20,316 matches
-
sâmbătă la BI prin curier , dar în cazurile urgente puteau fi raportate imediat , eventual prin telegraf .4(p112). Informațiile ce trebuiau transmise se refereau la : 1.Situația, starea, înarmarea, numărul și activitatea: a)comandamentelor și formațiunilor trupelor ungare; b)gărzilor maghiare; c)comandamentelor și trupelor Antantei și române; d)comandamentelor și trupelor germane; e)gărzilor române. 2.Mișcări, transporturi, concentrări de trupe. 3.Situația politică: a)ținuta și mișcările naționalităților/partidelor; b)siguranța publică. 4.Informații diverse. 5.Evidența și activitatea
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
de trupe. 3.Situația politică: a)ținuta și mișcările naționalităților/partidelor; b)siguranța publică. 4.Informații diverse. 5.Evidența și activitatea persoanelor suspecte Realizări concrete ale BI au fost descrise de Aurel Gociman, într-o lucrare intitulată România și revizionismul maghiar, apărută în 1934, în care a publicat și 13 documente (rapoarte)5. Prin conținutul lor rapoartele atestă din plin veridicitatea următoarelor afirmații: „Membrii acestei structurii (BI-nn) au dat dovadă de un curaj și o disciplină extraordinară, și de numele lor
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
reconsiderată, dacă luăm în considerare originea tracică Lupei Capitolina, simbolul originii celui mai puternic și mai longeviv dintre imperii. Primele consemnări medievale au fost făcute de unguri Cea mai veche relatare medievală a Călușarilor o avem, paradoxal, de la un poet maghiar, Balassi Bálint (1554 - 1594), care a avut ocazia să învețe puțin din acest dans, el fiind și bun cunoscător al limbii române. La serbarea încoronării lui Rudolf al II-lea (25 septembrie 1572) poetul a arătat câteva mișcări al jocului
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
interzise, singura zi festivă fiind atunci când se dădea examenul școlar, în fața părintelui protopop. Legea Appony din anul 1908 va avea efecte dezastroase pentru învățământul în limba română; acesta va fi interzis, tot tineretul școlar fiind obligat să învețe în limba maghiară. Acest lucru se întâmplă și în Ulmeni, în anul 1912, elevii trebuind să renunțe la învățământul în limba română, trecând la cel în limba maghiară. Sigur, această lege nu urmărea altceva decât deznaționalizarea elementului românesc din Ardeal. Alți învățători care
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
limba română; acesta va fi interzis, tot tineretul școlar fiind obligat să învețe în limba maghiară. Acest lucru se întâmplă și în Ulmeni, în anul 1912, elevii trebuind să renunțe la învățământul în limba română, trecând la cel în limba maghiară. Sigur, această lege nu urmărea altceva decât deznaționalizarea elementului românesc din Ardeal. Alți învățători care și-au desfășurat activitatea în această perioadă tulbure, au fost Ioan Mateșan, Costan Păcurar, ș.a. După realizarea istoricului act de la 1 Decembrie 1918 va fi
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația de etnie rromă, s-a construit cu fonduri europene, școală și grădiniță. În perioada dominației Horthyste (1940-1944) în școlile din Ulmeni, Mânău și Arduzel, a fost introdus samavolnic, învățământul în limba maghiară, semn că se dorea continuarea procesului de maghiarizare, început după 1908, prin legea Appony,proces întrerupt în anul 1918. Anul 1960 aduce generalizarea învățământului obligatoriu de 8 ani, concomitent cu creșterea bazei materiale alocate învățământului. În toate localitățile mari mari
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Ungariei Mari sub coroana Sfântului Ștefan. Un vis care nu se va mai împlini vreodată. Am dat în vileag acele scenarii rocambolești, arătând că, sub chipul doritului așa-zis Ținut Secuiesc, se ascunde cosmetizata, defuncta, de tristă amintire, Regiune Autonomă Maghiară, cadoul lui Stalin făcut maghiarilor. Am luptat (și luptăm) împotriva celor care dau vârtos cu târnăcopul la temelia Statului național, unitar român, împotriva celor încremeniți într-un moment al Evului Mediu, și atunci, în acel 20 martie 1990! De ce o
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
să fie aruncate în aer, precum au fost atunci dinamitate, în urma Diktatului de la Viena, statuia Ostașului Român și bustul lui Constantin Romanu-Vivu. Am protestat vehement, atunci când vuvuzelele iredentiste au adus la Târgu-Mureș, de 15 martie, pe acei zăltați ai Gărzii Maghiare, interzisă în Ungaria, după cum se vede nu și în România, care au tropăit pe străzile municipiului, mânați de Istenemul lor separatist, când ei le strigau românilor de aici: „Plecați acasă, opincarilor!”. Care casă? Din moși-strămoși aici e casa lor, a
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Lajos Sipos A-l traduce pe Eminescu în limba maghiară este o adevărată tradiție culturală atât în Ungaria, cât și în Transilvania. Uneori chiar o tradiție moștenită din tată-n fiu. Exemplificăm doar cu două nume binecunoscute ale literaturii maghiare: primul fiind al brașoveanului Lajos Áprily și al fiului său
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
Lajos Sipos A-l traduce pe Eminescu în limba maghiară este o adevărată tradiție culturală atât în Ungaria, cât și în Transilvania. Uneori chiar o tradiție moștenită din tată-n fiu. Exemplificăm doar cu două nume binecunoscute ale literaturii maghiare: primul fiind al brașoveanului Lajos Áprily și al fiului său Zoltán Jékely, iar al doilea al familiei Szemlér: Ferenc tatăl, Ferenc fiul și nepoata Eva Lendvay. Toți aceștia s-au aliniat unui lung șir de traducători, unii cu har, alții
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
tatăl, Ferenc fiul și nepoata Eva Lendvay. Toți aceștia s-au aliniat unui lung șir de traducători, unii cu har, alții mai mult cu entuziasm, având singurul scop: de a-l face prețuit și iubit pe Eminescu cititorilor de limbă maghiară. Și acest șir a început încă în timpul vieții "poetului nepereche". Cel dintâi a fost József Sándor, care în decembrie 1885 a prezentat varianta maghiară a poeziei Atât de fragedă. Au urmat Laurențiu Bran, Károly Révay, Géza Szöcs, înaintea primului război
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
entuziasm, având singurul scop: de a-l face prețuit și iubit pe Eminescu cititorilor de limbă maghiară. Și acest șir a început încă în timpul vieții "poetului nepereche". Cel dintâi a fost József Sándor, care în decembrie 1885 a prezentat varianta maghiară a poeziei Atât de fragedă. Au urmat Laurențiu Bran, Károly Révay, Géza Szöcs, înaintea primului război mondial; iar după aceea li se alătură Jenö Dsida, László Gáldi, Maria Berde, Herö Finta, Tivadar Fekete, Sándor Kibédi, Tamás Enöd, Gábor Oláh, Lajos
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
dar și inegalabila De ce nu-mi vii da Géza Képés. O remarcabilă realizare în acest șir ascendent l-a constituit apariția, exact acum 70 de ani, la data de 15 octombrie 1934 a primului volum e poezie eminesciană în limba maghiară datorat poetului, dramaturgului și publicistului Sándor Kibédi. Născut în localitatea Șomcuta Mare, ca și poeții Sándor Korvin și ulterior Domokos Szilágyi, Kibédi a fost lansat ca poet de Lajos Bárta și ulterior încurajat de Jenö Szentimrei. S-a afirmat cu
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
Epigonii, Floare albastră, împărat și proletar, înger și demon, Odă, Rugăciunea unui dac, Sara pe deal, Scrisoarea a III-a și Strigoii. Cartea a fost tipărită de către Editura Cărțile Ardealului Nou, iar editorul Stefan Illés Györi intenționa să prezinte cititorilor maghiari opera "marilor scriitori și poeți români, fiind convinși că servim în felul acesta opera politică de împăciuire și de apropiere între Ungaria și România." (Prefața editorului, p. 4) Primul volum al acestei edituri a fost Eminescu ö sszes költeményei. Editorul
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
în manuscris traducerea, a făcut următoarele aprecieri: "Eu cred că Al. Kibédi a făcut prin aceasta o operă de cea mai mare importanță nu numai pentru literatura noastră care se extinde în spațiu, ci și pentru lămurirea și edificarea literaturii maghiare, care are ocazia de a se convinge, în sfârșit, de produsele geniului românesc". (Op. cit., p. 5) După prefața editorului urmează "predoslovia traducătorului": "Am terminat lucrarea cu credința că am reușit, cel dintâi din mijlocul națiunii pentru care s-a făcut
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
cât mai fidel, nu numai fondul, ci și forma. Lucrul acesta nu mi-a fost greu, mai ales că din partea tatălui meu, în vinele mele curge și sânge românesc. Posedând limba română, am putut să păstrez nealterate și în limba maghiară, toate nuanțele și finețele de versificație ale lui Eminescu, pe care un traducător străin de limba românească nu le poate sesiza." (Predoslovia traducătorului, p. 8-9) Traducerea lui Kibédi a fost anunțată în revistele românești precum Hyperion și O lume nouă
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
sublinia și amănuntul că traducătorul a mai publicat traduceri din lirica românească. Ulterior el va publica două volume: Ovidiu Cotruș: Versek / Poezii, 1935 urmat de Octavian Goga: Költemények/ Poezii, 1938. Dar ca la orice început, au existat și deficiențe. Critica maghiară n-a întârziat să le semnaleze, uneori chiar cu prea mult exces de zel. Sándor Korvin, colegul lui Kibédi la revista marxistă Korunk, deschide șirul acestora, continuând cu József Kovács în Ellenzék, László Makkai în Erdélyi Helikon, László Gáldi în
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
un volum omagial cu doar 52 de poezii, în ediție bilingvă, efortul lui Kibédi este evident și merită toată lauda. Ceea ce până la urmă recunoaște și criticul dr. József Kovács: "Salut cu bucurie poeziile complete ale lui Eminescu pe piața literară maghiară și sunt convins că ungurii, citindu-i versurile, vor dovedi că iubesc, cinstesc și prețuiesc tot ce este frumos, drept și bun, fie acela dar al majorității, fie al minorității... Unguri, citiți pe Eminescu, fiindcă prin el sufletul se înnobilează
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
László Gáldi conclude: "Ștafetele colaborării spirituale pe deasupra popoarelor și epocilor străbat astfel prin vijelia urii. Pentru aceasta recunoștință lui Al. Kibédi." (László Gáldi: A magyar Eminescu, în Vasárnap, 1935, nr. 2, p. 35.) După ce a dat la iveală în limba maghiară "floarea liricii eminesciene", Kibédi nutrea alte planuri mari: să publice volume de traduceri din Momentele lui Caragiale, din nuvelele lui Al. Vlahuță și Cezar Petrescu, proiectând chiar o integrală ungurească a operelor lui Creangă. Moartea nemiloasă a pus însă capăt
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
ale istoriei ca atare". Cum însă Cioran a dezvoltat ideile despre specificul popoarelor tangențial, fără să le acorde spațiu special de reflecție (cu excepția problematicii românești și, poate, a celei franceze), fiecare din capitolele dedicate unui popor (francez, englez, spaniol, german, maghiar, rus, evreu și român), atinge și alte teme sau direcții ale gîndirii cioraniene, sau ale vieții sale. Astfel, discuția despre specificul francez o generează inevitabil pe aceea a situării lui Cioran față de țara și limba sa de adopție (poziția sa
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
lui Zoltán Rostás, Chipurile orașului, avem aici de-a face cu niște récits de vie, în care accentul se pune totuși pe imaginea Banatului, pe identitatea iudaică și raporturile în timp cu celelalte etnii) sînt adevărate personalități, poetul de limbă maghiară Anavi Ádám, prim-rabinul doctor Ernest Neumann, Gheorghe Reisz, dar și mama lui Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, Magdalena Csendes Holender, sînt apoi oameni obișnuiți, cu existențe prin nimic ieșite din comun, și alții care țin să
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
care ar trebui să o regăsim cu adevărat." Cel mai oltean dintre poeții noștri se trăgea dintr-un părinte macedonean după tată și ardelean după mamă. Mama poetului era moldoveancă, din vechea stirpe a Ghergheli-lor, ce-și revendica nobiliare ascendențe maghiare. Iar bunica maternă a lui Radu Gyr, Mina von Gelch era nemțoaică, de asemenea de stirpe nobilă. Prin familia Gherghel, Demetreștii erau legați de multe familii de vază din nordul Moldovei: Saint-Georges, Holban, Kogălniceanu. Un Tobias Gherghel a fost ministru
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
în Sine Uimirile! Cântec dulce Este o deosebire clară e-o excepție ciudată între ce nu va mai fi și ce-a fost odinioară. S-au dus cântecele dulci și romanțele de țară Ne vom înmulți ca iarba din pusta maghiară. Eu voi bate fierul poeziei ca o sabie de sânge Și nici cel puțin a plânge nu voi mai putea plânge! Va fi totul programat de același creier pe meninge Ca lupii de stepă vom urla căci pe plai nu
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
aveau la îndemână, în semn de protest față de condițiile din pușcărie, pe care ei le consideră inumane" (HotNews, 16.09.2006). Pușcărie e un cuvînt destul de vechi, din familia lexicală a termenului pușcă (pentru care în DEX e indicată sursa maghiară; în realitate, cum arată Ciorănescu în dicționarul său etimologic - DER -, e vorba de un cuvînt slav, prezent în mai toate limbile din zonă). Există mai multe explicații etimologice pentru pușcărie: e foarte credibilă ideea că o cazarmă de artileriști (= pușcari
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este Uniunea Scriitorilor din România, burdușită de securiști și de textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament a determinat recent ca decretul-lege privind timbrul literar să se formuleze
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]