1,192 matches
-
diagnosticul se poate referi la trup folosind termenii vânt, căldură, frig, uscăciune etc. Dat fiind că oamenii sunt microcosmosuri ale universului, care, la rândul lui, este rezultatul interacțiunii yin-yang, omul corespunde lucrării primordiale a principiilor yin și yang. La nivel macroscopic, atunci când s-a produs despărțirea lui yin de yang, acesta din urmă, mai ușor, s-a dus În sus și a format cerul, În vreme ce yin, mai greu a coborât și a format pământul. Și În acest caz, dacă microcosmosul oamenilor
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
proprietăților fizice ale sistemelor biologice din punct de vedere al conversiei energiei și al fenomenelor termice. IV.1.1. Sisteme termodinamice Sistemele biologice constau dintr-un număr mare de componente (atomi și molecule) aflate în interacțiune dar pot fi considerate macroscopice deoarece sunt mult mai mari decât dimensiunile particulelor componente. Studiul sistemelor se face mai ușor la echilibru, adică în starea în care sistemul nu mai suferă schimbări macroscopice observabile. Din punct de vedere al interacțiunii cu mediul înconjurător, sistemele termodinamice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de componente (atomi și molecule) aflate în interacțiune dar pot fi considerate macroscopice deoarece sunt mult mai mari decât dimensiunile particulelor componente. Studiul sistemelor se face mai ușor la echilibru, adică în starea în care sistemul nu mai suferă schimbări macroscopice observabile. Din punct de vedere al interacțiunii cu mediul înconjurător, sistemele termodinamice se clasifică astfel: 1) sisteme izolate sunt acele sisteme care nu schimbă nici energie nici substanță cu mediul exterior 2) sisteme închise sunt acele sisteme care nu schimbă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mediul exterior 2) sisteme închise sunt acele sisteme care nu schimbă substanță dar schimbă energie cu mediul exterior 3) sisteme deschise sunt acele sisteme care schimbă atât energie cât și substanță cu mediul exterior. Sistemele biologice sunt sisteme deschise. Mărimile macroscopice care caracterizează un sistem termodinamic și raportul acestuia cu mediul înconjurător se numesc parametri macroscopici. Totalitatea parametrilor independenți care determină starea sistemului se numesc parametri de stare. Parametrii care determină complet starea sistemului la momentul considerat și nu depind de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu mediul exterior 3) sisteme deschise sunt acele sisteme care schimbă atât energie cât și substanță cu mediul exterior. Sistemele biologice sunt sisteme deschise. Mărimile macroscopice care caracterizează un sistem termodinamic și raportul acestuia cu mediul înconjurător se numesc parametri macroscopici. Totalitatea parametrilor independenți care determină starea sistemului se numesc parametri de stare. Parametrii care determină complet starea sistemului la momentul considerat și nu depind de istoria anterioară a sistemului se numesc funcții de stare. Starea unui sistem termodinamic constituit dintr-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
termodinamicii. IV.1.6. Semnificația entropiei. Entropie și ordine Evoluția ireversibilă a sistemelor izolate către starea de echilibru termodinamic poate fi descrisă cu ecuația lui Boltzmann. Boltzmann a avut o idee deosebită de a lega entropia, care este un concept macroscopic, de proprietățile microscopice dând astfel o interpretare statistică principiului al II-lea al termodinamicii. Să considerăm că avem un gaz aflat într-un cilindru și, cu ajutorul unui perete despărțitor, se comprimă gazul până ce ocupă doar jumătate din volumul cilindrului. Dacă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rulouri. Procesele autocatalitice neliniare conduc de asemenea la apariția de structuri ordonate. Deci, într-un sistem închis, la echilibru, ordinea apare în conformitate cu principiul minimului energiei libere, pe când într-un sistem disipativ, ea apare ca urmare a amplificării fluctuațiilor până la nivel macroscopic. Domeniul biofizicii care se ocupă cu studiul sistemelor disipative se numește sinergetica. Teoria structurilor disipative are importanță și relativ la modul de a privi boala. Introducerea în organism a unei cantități mici de microorganisme (imunizarea) creează o boală ușoară, deci o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
relativă este mai mică (50 60%), față de lunile reci, când umiditatea relativă ajunge la 80 86%. 1.1.3. Starea solidă Spunem că o substanță este în stare solidă atunci când are formă proprie și volum determinat din punct de vedere macroscopic. În realitate, substanțele solide se împart în funcție de aranjamentul intern al particulelor componente, în solide amorfe și solide cristaline. O clasificare mai nouă evidențiază alte două forme de existență a stării solide, solidele magnetice și solidele radioactive. 1.1.3.1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
interior sunt predominante formele mici (inclusiv trichomii ori coloniile și cenobiile, care nu sunt deosebit de mari), în general ale speciilor unicelulare, în foulingul biologic exterior, în special marin, se întâlnesc des formele mari ale monocelularelor, precum și pluricelulare propriu zise, fixate, macroscopice, precum alga verde Ulva, alga brună Fucus sau roșii precum Ceramium și Lithothamnion. Toate participă la foulingul naval, iar ultima realizează în plus și o încrustare cu CaCO3 [16]. Completăm cele discutate cu tabelul 9, cuprinzând cele mai importante alge
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
întrebuințate de foulingul biologic - de la fizico chimice la biochimice - dar care conduc spre aceeași finalitate. 2.3.4.4.1. Mecanismul membranar [111] Stratul de fouling biologic nu este niciodată continuu la scară microscopică, chiar dacă dă această aparență la scară macroscopică (fig. 66). Între celule există, în mod firesc, interstiții care conferă acestui strat (m) proprietăți de membrană semipermeabilă. Această membrană delimitează două faze: o peliculă de apă între ea și metalul suport (i), respectiv restul apei (e). Într’un astfel
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în lungime pentru a realiza aspectul tipic de picior voluminos, deformat, cu multiple orificii fistuloase și dureros. Evoluția este întotdeauna lent progresivă, întinzându-se pe parcursul a mai mulți ani. Diagnosticul este facil atunci când se evidențiază puroiul grunjos caracteristic. Aspectul lezional macroscopic se pretează la diagnostic diferențial cu alte afecțiuni cum ar fi: tuberculoza, sifilisul și alte paramicetoame al căror puroi nu conține grunji. Tratamentul medical respectă aceleași principii ca în celelalte micoze. Tratamentul chirurgical se poate impune în diferite etape pe parcursul
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
disperse după numărul dimensiunilor dispersate Prin dimensiuni dispersate se înțelege o mărime geometrică aflată în domeniul molecular sau coloidal. După numărul sistemelor dispersate, sistemele disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
unde să nu intervină coloizi într-o măsură mai mare sau mai mică. Aceasta se datoreză, printre altele, faptului că prin gradul lor de dispersie sistemele coloidale ocupă o poziție intermediară între „microformații” - dispersiile moleculare - și „macroformații” - corpurile de dimensiuni macroscopice; tocmai de aceea, în foarte multe cazuri structura acestora din urmă este coloidală. Astfel cauciucul natural, laptele, majoritatea țesăturilor vegetale și animale, pământurile și rocile, norii, ceața și prafurile atmosferice sunt sisteme coloidale. Biologia, agronomia, metrologia, studiul mediului ambiant, știința
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
semnificația fizică a coeficienților fenomenologici LiK și Lij, denumiți coeficienți de difuzie (D) și sedimentare (S). II.2. Difuzia Difuzia este unul dintre cele mai simple sau chiar cel mai simplu fenomen de transport și reprezintă din punct de vedere macroscopic - procesul spontan de egalizare a concentrației fazei disperse în volumul întregului sistem coloidal, dacă forțele externe, cum ar fi cea gravitațională pot fi neglijate. Sub aspect fundamental, distribuția uniformă a materiei în condiții de echilibru, este dictată de al doilea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
noastră sunt ușor accesibile cu posibilități de exploatare în carieră. La aceste avantaje se adaugă multiplele posibilități de valorificare a produselor rezultate din tehnologia de preparare: înlocuitoare de import, înlocuitoare de produse indigene deficitare și produse noi. Pe baza aspectului macroscopic și a proprietăților fizicomecanice, în unele depozite de tufuri vulcanice din țara noastră se disting următoarele varietăți: tuf macroporos aflat de regulă la baza zăcămintelor, tuf mediu poros și intercalații de tuf microporos. Tuful macroporos deși zeolitizat, îndeplinește cel mai
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
central cu creșterea răspunsului reflex la stimulii externi rezultând spasme și convulsii. Sistemul simpatic, neurocirculator și neuroendocrin, este de asemenea afectat astfel încât vasoconstricția periferică, hipertensiunea, tahicardia și aritmiile pot fi întâlnite. 9.1.4. ANATOMIE PATOLOGICA Nu există modificări anatomopatologice macroscopice, ci doar microscopic pot fi evidențiate leziuni degenerative (citoliza, cromatoliza) la nivelul celulelor nervoase. 9.1.5. TABLOUL CLINIC: Cel mai frecvent tetanosul apare după o incubație de 4-14 zile în forma generalizată [8]. Ocazional apar forme localizate cu creșterea
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
Dintre acestea de importanță practică sunt clasificarea anatomo-clinică (diferențiază tumorile în benigne și maligne), histogenetică (după țesutul de origine: epiteliale, conjunctive, mezenchi-male, ale țesutului hematopoetic, țesutului reticulohistiocitar, țesutului nervos și țesutului melanogen). 1. Tumorile benigne se caracterizează prin: sunt asemănătoare, macroscopic și microscopic, țesutului de origine prin citoarhitectură, celularitate și mitoze; au o evoluție lentă; sunt bine delimitate de țesutul din jur (de regulă), cel mai adesea, prin existența unei capsule; nu se extind la organele vecine pe care, însă, le
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
nu se extind la organele vecine pe care, însă, le pot comprima; nu determină adenopatii și nici metastaze; nu determină, de regulă, decât o simptomatologie locală; nu recidivează după extirpare. 2. Tumorile maligne au următoarele caracteristici: nu se aseamănă, nici macroscopic și nici microscopic, cu țesutul de origine, având o cito arhitectură și o celularitate monstruoasă și mitoze frecvente; au o evoluție rapidă; nu sunt delimitate, invadând și distrugând țesuturile vecine; determină adenopatii și metastaze; determină o simptomatologie generală; recidivează după
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
când dilatația interesează întreaga circumferință a vasului (apare frecvent după contuzii arteriale) comunicând cu cele două capete ale arterei, sau sacciform anevrismul are forma unei pungi situate lateral de arteră și cu care comunică printr-un orificiu (fig.12.12). Macroscopic se constată că masa anevrismală, împinge organele vecine, nervii și mai ales venele, fiind aderent la țesuturile înconjurătoare. Pe secțiune se constată prezența de cheaguri intrasaculare care se dispun concentrice, de vârstă diferită, în care cheagurile recente se află către
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
dar noi nu le putem observa pentru că sunt compactate, adică foarte mici. Deci, toate aceste dimensiuni sunt prezente permanent în lumea noastră - însă ele sunt atât de mici încât sunt nedetectabile în viața noastră. Dacă experiența noastră zilnică la scară macroscopică admite existența a trei dimensiuni spațiale și una temporală, teoreticienii se gândesc deja la faptul că la nivel subatomic ar putea exista dimensiuni suplimentare ale spațiului. Imaginați-vă un furtun de grădină privit de la o distanță foarte mare - el apare
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
diferite față de cele obișnuite. În realitate, după cum arătau Satoru Sugano și Hiroyashu Koizumi în anul 1991 într-o carte de pionierat în știința materialelor intitulată „Fizica microclusterilor”, ei pot fi considerați ca formând o nouă fază a materiei, între solidul macroscopic și particule componente, precum atomii și moleculele. Modul de agregare al acestora este specific, fiind guvernat de legea numerelor magice - numai un anumit număr de atomi pot fi grupați laolaltă pentru a forma un microcluster. Una din proprietățile acestor microclusteri
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
aderente, conglomerate și când sunt diferențiate, formează tubi glandulari cu lumen central, glande mari sau mici, sau carcinoame coloide în care mucusul este înconjurat de glande bine diferențiate. Creșterea cancerelor de tip intestinal este în special de tip expansiv și macroscopic îmbracă aspect polipoid cu posibile ulcerații centrale. Cancerul gastric difuz este constituit din celule fără coeziune, înșiruite, invadând peretele gastric, fără tendință de organizare în structuri tubulare sau glandulare. Aceste tumori foarte invazive au un prognostic mai prost decât cel
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
difuz de cancer gastric. Unele cancere difuze au tendință redusă la producerea de mucină, altele conțin mucina în celulele « inel cu pecete » sau înconjoară aceste grupuri de celule - cancer difuz coloid (tabel 2, comparație între cele două tipuri). c. Aspecte macroscopice Cancerul de esofag Clasificarea macroscopică a tumorii esofagiene trebuie să descrie aspectele macroscopice al cancerului esofagian corelate cu semnificația clinică. 23 Dacă descrierea macroscopică, de multe ori este făcută similar tumorilor cu alt sediu în tubul digestiv (protruziv, ulcerativ, infiltrativ
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cancere difuze au tendință redusă la producerea de mucină, altele conțin mucina în celulele « inel cu pecete » sau înconjoară aceste grupuri de celule - cancer difuz coloid (tabel 2, comparație între cele două tipuri). c. Aspecte macroscopice Cancerul de esofag Clasificarea macroscopică a tumorii esofagiene trebuie să descrie aspectele macroscopice al cancerului esofagian corelate cu semnificația clinică. 23 Dacă descrierea macroscopică, de multe ori este făcută similar tumorilor cu alt sediu în tubul digestiv (protruziv, ulcerativ, infiltrativ și combinate), aspectul macroscopic al
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mucină, altele conțin mucina în celulele « inel cu pecete » sau înconjoară aceste grupuri de celule - cancer difuz coloid (tabel 2, comparație între cele două tipuri). c. Aspecte macroscopice Cancerul de esofag Clasificarea macroscopică a tumorii esofagiene trebuie să descrie aspectele macroscopice al cancerului esofagian corelate cu semnificația clinică. 23 Dacă descrierea macroscopică, de multe ori este făcută similar tumorilor cu alt sediu în tubul digestiv (protruziv, ulcerativ, infiltrativ și combinate), aspectul macroscopic al tumorilor esofagiene este oarecum diferit de cel al
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]