1,935 matches
-
iubitei și pe care tot încearcă zadarnic să o prindă (mi-a amintit de iepurele din Tinerețe fără bătrânețe... al lui Ispirescu, motiv des întâlnit în basmele populare românești), istoria prințesei care nu a putut fi lecuită de toți astrologii, magii și vracii din regat, aceștia pierzându-și pe rând capul, din simplul motiv că prințesa nu suferea de nimic, fiind doar îndrăgostită, găsirea miraculoasă a unei comori, așteptarea soției iubitoare - condimentate, ici-colo, cu câteva povești cu nuanță erotică -, toate fac
Vargas Llosa, dramaturgul, actorul by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3303_a_4628]
-
e mai cu seamă antilirismul din ultimul vers, față de care, la un moment dat a protestat (în termeni rudimentari, un politician din Comisia de Învățământ a Parlamentului 33): „Uneori mai regret epoca beat/ când stam cu auzul aplecat peste un mag hârbuit/ să ascult râgâituri la chitară/ Eram alcătuit din tricou, blugi, idei, pancarte, amor, ochelari/ pentru toate casele eram o înghițitură ușoară/ după festinul cu numere mari./ Azi stau înghesuit într-un transportor blindat/ și prin vizor defilează băieții cu
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
p. 12 33 Cf. George Ardeleanu, „Hermeneuticile” doamnei Lia Olguța Vasilescu, în „Observator cultural”, nr. 360/ februarie 2007. 34 Florin Iaru, Înnebunesc și-mi pare rău, București, Cartea Românească, 1990, p. 67. 35 Cum ar fi, de pildă, chiar cuvântul „mag”, o abreviere colocvială, în epocă, a lui „magnetofon”. 36 În „Fracturi”, nr. 2/ 2001. Acest eseu a beneficiat de sprijinul financiar al Programului de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007-2013, cofinanțat de Fundația Socială Europeană, cu numărul POSDRU/107 1.5
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
a exemplificat multă vreme realizările acestei filosofii, care promitea faimă, bogății și o cunoaștere de profundis a tuturor arcanelor lumii, elevul lui Aristotel ajungând să discute de la egal la egal, spune legenda, cu gimnosofiștii Egiptului, cu brahmanii Indiei și cu magii Persiei. În numele lui Aristotel și sub notorietatea Împăratului Alexandru, Evul Mediu a răspândit o întreagă literatură apocrifă cu pretenții esoterice, iar Renașterea, în avântul ei perenialist, de regăsire a filosofiei de dinainte de filosofie, a mers și mai departe, descoperind în
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
onorific al filosofiei“11. Poate chiar fără să știe, poporul român are un astfel de erou. Câți oare mai știu astăzi că toată tradiția filosofiei oculte a Occidentului s-a clădit pe renumele lui Zamolxis, primul autor al filosofiei oculte, magul pe seama căruia s-a pus o altfel de înțelegere a lumii, diferită de atitudinea luminoasei Elade și de pretențiile ei că orice adevăr poate fi convertit la concept și fixat în idee. Astăzi, niciun ocultist nu poate uita că Agrippa
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
Balzac, Tolstoi (cathartic, moralist, romantic-creștin ca Wagner), sau, în dramă, Ibsen - asemănător cu Wagner mai ales la bătrânețe („în oboseala lor maiestuos-sclerotică, cu toate mijloacele devenite acum automatisme, cu amprenta lor tardivă de rezumat, privire în urmă, autocitare...”). Bătrîni meșteri-vrăjitori, „magi din Nord” - dar această etichetă de vrăjitor i se potrivește și lui Thomas Mann. Forța care înalță opera lui Wagner mult peste nivelul tuturor dramelor muzicale dinaintea lui ar fi, crede autorul Muntelui vrăjit, de căutat și în psihologie: „Când
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
că magia lui Zamolxis este medicină sufletului (magiam Xamolsidis esse animi medicinam) prin care se obține liniștea sufletului, precum sănătatea pentru trup”vii. Poemul publicat la Paris dovedește că faima getului depășea la anul 1505 granițele Italiei, acolo unde mitul magului Zamolxis a renăscut prin traducerile lui Ficino și, mai ales, prin Discursul lui Pico. După ce Parisul a fixat-o în erudite versuri, faima filosofului get va trece la anul 1509 în Germania, unde Agrippa începe acum să scrie cele trei
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
rămasă în manuscris, vor duce renumele lui Zamolxis până în „marea renaștere” a filosofiei oculte din secolul al XIX-lea, cănd ocultiști de vază ai momentului, precum Fabre d’Olivet sau Saint-Yves d’Alveydre, vor resuscita în Occident venerarea pioasa a magului get. Renumele lui Zamolxis era deci la apogeu în 1509, anul în care Agrippa schițează cuprinsul tratatului sau în trei cărți Despre filosofia oculta, consacrându-i pe Zamolxis și pe Zoroastru că cei dintâi autorii ai filosofiei oculte. Este anul
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
explicativ, iar personajele din storia rafaelita nu pot avea astăzi decât girul hermeneuților și al istoricilor. Una din primele încercări de identificare a personajelor datează din anul 1550 și aparține chiar lui Văsari, istoricul identificându-l aici, printre alții, pe magul Zoroastru, personajul din grupul din dreapta, îmbrăcat în alb și „ținând o sferă a cerului în mână”xi. În mod cât se poate de natural se naște atunci întrebarea: de ce nu ar fi figurat pictorul aici, printre cele 56 de personaje
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
xi. În mod cât se poate de natural se naște atunci întrebarea: de ce nu ar fi figurat pictorul aici, printre cele 56 de personaje, din care circa jumătate au fost identificate, si pe celalalt prim autor al străvechii filosofii, pe magul Zamolxis...? Înainte de a revendică numele lui Zamolxis, personajul nostru ar trebui să îndeplinească o minimă cerință iconografica: să fie îmbrăcat tot în alb, precum Zoroastru, toga praetexta fiind aici simbolul rafaelit menit să sublinieze și să individualizeze calitatea de mag
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
magul Zamolxis...? Înainte de a revendică numele lui Zamolxis, personajul nostru ar trebui să îndeplinească o minimă cerință iconografica: să fie îmbrăcat tot în alb, precum Zoroastru, toga praetexta fiind aici simbolul rafaelit menit să sublinieze și să individualizeze calitatea de mag, de sacerdot al anticelor mistere. În afară de Zoroastru, un singur personaj îndeplinește acest criteriu, fiind în întregime îmbrăcat în alb. El a fost acceptat (ius non scripta) de toate siteurile de popularizare de pe Internet, în frunte cu Wikipedia, fără a se
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
că va năvăli peste tine!” - strecura deja un evantai de semnificații. În schimb, este remarcabilă abilitatea cu care Dan Stanca construiește un destin multiplu, rezolvând problema supraviețuirii prin recursul la textul matein instrumentat ca terapie esoterică. De asemenea, scena liturghiei magilor este încântătoare. Catedrala moscovită devine un centru al alchimiei profetice. Dan Stanca unește poetic psihologia trecutului cu apocalipsa imediatului. Cititorii fideli prozei lui Dan Stanca vor regăsi în roman obsesii și preocupări mai vechi, precum lumea jurnaliștilor, teoriile conspiraționiste, sexualitatea
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
Poezii. Antologie și postfață de Nicolae Manolescu. Bibliografie de Ion Nistor. București, Editura Minerva, 1971, 310 pagini. (Arcade). Eseul la care face trimitere Dinu Pillat - Arghezi, poet nereligios, una dintre cele mai convingătoare înțelegeri și interpretări a poeziei filosofice a Magului de la Mărțișor, a fost inclus de sagacele critic în Teme. [Volumul 1]. [București], Editura Cartea Românească, [1971], p. 145-179. 5. Alexandru George - Marele Alpha. [București], Editura Cartea Românească, [1970], 197 pagini. 6. Pompiliu Constantinescu - Tudor Arghezi. București, Fundația pentru Literatură
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
Barbu Cioculescu Magicianul scoate din joben o familie de iepuri albi, nu și o cămilă, magul părăsește ieslea unde-l condusese steaua, demiurgul făurește planete care se vor stinge, poetul trece cuvintele prin pereții oglinzii, de unde revin miraculos eterne. Ceea ce presimte și lectorul deschizând amplu volum din seria Opera omnia, a Editurii Moldova, din Iași, al
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
în de plin, de continua muzică a construcției/ de construcție. Un enorm confort rezultă din acest joc de mâini în care placida realitate - chemată, deci, pe numele mic - transcende în imposibile ipostaze. Un profet dezabuzat, cu țâșniri de juvență, un mag în nesigure raporturi cu divinitatea, păpușar de intermundii, pașnic pieton al universului, cu domiciliu în „Amarul târg” se dovedește a fi unic expert în mutația regnurilor. Cu toate că trupul este tandrețea unei așteptări, iar din cotidian eul culege majestuoasele resturi ale
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
grijă un covor frumos ca să-L veselească pe Pruncul Hristos. Fulgi de nea îi vestesc sorții că El nu e robul morții ! Și-au țesut cu grijă un frumos covor ca să nu-și rănească Pruncu-al Său picior și să nimerească magii mândrul loc unde-au înflorit florile de foc. Fulgi de nea îi vestesc sorții că El nu e robul morții ! Ca să nimerească magii mândrul staul și să-I pună-n față florile de aur. Să găsească ieslea unde a venit
Colind cu zăpadă by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/2919_a_4244]
-
au țesut cu grijă un frumos covor ca să nu-și rănească Pruncu-al Său picior și să nimerească magii mândrul loc unde-au înflorit florile de foc. Fulgi de nea îi vestesc sorții că El nu e robul morții ! Ca să nimerească magii mândrul staul și să-I pună-n față florile de aur. Să găsească ieslea unde a venit Cel Ce ne-a salvat cu al Său colind. Fulgi de nea îi vestesc sorții că El nu e robul morții!
Colind cu zăpadă by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/2919_a_4244]
-
că toată această aducere a arcanelor oculte într-o vie de bohème depășea caracterul juvenil-parodic, vizibil, de pildă, în cazul „pahucilor” lui Urmuz. Aici, jocul adulților este purtat în numele unei mistici a artei, reamintind de „ocultismul monden” lansat de Péladan, magul care și-a făcut un crez din regăsirea valențelor soteriologice ale artei, obturate de hiperrealismul și utilitarismul științelor secolului al XIXlea. Moda artistului boem tocmai fusese lansată de excentricul și prolificul Péladan, care propunea o art de vivre ce amesteca
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
Singer-Polignac și fiica unui mare industriaș, Augustine (Toche) Bulteau. În mână cu „biblia” lui Péladan, L’Art idéaliste et mystique (1894), acestea reinventau o mistică a artei pe malurile Senei, avându-l ca maestru pe cel care se autointitulase „noul mag babilonian” și „heraldul misticii frumuseții, a misticii artei”. Cultul extravagantului Péladan făcea ravagii nu doar în Paris, dar și pe malul Dâmboviței, acolo unde avem cazul beizadelelor bucureștene care i-au prilejuit lui Mateiu Caragiale romanul Craii de Curtea-Veche. E
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
Annia. Nu-s de ingorat nici Afinitățile (s)elective devenite, după un deceniu, efective și nici Dublul regim (diurn/nocturn) al presei, unde un pasaj oarecare se poate citi că o poezie virtuală a ironiei. Astfel, publicitatea e "că Simon Magul: nu zboară, ci zburătăcește, făcîndu-ne să rătăcim că fluturii, din floare-n floare, (sau, dacă vreți, din Bloom în Bloom!), - iar nopțile, în spot în spot." Și aici închei. Caleidoscop 10 sub "monoftalmu' Lunii", cu cele 7 "teme flu", cu
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
într-un lan cu lavandă, Iolandă! Fără escale, precum Socrate în vetustele sale sandale arhetipale m-am prezentat la Chișinău pentru poeticul sinedriu. Candriu m-am trezit citat pe lista poeților favoriți ai lui Vladimir Putin (semăn, este adevărat, cu magul Grigorie Rasputin - am fost confundat cu Evghenie Evtușenko sau cu Eugen Cioclea?) (Fusei, recent, la Alba-Iulia, pe altă listă! Avui ocazia să recitesc, în original, gravată în marmură, Proclamația Regelui Ferdinand Întregitorul Dincolo de Prut îmi amintii în câmpul minat din
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca! Singur la judecata Înaltului, Marele Arhitect
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
românul plânsu-mi-sa. în limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, în românește voi mărșălui încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE... când ne mai bate bunul Dumnezeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș a fost deschisă Expoziția de Carte a Editurii Academiei Internaționale Orient-Occident (peste 500 de titluri), precum și Expoziția de Artă: 400 de Gravuri Originale (dedicate Sonetelor lui Mihai Eminescu). A fost lansată Antologia plurilingvă: Poesys 17 * Magi și Muze (vol. I și vol. II), precum și alte 10 volume de poezie și proză editate cu prilejul Festivalului. în noaptea de 11 iulie 2013, în saloanele Hotelului Posada din Curtea de Argeș (gazda tradițională a oaspeților Festivalului) au fost sărbătoriți cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]