272 matches
-
puțin prevăzătoare, atente, la consecințele 15VIOLENȚA lor. Pe de altă parte, contextul social este influențat de legile și politicile sociale, de serviciile create pentru a preveni sau a interveni în situații de violență. între reprezentările sociale specifice comunităților, la nivel macrosocial, și comportamentele tolerate la nivel microsocial, interuman, și legile și politicile sociale ale țării, există o relație biunivocă, întrețesută. în acest sens, în violența domestică se vorbește despre „gardianul absent”care face posibil atacul agresorului asupra victimei (Mannon, 1997) și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
omului ca individ sau în grup. Ca țintă și victimă a manifestărilor violente, ființa umană este atinsă în corpul său fizic, în sufletul și spiritul său, nu doar aici și acum, ci în continuitatea vieții, în generațiile care vin. Schimbările macrosociale, de-a lungul istoriei, au schimbat oare potențialul de violență al omului? Susanne Karstedt și Manuel Eisner (2009) își pun problema dacă este cu putință și utilă o teorie generală a violenței umane. Violența pare omniprezentă și de o varietate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
efecte distructive asupra persoanei. Nu s-a putut dovedi că expunerea unui grup de indivizi la un anumit tip de experiență psihologică conduce automat, la majoritatea subiecților, la structurarea unei anumite tulburări. Vom considera ca factori de risc la nivel macrosocial acele aspecte ale vieții curente care invalidau așteptările și nevoile firești ale persoanei și grupurilor sociale privind predictabilitatea și continuitatea, securitatea și identitatea (Johnson, Wiechelt, 2004). Cu alte cuvinte, vom descrie câteva provocări ale cotidianului căruia individul și grupul le
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
una dintre țările cu cea mai mare corupție din Europa 1. Numeroase comportamente cu sens de coping în perioada comunistă au rămas în funcție, la 20 de ani după căderea regimului. Sunt aspecte ce dovedesc puterea factorilor stresori cu impact macrosocial de a schimba „personalitatea și modul de a trăi al celor care le-au supraviețuit”(Suedfeld, 1997, p. 857). Cu alte cuvinte, sunt aspecte care dovedesc sindromul de stres posttraumatic de care suferă încă România. 2. Politica pronatalistă Având un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
artificiale (Muntean, Nordanger, Johansen, 2008), se subliniază reziliența indivizilor și a grupurilor și până și vulnerabilitatea persoanei nu mai este văzută doar ca un minus, ci ca un potențial de evoluție, de schimbare în bine, a persoanei. Recunoscându-se efectul macrosocial al unor factori traumatici, a apărut „încercarea de a vindeca o societate traumatizată”care subliniază posibilitatea de „tratare”a unui număr mare de persoane și implicit de prevenire, la cele care nu prezintă încă toate simptomele, „a apariției tabloului complet
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sfârșit: simpla invocare a lor poate să mobilizeze masele, să tulbure societățile sau să le lege. Schimbarea socială, ca o temă, a reprezentat întotdeauna cel puțin o dimensiune latentă a analizelor sociologice fie că ele au fost dedicate micro- sau macrosocialului. Despre identitate s-a spus nu de puține ori că este un subiect emblematic al ultimelor decenii. Tratate laolaltă, cele două teme capătă o relevanță deosebită, deoarece nu trebuie să uităm că actualele schimbări și transformări sociale nu sunt doar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
produc în decursul timpului modificări sau înlocuiri ale unor pattern-uri sau unități cu altele noi". Schimbarea socială ca o temă a fost întotdeauna cel puțin o dimensiune latentă a analizelor sociologice fie că ele au fost dedicate micro- sau macrosocialului. De fapt nici o teorie asupra socialului nu poate pretinde că este adecvată, dacă nu reușește să ofere o explicație pentru variație, transformare și schimbare. Orice analiză a unei teorii, a unei noțiuni sau a unei probleme sociale începe cu o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
exercită în științele sociale este generată în mare măsură de plasarea sa tocmai în centrul acestei dezbateri (vezi Jenkins, 1996:19-28). Așa cum observă și Sztompka (1993), pe de o parte sociologia s-a întrebat întotdeauna care sunt efectele micro-evenimentelor asupra macrosocialului (de exemplu, cum pot schimbările în identificările colective genera sau aplana conflicte) dar și ale macro-fenomenelor asupra micro-socialului (de exemplu, ce efect are globalizarea asupra identificărilor culturale). Pentru a ne forma o primă idee despre conceptualizarea de-a lungul timpului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identităților colective. Cu toate că tinerii români sunt cadrul de referință sau "subiectul" studiului de față, evident, iar ei constituie o categorie extrem de eterogenă, și nu un mic grup social, este rezonabil să păstrăm asumpția existenței unor orientări valorice convergente în funcție de contextul macrosocial. Dacă ar fi să redesenăm figura, noua imagine va fi compusă dintr-o suprapunere parțială (ce în concepția identității de mai sus reprezintă nucleul său) a segmentelor comune C1, C2, Cn. E drept că jocul lui Proteus nu consta decât
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este aceea a numărului faptelor pe care își construiește teoriile. Atât pentruelaborarea ipotezelor, cât mai ales pentru verificarea acestora, este nevoie de un număr suficient de mare de cazuri. În multe situații însă (lucru variabil în mod special în privința fenomenelor macrosociale), sociologul dispune de un număr redus de cazuri. Aceasta face dificilă separarea accidentalului, întâmplătorului de ceea ce este general necesar. Problema numărului este agravată aici de alte două probleme: a interdependenței și a interacțiunii. Problema interdependenței. Pentru a fi semnificative, faptele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însăși structura social-economică a respectivei societăți. Orice fenomen social particular are dinamica sa proprie, cauzalitatea sa „locală”, dar, făcând parte dintr-o societate globală, dintr-un macrosistem, va fi determinat într-o măsură sau alta de structura acestuia. Introducerea structurii macrosociale, ca parametru structural în explicația diferitelor fenomene sociale, reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele din cadrul întreprinderii. A devenit însă clar că nu putem înțelege logica interioară a proceselor psihosociale făcând abstracție de logica globală a societăților din care fac parte acestea. Organizarea macrosocială (socialistă, capitalistă) își pune amprenta asupra tuturor proceselor din cadrul întreprinderii. Identificarea structurii. Adesea, interacțiunea dintre elementele unui sistem duce la stări caracterizate printr-o ridicată compatibilitate reciprocă, la creșterea coerenței interne, luând naștere stări de echilibru care, odată atinse, tind
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În evoluția victimelor delictelor cu violență În România / Petru Iluț, Laura Nistor și Réka Geambașu Vitalitatea Școlii de la Chicago / Aurora Liiceanu și Octavian Rujoiu Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică / Ana Rodica Stăiculescu și Daniela Jitcov Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” / Mircea Agabrian Dezvoltarea comunitară: de la relații familiare la relații active și parteneriate / Sințov Ruslan Atitudinile cetățenilor Republicii Moldova față de modul de funcționare a democrației În societatea moldovenească / RESTITUIRI A. D. Xenopol Despre metodă În științe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evolution of violent crime victims in Romania / Petru Iluț, Laura Nistor and Réka Geambașu The vitality of the Chicago School / Aurora Liiceanu, Octavian Rujoiu Exposure to violence by mass-media: a psycho-sociological perspective / Ana Rodica Stăiculescu and Daniela Jitcov The new macrosocial dynamics and the intergenerational transfers. The French survey „Three generations” / Mircea Agabrian Community development: from familiarity relationships to active and partnership relationships / Sințov Ruslan The attitudes of the citizens in the Republic of Moldova towards the functioning of democracy in
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoric. - Pentru a evita problema dificilă a raportării sociologiei marxiste la materialismul istoric, s-a sugerat că sociologia este totalitatea științelor care studiază diferitele comunități și sfere sociale - ramurile sociologice. Prin urmare, nu o teorie a societății globale, la nivel macrosocial, ci la nivel micro și sectorial. - Sociologia marxistă este o știință a construirii socialismului, fiind astfel asimilată socialismului științific. Un asemenea punct de vedere excludea poziția de știință, subordonând-o complet ideologiei comuniste. Este interesant că a existat un consens
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de analiză decât teoria sociologică a lui Marx Ipoteza 5: Sociologia românească În această perioadă s-a plasat la nivel micro și sectorial, și nu la nivel macro, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria lui Marx și-a concentrat interesul la nivel macrosocial: societățile globale și structura lor (capitalismul, cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o formă comunistă de organizare globală a societății). Teoria sa nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conține ceea ce se numește microsociologie, nici „sociologii de ramură” și nici metodologii specifice de investigare a acestora. Nici urmașii săi, preocupați de schimbarea radicală a realității sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste, abordarea sa de către sociologie fiind periculoasă. Analiza societății globale capitaliste era Îmbibată de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându-se spre nivelul micro și sectorial, sociologia românească s-a diferențiat de marxism deopotrivă ca tematică și ca metodologie. „Socialismul științific” și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cultuale ale migrării de la sat la oraș și din agricultură În industrie, abordări monografice ale unor sate/orașe/zone. Diferența Între sociologia românească și marxism a fost și una legată de metodă. Marxismul dezvoltase o metodologie specifică a abordării macrosociale (analiza structuralistă): cum se explică societatea globală și modul În care structura globală determină sectoarele societății. Filosofia marxist-leninistă dezvoltase o metodologie teoretico-ideologică, dogmatică, adaptată analizei textelor clasice și a documentelor de partid. Sociologia occidentală, plasată În mod decisiv la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mod special, În sociologia occidentală. Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat spre cercetarea empirică a realității sociale și spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial. Pentru această direcție, sociologia occidentală era atractivă din mai multe puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cantitativ-calitativiste, ci ilustrează și preocuparea Școlii În legătură cu politicile publice, cei doi autori, pe baza unor evidențe empirice semnalizând intervenții posibile În politicile de sănătate publică; Tang și Perish (2000) aleg oarecum drumul invers, studiul lor bazându-se pe analiza consecințelor macrosociale, macroeconomice asupra vieții cotidiene individuale; În final, opera lui Abbott (1999), dedicată aniversării centenare, Însumează importanța unor puncte de cotitură din istoria Școlii (de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În rândul albilor, de regulă, homofili. Populația hispanică pare a fi, În acest context, o punte de legătură Între cei doi poli rasiali, În sensul că este mult mai heterofilă În relațiile sexuale, deopotrivă cu negrii și cu albii. Schimbări macrosociale vs. microsociale. Testarea unui model teoretic O carte remarcabilă a doi cercetători, Wenfgang Tang și William L. Parish (2000), referitoare la procesele de schimbare economică, socială și politică din China ultimelor decenii ale secolului XX, reprezintă o amplă și cuprinzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
albilor, de regulă, homofili. Populația hispanică pare a fi, În acest context, o punte de legătură Între cei doi poli rasiali, În sensul că este mult mai heterofilă În relațiile sexuale, deopotrivă cu negrii și cu albii. Schimbări macrosociale vs. microsociale. Testarea unui model teoretic O carte remarcabilă a doi cercetători, Wenfgang Tang și William L. Parish (2000), referitoare la procesele de schimbare economică, socială și politică din China ultimelor decenii ale secolului XX, reprezintă o amplă și cuprinzătoare abordare a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ultimelor decenii ale secolului XX, reprezintă o amplă și cuprinzătoare abordare a diferitelor aspecte și dimensiuni ale existenței sociale. Întrebarea și preocuparea centrale ale semnatarilor cărții sunt de factură teoretică și se referă la posibilitatea existenței unor consecințe ale sistemelor macrosociale, economice și politice asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene la nivel individual. Lucrarea pornește de la o succintă prezentare a două mari teorii și abordări concurente care modelează și prezintă problematica de mai sus În mod diferit: teoria lui János Kornai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modelului teoretic elaborat de acesta (dar cu importante contribuții din partea lui Hayek, Hollander, Lindblom, Wiles, Elmann sau Iván Szelényi), sistemele macroeconomice (În prezentul context fiind vorba, În primul rând, despre cel socialist și capitalist) exercită o puternică influență asupra organizării microsociale a vieții individuale, determinând caracterul și miza relațiilor dintre indivizi și grupuri sociale, precum și „șansele de viață” ale membrilor diferitelor categorii și grupuri. Teoria lui Kornai poate fi mai lesne Înțeleasă În contrast cu modelul concurent, cel dezvoltat, În principal, de Alex
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]