236 matches
-
suprafață stabilită fiecărei familii { după numărul brațelor de muncă }. Normele de producție și evidență zilelor de muncă au dispărut, plata colectiviștilor făcându-se în cote procentuale din producția realizată. Toamnă, în tarla există cantar și, în prezența funcționarilor CAP-ului { magazioner, brigadier etc. } se cântarea producția { aceasta se corectă cu un procent de umiditate discutabil } și se achită direct cota procentuala ,care avea limite între 10 și 20 %, funcție de cultură . Pentru cartofi procentul avea limită minimă, respectiv 10%, în timp ce porumbul se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Banque de Belgique pour l´Étranger”, apoi a lucrat în contabilitate la firma unui unchi, comerciant de cereale. După serviciul militar într-o unitate de cavalerie, a ajuns la București, unde a lucrat, întâi la magazinul unui văr, apoi ca magazioner la fabrica de mătase "Royal". În 1938 s-a căsătorit cu o contabilă, Liza Marcusohn, și în același an și-a pierdut locul de muncă în fabrică probabil din cauza noii legislații antievreiești introduse de guvernul Goga-Cuza. În anii 1938-1939 cuplul
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]
-
putea pătrunde în birourile I.C.S.M.D. Acolo este găsit cadavrul șefului Serviciului Comercial, care fusese omorât în seara trecută. În același timp, Căpșună cercetează împrejurimile, împreună cu câinele Costel, și îl arestează pe Dumitru Procop (Constantin Rauțchi), un individ care lucrase ca magazioner la cantina I.C.S.M.D. până în urmă cu șase luni, când fusese concediat pentru că sustrăgea alimente din magazia cantinei. Șapca acestuia plină de sânge i se găsește pe strada Parfumului nr. 114, iar urmele lăsate de pantofii săi coincid cu urma de
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
produse finite pentru propriul beneficiu ca și pentru a obține favoruri de la superiori. Drept rezultat, condamnații trebuiau sa muncească și mai mult pentru a acoperi diferențele. Administratorii și "oploșiții" (condamnații desemnați să facă de seviciu în lagăr, precum bucătarii, brutarii, magazionerii) furau din medicamente, îmbrăcăminte și din stocurile de alimente. În unele lagăre se practica selecția: cănd prizonierii se încolonau pentru plecarea în schimburi, ultimul sosit era împușcat ca să fie exemplu pentru ceilalți sau i se confisca pentru acea zi. Neîndeplinirea
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
primește o nouă mustrare, de data aceasta pentru lipsă de interes în activitate. La sfârșitul lui 1974 este mutat în funcția de inspector principal la Serviciul de Cadre al întreprinderii, iar în aprilie 1975 este retrogradat în funcția de simplu magazioner. În 1980, de pe această funcție și după realizarea vechimii în muncă, colonelul Pavel Aranici este pensionat. Între 1963 și 1980, declinul profesional al carierei lui Aranici este dublat de un declin salarial: de la 2.550 lei în 1963, la 1
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
această funcție și după realizarea vechimii în muncă, colonelul Pavel Aranici este pensionat. Între 1963 și 1980, declinul profesional al carierei lui Aranici este dublat de un declin salarial: de la 2.550 lei în 1963, la 1.790 lei ca magazioner. La jumătatea anilor '80, Pavel Aranici mai primește o lovitură prin decesul mamei sale, Iuliana Aranici. După Revoluția din 1989, Aranici se înscrie în filiala din Brașov a nou înființatului Partid Socialist al Muncii (P.S.M.), urmaș al P.C.R., condus în
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
este capturat de oamenii lui Gorm-gil-Grom și vândut că sclav pe "Vântul din Sud", unde ajunge la galere. Cunoștințele dobândite în perioada uceniciei că preot îi permit să ajute corabia și echipajul ei să se îmbogățească. Ajuns în poziția de magazioner, are grijă că sclavii să fie mai bine îngrijiți decât înainte, ceea ce-i atrage simpatia acestora. Când are loc o revoltă care duce la scufundarea "Vântului din Sud", el este salvat de cei cu care se împrietenise. Împreună, ei pornesc
Jumătate de rege () [Corola-website/Science/335479_a_336808]
-
la 13 mai 1954, după ce mai efectuase încă 100 de zile supliment față de cei 4 ani de condamnare oficială. Întors în București, ca fost deținut politic nu i s-a permis sa se angajeze decât ca om de serviciu, portar, magazioner de șantier și abia după un timp, contabil și pedagog pentru elevii de liceu. Deși avea interdicție de a publica, a reușit totuși să publice câte ceva în revistele Rebus și Urzica, folosind pseudonime precum Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
o culpă curentă în epocă: "activitate intensă contra clasei muncitoare", fiind vizată evident, înființarea acelei grupe speciale. Traian Borcescu a fost pus în libertate în 13 aprilie 1964, grațiat prin Decretul nr. 411/1964. După eliberare, a fost angajat ca magazioner la întreprinderea de panificație Spicul, până la pensionare. După evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de colonel în retragere. În iulie 1999, Mariana Conovici și Octavian Silivestru, de la Societatea Română de Radiodifuziune au realizat un interviu cu Traian
Traian Borcescu () [Corola-website/Science/333277_a_334606]
-
muncitor necalificat, zilier etc. Începând din 1952, atâl el cât și soția și socrul său au fost urmăriți și anchetați de organele de securitate, propunându-se chiar arestarea lor. Cu ajutorul colegilor, în anul 1954 a reușit să se angajeze ca magazioner la „Institul de Studii Româno-Sovietic”. Aici a progresat ajungând redactor și în final redactor principal. În anul 1965 a fost reprimit în învățământul superior, la Institutul Pedagogic Constanța, actuala Universitate „Tomis”. A susținut Teza de doctorat, la Universitatea din București
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
(n. 11 martie 1958, Turda) este un poet, eseist și traducător român. S-a născut în orașul Turda, în familia magazionerului Gheorghe Milea și al soției sale, vânzătoarea Valeria (n. Ilea). A urmat studii elementare (1965-1973) și liceul (1973-1978) la Turda, apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]