă moleculară mică și care conține același anion (de exemplu NaCl). Introducând aceste soluții într-un vas compartimentat printr-o membrană semipermeabilă și considerându-le complet ionizate, vom avea în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de separare a fazelor. Dintre fenomenele ce au loc la suprafața de separare dintre componente, foarte importante sunt cele care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție se petrec la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea moleculelor, ionilor, macromoleculelor are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriu zise; dizolvarea poate fi parțială sau totală. Îmbibarea decurge ca o reacție de ordinul I.
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fiind furnizată prin desfacerea acidului adenozin trifosforic (ATP). Transportul activ prin sisteme de membrană este acel transfer cu consum energetic împotriva gradientului de concentrație prin membrane unor cellule care formează epitelii (de exemplu epiteliile intestinal și renal). Transportul transmembranar al macromoleculelor cuprinde mecanisme care realizează trecerea prin membrana celulară a unor molecule ce au dimensiuni mai mari decât porii membranari. Aceste mecanisme sunt: Fagocitoza, proces caracteristic leucocitelor, constă în înglobarea intracelulară într-o veziculă numită fagozom a microbilor sau fragmentelor celulare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
două sectoare: circulant și marginal, adică lipit de endoteliul vascular. După un efort fizic moderat leucocitele marginale trec în sectorul circulant. Neutrofilele au rol în apărarea organismului prin fagocitoză (proces a cărui mecanism a fost descris în cadrul transportului transmembranar al macromoleculelor) numărul lor crescând în infecțiile bacteriene. Dețin cea mai mare proporție dintre leucocite și sunt foarte mobile. În sânge se găsesc anticorpi numiți opsonine, care acționează asupra particulelor ce urmează a fi fagocitate de către neutrofile, accelerând procesul. Datorită eliberării unor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
membranelor de către anumiți solviți sau solvenți se diferențiază gradul de permeanță al acestora. Astfel, așa numitele membrane ideale sunt permeabile pentru apă și impermeabile pentru substanțele solvite. Membrana celulară izolată este permeabilă pentru apă, electroliți, cristaloizi și este impermeabilă pentru macromolecule, ea comportându-se ca o “sită moleculară”. Ca urmare se stabilește așa-numitul “echilibru Donnan” (elaborat teoretic de către Gibbs și confirmat experimental de către Donnan). Asfel, în cazul în care în unul din compartimentele separate de o membrană cu permeabilitate selectivă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Drosophila și denumită cu termenul toll (germ,); deosebit, interesant. Utilitatea acestor receptori este pentru a percepe și răspunde la infecții cu o multitudine de virusuri, bacterii, ciuperci și protozoare. Receptorii de pe celulele cu potențial imun și de pe celulele fagocitare percep macromolecule associate cu microorganismele: ARN dublu de tip viral, flagellin bacterian (proteina flagelilor), LPS (lipopolizaharid) bacterian de la germenii Gnegativi, zymosan din peretele celular al ciupercilor patogene. Receptorii de tip toll din limfocite și alte leucocite (inclusiv NK și T citotoxice) precum și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
flagelilor), LPS (lipopolizaharid) bacterian de la germenii Gnegativi, zymosan din peretele celular al ciupercilor patogene. Receptorii de tip toll din limfocite și alte leucocite (inclusiv NK și T citotoxice) precum și din celulele procesatoare de antigeni (celulele dendritice) se activează în prezența macromoleculelor invadatorilor și produc secreția de citokine proinflamatoare și chemotaxice. 5.9.8. Receptorii de tip Notch Calea de semnalizare Notch este un sistem de semnalizare foarte conservat ce se găsește la majoritatea animalelor multicelulare. Se numește astfel pentru că a fost
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se hidrata, crescându și volumul foarte mult, în așa fel încât 1 gram de proteoglican poate fixa 50 de grame de apă. Ca urmare, umpluturile de proteoglicani sunt esențiale în restricționarea fluxului de apă, limitarea difuziei solviților (mai des a macromoleculelor) și în împiedicarea extinderii microorganismelor. Pe lângă funcțiile mecanice, proteoglicanii pot produce adeziunea celulelor și le pot influența motilitatea. Syndecanul limfocitar fixează celulele migrate în ganglionii limfatici, decorina și fibromodulina reglează asamblarea fibrilelor de colagen, syndecanul și glipicanul acționează ca și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
care conduce la materiale termoplastice reversibile, cu puncte de topire mai mult sau mai puțin înalte; - reticularea, care conduce la rețele tridimensionale ce nu se topesc și pot rezista la temperaturi foarte înalte fără înmuiere; - rigidizarea catenei, care implică sinteza macromoleculelor rigide, liniare cu cât mai puține legături simple izolate. De asemenea, structura supramoleculară și interacțiunea dintre lanțuri la nivelul grupelor reactive pot contribui la ridicarea punctului de topire. O altă metodă utilizată pentru ridicarea stabilității termice în polimeri este conceptul
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
sticloasă mai mult decât în cazul în care aceste unități s-ar afla incluse în segmentul de diamină. Polimerii care au unități flexibile se caracterizează prin temperatură de tranziție sticloasă și permeabilitate mai reduse. Datorită unei împachetări mai eficiente a macromoleculelor permeabilitatea nu este favorizată de creșterea flexibilității lanțurilor macromoleculare. Biseteranhidride aromatice cu unități flexibile au fost obținute din bisfenoli ce conțin grupe eterice, metilenice, izopropilidenice sau 1,4-diizopropilidenbenzenice [19]. Structura polieterimidelor 15 obținute pe baza acestor dianhidride este prezentată mai
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
polimeri permite realizarea procesului de imidizare în soluție ceea ce este mult mai avantajos decât folosirea acizilor poliamidici. Solubilitatea acestor polimeri poate fi explicata prin prezența unui număr mare de legături flexibile eterice și hexafluorizopropilidenice care măresc flexibilitatea catenelor macromoleculare, forma macromoleculelor fiind diferită de aceea liniară, rigidă, așa cum s-a evidențiat prin calcule de modelare moleculară. Grupele hexafluorizopropilidenice au introdus un factor de asimetrie și împiedicare sterică ce nu permite o împachetare densă a catenelor conducând la o energie de coeziune
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
Sa observat că sensibilitatea la apă a polimerilor este mult diminuată datorită prezenței blocurilor polisiloxanice. 2.8. Polieterimide hiper-ramificate În ultimii ani cercetătorii au introdus noțiunea de molecule dendritice preparând, pe lângă molecule liniare, molecule cu formă globulară și sferică. Dintre macromoleculele dendritice fac parte dendrimerii și polimerii hiper-ramificați care conțin unități succesive de ramificare. Dendrimerii au forma și mărimea moleculei bine definită și se obțin prin procedee în mai multe etape. Polimerii hiper-ramificați se obțin printr-un proces într-o singură
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]