KorAP: Find »[drukola/base=maestru & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...755 >

18,872 matches

Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143

de pe bulevardul Metalurgiei din Berceni-sud privirea maestrului se îndrepta mereu înspre Ardealul său drag, înspre Bradul celor ce scormoneau măruntaiele pâmântului, după aurul tuturor durerilor. În Ziua de 15 februarie 1992 zările acelea s-au surpat pentru totdeauna peste pleoapele maestrului. Artistul, la cei 95 de ani ai săi, se retrăgea sărac să se odihnească în umbra înghețată a cimitirului Bellu. Își dorise atât de mult, ca la aniversarea a 90 de ani de viață să realizeze o retrospectivă în Sala

TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135

transfigurat și transfigurator - prin discipoli. În deceniul în care apăreau „Jurnalul de la Păltiniș” și „Epistolarul”, Andrei Pleșu publica - mai întâi fragmentar, în anul 1987, în „Viața Românească”, apoi integral, la Editura „Cartea Româneasca” (1988) - un eseu datorat, mărturisește autorul însuși, maestrului: „Dacă nu l-aș fi cunoscut, n-aș fi putut scrie această carte. Dacă l-aș fi ascultat, n-aș fi scris-o“. Descinzând, cu experiența înălțimilor și nu fără orgoliul (ceea ce ar putea echivala cu umilitatea) apostolatului, din Păltinișul

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644

Rohmer l-a cunoscut prin prietenul ei Jean Pîrvulescu, un român cu o biografie fabuloasă, fugit din România anilor 50, traversînd Dunărea înot, ezoterist, ocultist, inițiator al unei mișcări filozofice avînd și azi adepți ce-l urmează ca pe un maestru, autor a 10-15 cărți apărute în Franța... Am avut șansa să-l cunosc pe Jean Pîrvulescu în primăvara acestui an, în apartamentul Aurorei din Paris, ca un bonus al șansei de a fi ajuns la Paris tot datorită Aurorei și

DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
Corola-blog/BlogPost/374351_a_375680

încercăm o mare decepție ca atunci când socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Demersurile programatice, ritoase nu se regăsec în producțiile acestora, cel mai adesea, înoielnice, iar adepții, presupușii lor adepți, lipsesc cu desăvârșire ( ei fiind și maeștri și discipoli... concomitent !). De la Alter ego-ul flușturatic și cosmopolit a lui Baghiu, la ospiciile lui Vlașin ( unde deprimarea seamănă, mai degrabă, cu paranoia ), până la aspirațiile barbare de cotonogire a esteticului, nutrite de Ianuș, nu avem altceva decât intenții, orgolii nemăsurate

3 CURENTE LITERARE MINUSCULE ȘI MANIFESTUL SUBLIMISMULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1482118923.html [Corola-blog/BlogPost/374351_a_375680]
Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641

că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN, în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire cu numele împăratului roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atunci, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este

BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646

Fură invitați și ceilalți demnitari la masă. Începu o muzică celestă și se iviră grupuri de dansatori care încântară mesenii cu jocurile lor vrăjite. Mărțișor încerca să priceapă tâlcul întorsăturii: - Ce-o fi vrând împăratul? Lăudă bucatele, glumi cuviincios cu maestrul Rază de Vis, lăsându-se amețit de parfumul împrăștiat de el. Lăudă bunătatea și generozitatea împăratului, care îl întrebă: - Mulțumiți băieții? - Vestită-i bunătatea voastră, pentru care noi vă mulțumim! răspunse Mărțișor. - Desigur că prezența voastră e plăcută, dar treburile

MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
Așa-i, nu m-am gândit la asta, zise întristată Primăvara, dar tu, ca un grijuliu părinte, vei ști ce trebuie să faci! - Lăsați că mă îngrijesc eu, Majestate! sări căpitanul Zefir. Eu voi organiza plecarea vestitorilor și propun ca maestrul Rază de Vis să organizeze petreceri în Grădina Fericirii Veșnice în cinstea prietenilor noștri și a scumpei noastre prințese. Toți cei de față izbucniră în urale de bucurie, când auziră de petreceri. Și împăratul se bucură, zicându-și că știe

MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627

slujitori. Dar împărăteasa avea o întreagă rețea de vrăjitori-spioni conduși de unul mătăhălos, negru, cu nasul mare și ascuțit, cu ochii mici și vicleni, totdeauna îmbrăcat într-un frac negru lucitor, căruia îi ziceau Negru-Cioară. Împărăteasa îl alinta spunându-i „Maestrul Ciorică”. Cartierul general îl aveau într-un turn din Palatul de Gheață Veșnică, iar când aveau câte o misiune se prefăceau cu toții în ciori, comunicând între ei mesaje cifrate, prin diferite cârâieli. Și tot așa: - Crau! la piață, crau! pe

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
cu toții în ciori, comunicând între ei mesaje cifrate, prin diferite cârâieli. Și tot așa: - Crau! la piață, crau! pe stradă, crau! pe un stâlp de telegraf, de nici nu bănuiau bieții oameni ce cârâie dumnealor. Zbârnâiau întruna mesajele cifrate la maestrul Ciorică, iar acesta, extrem de îngrijorat, întocmi un raport minuțios despre starea tulbure din țară. În scurt timp se pomeni strigat la împărăteasă: - Să vină maestrul Negru-Cioară! Alergă speriat pe coridoarele palatului și se înclină adânc când intră în sala tronului

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
telegraf, de nici nu bănuiau bieții oameni ce cârâie dumnealor. Zbârnâiau întruna mesajele cifrate la maestrul Ciorică, iar acesta, extrem de îngrijorat, întocmi un raport minuțios despre starea tulbure din țară. În scurt timp se pomeni strigat la împărăteasă: - Să vină maestrul Negru-Cioară! Alergă speriat pe coridoarele palatului și se înclină adânc când intră în sala tronului. - Apropie-te, maestre, apropie-te! rânji împărăteasa. Tremurând, aplecat și cu pași mici, maestrul se apropie de tron. Bâigui: - La dispoziție, Majestate! - Maestre Ciorică, ia

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
acesta, extrem de îngrijorat, întocmi un raport minuțios despre starea tulbure din țară. În scurt timp se pomeni strigat la împărăteasă: - Să vină maestrul Negru-Cioară! Alergă speriat pe coridoarele palatului și se înclină adânc când intră în sala tronului. - Apropie-te, maestre, apropie-te! rânji împărăteasa. Tremurând, aplecat și cu pași mici, maestrul se apropie de tron. Bâigui: - La dispoziție, Majestate! - Maestre Ciorică, ia raportează care este starea de spirit a supușilor? - Sunt veseli și fericiți, Majestate! Vă transmit urale de bucurie

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
țară. În scurt timp se pomeni strigat la împărăteasă: - Să vină maestrul Negru-Cioară! Alergă speriat pe coridoarele palatului și se înclină adânc când intră în sala tronului. - Apropie-te, maestre, apropie-te! rânji împărăteasa. Tremurând, aplecat și cu pași mici, maestrul se apropie de tron. Bâigui: - La dispoziție, Majestate! - Maestre Ciorică, ia raportează care este starea de spirit a supușilor? - Sunt veseli și fericiți, Majestate! Vă transmit urale de bucurie și mulțumire pentru fericirea pe care le-ați adus-o. Numai

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
Să vină maestrul Negru-Cioară! Alergă speriat pe coridoarele palatului și se înclină adânc când intră în sala tronului. - Apropie-te, maestre, apropie-te! rânji împărăteasa. Tremurând, aplecat și cu pași mici, maestrul se apropie de tron. Bâigui: - La dispoziție, Majestate! - Maestre Ciorică, ia raportează care este starea de spirit a supușilor? - Sunt veseli și fericiți, Majestate! Vă transmit urale de bucurie și mulțumire pentru fericirea pe care le-ați adus-o. Numai că... - Numai că? - Numai că unii au vrut să

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
Nu le dau nimic! Și voi? Ce le-ați dat? - Le-am dat. Au avut grijă Viscorilă și Nămețilă. I-am ajutat și eu cu cioroipanii. Acum sunt în Valea Troienelor. - Așa... răsuflă Iarna. Să fie fericiți! - Numai că... murmură maestrul... - Ce mormăi? Se răsti Iarna. Ce... numai că?... - Păi... au scăpat câțiva. Au spus la alții... ăia... altora... Și uite-așa! Acum toți cârtesc. - Ce fac? - Cârtesc! Adică... mârâie... - Mârâiee? țipă împărăteasa, ridicându-se turbată. Așa stau lucrurile? Începu să

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
și le-am pus ciucuri de cristal la uși, flori de argint la ferestre. Mi-am aruncat blănurile pe semănăturile lor. Da’, câte nu le-am făcut? Numai să fie fericiți! Și acum? Lacomii! Nărozii mei cârtesc? Mârâie? - Majestate, bâigui maestrul Negru-Cioară, zic că slujitorii Măriei Tale își fac de cap. - Cum își fac de cap? se încruntă împărăteasa, urcându-se din nou pe tron. - Spun că le strică gospodăriile și le prăpădesc averile. Vor să vină cu o jalbă, să

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
dau strălucire briliantelor Măriei Voastre. - Taci, tîmpitule! N-am nevoie de Soare ca să strălucesc. Am destulă putere să orbesc pe oricine, inclusiv să luminez întunericul prostiei tale! Iritată, împărăteasa dădu un ordin nervos: - Imediat să vină la mine toți slujitorii! Maestrul Ciorică, bătu călcâiele, făcu o plecăciune adâncă și se retrase în viteză. Ceilalți doi înțepeniră în poziția de drepți. Negru-Cioară transmise gâfâind porunca, iar croncănitorii speriați și zburliți începură să cârâie haotic prin tot palatul. Mai ales în Valea Troienelor

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
înfăptuit după planurile arhitectului Ghețianu, artistul favorit al Iernii, cu scopul de a îngrozi pe cei care erau invitați în această sală. Intrară smeriți toți slujitorii, se înclinară adânc în fața tronului și se așezară la masă, fiecare după rangul său. Maestrul Ciorică rămase la intrare, întări straja de Fulgoi și Țurțurași (soldații din corpul de gardă) cu vreo două duzini de corbi croncănitori, transformați în flăcăi mătăhăloși în costume de sportivi, având clonțuri de oțel pe sub haine. Lupul Colț Fioros fu

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
și orașele, fură de la supuși toate bucatele de prin piețe, beciuri și depozite, din case și hambare! Scotocește toate adăposturile, toate ascunzișurile! Dacă ți s-o împotrivi careva, să le faci capul țăndări și picioarele butuci! Știi tu cum! Tu, maestre Negru Cioară, ia-ți armata de cioroi și cară la palat toate bunătățile smulse de la supuși. Tu, Nămețilă, mototolule, cutreieră în lung și-n lat împărăția și îngroap-o în nămeți, ca nimeni să nu mai miște prin locurile astea! Și

MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947

o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independență, poartă semnătura pictoriței Ioana Teodora Duță, fiica maestrului, studentă la Facultatea de Arte Frumoase din București. Armura a fost creată în cadrul curentului istoric al secolului XVI și se înscrie în nevoia de patrimoniu a muzeului, fiind realizată la cererea directorului instituției, arhitect Florin Scărlătescu. Doresc să adaug și

ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
patrimoniu a muzeului, fiind realizată la cererea directorului instituției, arhitect Florin Scărlătescu. Doresc să adaug și câteva din amănuntele de culise din perioada lucrului la armură, care sporesc armonia exponatului, completînd firesc și discret bagajul ei de valoare. De pildă, maestrul a trudit o lună și jumătate în garajul nepoatei sale Evelin Catană. Cu grijă și cu implicare în demersul artistic, ea l-a sprijinit în alegerea materialului, două fiice ale Evelinei, Ruxandra și Cristina au văzut zi de zi cum

ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independență, poartă semnătura pictoriței Ioana Teodora Duță, fiica maestrului, studentă la Facultatea de Arte Frumoase din București. Armura a fost creată în cadrul curentului istoric al secolului XVI și se înscrie în nevoia de patrimoniu a muzeului, fiind realizată la cererea directorului instituției, arhitect Florin Scărlătescu.Doresc să adaug și

ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
patrimoniu a muzeului, fiind realizată la cererea directorului instituției, arhitect Florin Scărlătescu.Doresc să adaug și câteva din amănuntele de culise din perioada lucrului la armură, care sporesc armonia exponatului, completînd firesc și discret bagajul ei de valoare. De pildă, maestrul a trudit o lună și jumătate în garajul nepoatei sale Evelin Catană. Cu grijă și cu implicare în demersul artistic, ea l-a sprijinit în alegerea materialului, două fiice ale Evelinei, Ruxandra și Cristina au văzut zi de zi cum

ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
este aderentă, permite articularea trupului, astfel încît aceasta și cavalerul-artsist sunt organic uniți într-o structură omogenă pe soclu, iar linia importanței istorice le va menține verticalitatea. Ea este rezultatul unei munci greu de destăinuit, responsabilitatea și marea disponibilitate a maestrului au trebuit să se adapteze înțelegerii organice, proporțiilor și fidelității în redarea anatomiei unui model de armură al secolului XVI. Între celelalte exponate, armura de doi metri se distinge printr-un impact estetic special și o formă de tactilitate în

ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
celelalte exponate, armura de doi metri se distinge printr-un impact estetic special și o formă de tactilitate în care profesionalismul, talentul, inspirația, dar și profunzimea prelucrării aliajului pot fi citite de către privitor exact cum se citește amprenta digitală, pentru că maestrul a realizat o armonie perfectă între înălțime și soclu, între tehnică și model, între controlul riguros și sensibilitatea artistică, de așa manieră încît armura răspunde interesului pentru arta înaltă, se află în datele materiale și spirituale pe care și le-

ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
am în vedere ultimile lucrări de factură monumentală: statuia din bronz a fotbalistului Dobrin, de 2,5 metri înălțime și altorelieful confecționat din 74 de kg de bronz, care personalizează Instituția Hidroelectrica din Curtea de Argeș. Acestea și multe alte lucrări ale maestrului, amplasate în diverse localități ale țării sînt o intruziune, cu impact estetic deosebit în ambientul postmodern al orașelor. Stil, expresivitate, dinamism, severitate și responsabilitate, arta maestrului Traian Duță poartă în spirit particular o deschidere spre monumental, prin implicarea sinelui, prin

ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]