273 matches
-
delimitam trei universuri ale Parizienei în care ea se manifestă: 1. universul macrosocial, în care comportamentul social este implicat în situații mondene; 2. universul microsocial, în care conduitele individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana simbolizează depășirea cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând-o la diferite aventuri și extravaganțe: "Cette
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
doilea rând, pot fi considerate drept eșecuri distrugerea anumitor structuri, instituții, evenimente din perioada socialistă care ar fi meritat să fie menținute sau disprețul față de generațiile considerate nereformabile din cauza vârstei la care i-a surprins revoluția. Din punct de vedere macrosocial acest lucru a fost o eroare, iar din punct de vedere individual a fost o injustiție. Nu tot ce a fost clădit, fondat sau inițiat în perioada socialistă este o eroare. Migrația post-1989 este un eșec care afectează țările din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
la grupurile sociale (Durkheim), loc și mediu local (Vidal de la Blanche), vecinătate (sociologia americană), grup de localitate și locuire (R. Maunier) sau solidaritate locală (L. J. Lebret) încearcă succesiv, în diferite contexte ale gândirii, să delimiteze o astfel de scară microsocială cuprinsă între cea a orașului și cea a spațiului domestic. Astăzi conceptul spațiu intermediar, constată Moley, se utilizează în diverse moduri, opus declinului legăturilor sociale, pentru a rezolva un conflict sau pentru a aduce justificări calității unui spațiu colectiv rezidențial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru a rezolva un conflict sau pentru a aduce justificări calității unui spațiu colectiv rezidențial. „Spațiul intermediar”, mai observă Moley, operează între altele și ca mediere interdisciplinară. Acest concept generic, aplicat unor situații diferite, permite deopotrivă acoperirea aspectelor arhitecturale și microsociale, sociologii și etnologii influențând proiectele arhitecturale. Dintre sociologii francezi, după Moley, H. Lefebvre este cel care a avut cea mai mare influență asupra arhitecților. El a propus abordarea „fenomenului urban” pe trei „niveluri”: 1. nivelul M (mixt, mediator sau intermediar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și nicidecum eliminarea definitivă a acestora. Din acest punct de vedere nu se poate stabili o relație de sinonimie cu calitatea schimbărilor propriu-zise. Nu înseamnă că se va viza doar "aranjarea/cosmetizarea" practicilor învechite, ci dimpotrivă. Perspectiva socială La nivel macrosocial se remarcă astăzi un fenomen care va realiza în scurt timp saltul de la o simplă tendință, la un fapt autentic: globalizarea. Analizat din perspectivă socio-economică, conceptul vizează "fuzionarea piețelor naționale cu cele globale și, implicit, dezvoltarea unor surse de muncă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și proiectare managerială. Activitatea de stabilire a obiectivelor unei organizații are un profund caracter managerial, ceea ce face ca responsabilitatea formulării acestora să revină atât managerului organizației cât și echipei acestuia. La nivelul organizației școlare, obiectivele acesteia sunt stabilite, la nivel macrosocial, prin politica educației și reflectă transformările produse la nivel social. La nivel microsocial, al procesului instructiv-educativ, sarcina delimitării unor obiective coerente este a cadrelor didactice, ca agenți ai schimbării, care își vor organiza astfel și resursele materiale, de timp sau
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru a primi suport public" (McCombs, Shaw și Weaver, 1997, p. 71). Media are capacitatea de a crea agenda pentru întreaga comunitate (chiar dacă fiecare individ în parte are o agendă diferită), iar această capacitate este cea mai importantă la nivel macrosocial. Un capitol important al studiilor de specialitate este dedicat legăturii dintre mesajul politic și deciziile cetățenilor; aceasta nu este se pare una directă, ci este intermediată de stimulii proveniți din media. De o relevanță deosebită în contextul analizei de față
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
comunicarea politică. Cadrajele "atrag atenția asupra anumitor aspecte ale realității, menținându-le în obscuritate pe altele, ceea ce produce reacții diferite la nivelul audiențelor" (Entman, 1993, p. 55). Efectul de framing se regăsește atât la nivel microsocial, cât și la nivel macrosocial. Ca macroconstruct, efectul se referă la modurile de împachetare jurnalistică a informației astfel încât să rezoneze cu audiența. Acest lucru nu înseamnă că jurnaliștii încearcă în mod intenționat să manipuleze; ei au nevoie de aceste "ambalaje" pentru a prezenta subiectele într-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de a percepe acest proces; așadar, în esență, este o chestiune de atitudine. Din perspectivă psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului incluziv în sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența practicilor incluzive în educație riscă să rămână în permanență sub semnul întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru incluziune și integrare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența practicilor incluzive în educație riscă să rămână în permanență sub semnul întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru incluziune și integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației în școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe sau care aparțin unor medii sociale defavorizate/marginalizate ; care sunt avantajele, în plan socioeconomic și comunitar, rezultate în urma aplicării practicilor incluzive în sistemul actual de învățământ din țara noastră? Analiza microsocială are în vedere: disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține învățământul de tip incluziv prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor la care predau ; acceptul părinților sau aparținătorilor care au copii în clasele unde se aplică principiile educației incluzive/integrate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
morale de jenă, rușine și vinovăție asociate cu frauda intelectuală au fost analizate în raport cu normele interiorizate de subiecți, dar și în raport cu determinarea motivației de către factorii sociali externi. Efectele perverse generate de fraudă sunt legate și de evaluarea competențelor la nivel macrosocial. Aspectul sesizat ridică o problemă serioasă legată de coeziunea societății românești, privind nu numai relațiile dintre indivizi, dar și relațiile disfuncționale dintre subsistemele sociale. Abordarea dreptății sociale din perspectiva conceptului de dezvoltare este propusă de Fănel Stroe. Sub raport structural
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Cu cât oamenii consideră că există inechitate în relația dintre contribuții și merite, ei iau atitudine, modificându-și raportarea la sarcini, comportamentul și acțiunile. Toate apar datorită injustiției resimțite fie la nivel instituțional, fie la nivel social (micro, mezo sau macrosocial). Cu siguranță că oamenii caută beneficii, fie ele și pur economice sau socio-emoționale, pentru a se defini și a-și împlini aspirațiile. Justiția socială va determina la nivelul indivizilor o interacțiune bazată pe respect, iar injustiția va determina acțiuni care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
socio-politice cu ani întregi din viață. Voi aduce în continuare câteva dintre argumentele analizei capitalismului interbelic românesc, primul cap de pod al capitalismului spre societatea noastră. Aceste perspective rămân în actualitatea istoriei noastre recente și pot fi lămuritoare asupra tendințelor macrosociale recente. Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
comunismului sau una mediată de lecturi și povestiri de viață, realitatea acestuia este încă prezentă în mentalul colectiv și ghidează opțiuni de viață și practici sociale, ceea ce face necesar procesul de conștientizare prin continuarea cercetărilor în domeniu, atât din perspectiva macrosocialului, cât și din perspectiva istoriei orale și a vieții private. Politica de emancipare a femeii și egalitatea de gen de tip comunist a produs distorsiuni și efecte perverse, pe care le percepem și în postcomunism, prin faptul că: • a operat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
comunismului; • a ierarhizat diferențele și rolurile de gen, convertindu-le, astfel, în deficiențe și inegalități construite social; • politicile publice ale regimului comunist au legitimat modelul tradițional al familiei și diviziunea muncii în funcție de gen în spațiul domestic, extrapolat și la nivel macrosocial prin segregarea și ierarhizarea muncii (productive-neproductive) și a domeniilor/ramurilor economice în baza importanței sociale a muncii (industria grea-industria ușoară; "secera și ciocanul"); • politicile pronataliste ale regimului au conservat și consolidat rolurile tradiționale ale femeii de mame și îngrijitoare; • a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare etc.) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial 23. Agenții socializatori exercită presiuni asupra noastră pentru conformarea la modelele de gen-rol convenționale/stereotipe/tradiționale, care dezavantajează prin rigiditatea, segregarea și ierarhizarea rolurilor și a carateristicilor de sex/gen social ("lumea în roz" și "lumea în bleu"). Aceste modele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe de altă parte de interesele educaționale variate ale elevilor și de exigențele formării unui tip unitar și dezirabil de personalitate. Derivațiile curriculare au rezultat, așadar, în faza de formulare a politicii de reformă curriculară, dintr-un set de corespondențe macrosociale între valori și instituții ce se așteaptă să se opereze într-un anumit context de constrângeri. Cele mai importante derivații sunt ariile curriculare, întrucât au o incidență practică fundamentală în școală, și de aceea vor fi considerate în continuare. Implementarea
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
să adopte puncte de vedere, aspirații și interese particulare asupra bunurilor publice? Astfel de interese pot împiedica guvernul și societatea să răspundă la cererile celor dezavantajați, blocuri sociale se pot confrunta în controlul statului. Ceea ce lipsește din explicația transferului efectelor microsociale în efecte macro-politice este o variabilă politică, consideră autorii. Ea ar trebui să cuprindă, la minim, asociațiile politice ce joacă un rol în societate, în compromis, reținere și acomodare a intereselor în competiție. In extenso, ea ar cuprinde întreg cadrul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care pare a constitui deasupra indivizilor vreo unitate nou? ?i independent? se descompune �n ac?iunile reciproce ale indivizilor.� [Cum se men?în formele sociale (1897), op. cît., p.173-174]. De aici aten?ia pe care Simmel o acord? fenomenelor microsociale �n ceea ce au ele evolutiv, ceea ce face din el un precursor al sociologiei vie?îi cotidiene ?i, mai larg, al psihosociologiei. De aici punctul s?u de vedere relativist �n dezbaterea deschis? �n Germania asupra continuit??îi sau discontinuit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul proiectului posibil al sociologiei este aproape �n totalitate explicitat. Exist? adev?rate programe de cercetare: determinismul �faptelor sociale� la Durkheim, comprehensiunea ac?iunii sociale la Weber, conduitele nonlogice la Pareto, formele interac?iunilor microsociale la Simmel, transformarea tipurilor de societate la Ț�nnies� ?i nu-i greu s? mai ad?ug?m ?i alte construc?îi par?iale ale obiectului sociologiei. Am putea spune c? scenă este preg?țiț?, cortina este ridicat?, dar aproape
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
formulă: M�=�M{m[S(M')]}, adic? orice fenomen social M este o func?ie de agregare a ac?iunilor individuale m care depind de structură situa?iei S �n care se afl? actorii, ea �ns??i afectat? de datele macrosociale M'. Prin această, Boudon se opune hoț?r�ț unei tradi?îi �holiste� ?i deterministe. El afirm? c? explică?ia sociologic? implic? luarea �n seam? a ra?ionalit??îi actorilor �inten?ionali� �n situa?îi de interac?iune a c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se confruntă comunitatea. Astfel, proiectul de intervenție reprezintă un factor generator al schimbării ce se implementează în acțiuni concrete, subordonate unor obiective bine definite. În contextul asistenței sociale, proiectul de intervenție poate fi considerat „esența tuturor acțiunilor (...) atât la nivel macrosocial, cât și la cel microsocial” (p. 21). Având în vedere aceste aspecte, semnalăm apariția, la Editura Polirom, 2006, a lucrării Proiectul de intervenție în asistența socială. De la propunerea de finanțare la proiectele individualizate de intervenție. În cele 239 de pagini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de a percepe schimbarea „ca o formă de înțelegere și amplificare a succeselor, a punctelor tari ale beneficiarilor serviciilor sociale, chiar dacă, la prima vedere, există tendința naturală de a observa doar problemele acestora” (p. 21). Proiectarea socială, atât la nivel macrosocial, cât și la nivel microsocial implică parcurgerea unor etape indispensabile atingerii acelor obiective pe care se fundamentează schimbarea. În primul rând, se impune identificarea și estimarea corectă a problemelor sociale, astfel încât caracteristicile acestora să fie ușor percepute: indicatorii care trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
vorbea cu dezinvoltură despre opera sa; care țuțăr cu pretenții de ordonator în cultura franceză ar fi reușit să bareze calea unei conștiințe artistice atât de înalte? Microbul artei se ține de creator mai al dracului decât viciul. În plan macrosocial, un popor care i-ar îndepărta pe aleșii muzelor nu ar face decât să-și transforme în lunecuș pământul de sub picioare. Opera lui Dante va apăra Italia mai bine decât orice super-înzestrată armată italiană; iar dacă, prin absurd, limba operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]